161 matches
-
sub soarele de andezit, aur, miere și aramă al Munților Măcinului și Dobrogei, tărâm de confluențe multiculturale și temelie a unei inconfundabile Axis Mundi cu obârșii precreștine. Tatăl, avocat, și mama, medic, i-au oblăduit pruncia, pubertatea și adolescența sub crugul valorilor fundamentale ale neamului românesc, pe aceste plaiuri pontice, danubiene respirând aerul tare de sub sprânceana păduroasă a neclintiților Munți Carpați - coloana vertebrală a Europei - rimând cu Dunărea, străveche axă economică și comercială, culturală și spirituală ... Citește mai mult La vârsta
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dan_lupa%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/366806_a_368135]
-
sub soarele de andezit, aur, miere și aramă al Munților Măcinului și Dobrogei, tărâm de confluențe multiculturale și temelie a unei inconfundabile Axis Mundi cu obârșii precreștine. Tatăl, avocat, și mama, medic, i-au oblăduit pruncia, pubertatea și adolescența sub crugul valorilor fundamentale ale neamului românesc, pe aceste plaiuri pontice, danubiene respirând aerul tare de sub sprânceana păduroasă a neclintiților Munți Carpați - coloana vertebrală a Europei - rimând cu Dunărea, străveche axă economică și comercială, culturală și spirituală ...
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dan_lupa%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/366806_a_368135]
-
dinspre muguri, Vreo rană verde din frunziș, din ruguri Și răpăit de ploaie, ca de arme. Licoarea încă e oțet în struguri, În tei și în salcâmi mirosul doarme, Polenul florii riscă să se sfarme, În zbor, aripa tremură spre cruguri. Fără a pune, nicidecum, condiții, Căci firul vieții e, oricum, subțire, Cu primăvara facem armistiții, Deși suntem războinici, după fire. Ne așezăm în liniște-n solstiții Și încheiem tratate de iubire. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: ARMISTIȚIU / Leonte
ARMISTIŢIU de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1461349038.html [Corola-blog/BlogPost/378461_a_379790]
-
lui. Materia parcă își pierde greutatea când poetul îi smulge sufletul vieții. Îngenunchere. Sărutatul pământului. Îmbrățișarea aerului. Pășitul pe valuri. Stavilă cascadei din creierul munților. Ce? Un vers. Atât. Poate schimba Universul. Răsturna relieful. Transforma pietrele în stele suitoare în crug. Ori în nacele de păpădie pentru dirijabile. Tainice și întortocheate sunt căile dragostei. Dacă pornești pe ele, te înfunzi în labirintul de sine. Iar de aici, cu greu vei mai găsi o ieșire. Și totuși, iubirea e singura care ne
JURNALUL NEFERICIRII DE ELENA M. CÂMPAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/_jurnalul_nefericirii_de_elena_m_cam_al_florin_tene_1336566861.html [Corola-blog/BlogPost/354445_a_355774]
-
și-n clipele arzânde mă ninge dorul cu clipiri verzui că beau izvor din mâna ta, iubire, izvorul tău, izvorul dorului. Și pietrele se pleacă a mirare sub palma ta-nflorită în lotușii albii iar timpul greu adoarme pe-a crugului cărare și visu-mi e colindă sub stelele târzii. Prin stele, hai cu mine-a mea iubire, sau chiar aici pe-un petic de pământ, unde te-aștept, cu stelele de suflet: cuvintele-mi din florile de cânt. Tăgadă nu-i
PICTURA DIN SUFLET de LEONID IACOB în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pictura_cu_versuri.html [Corola-blog/BlogPost/369262_a_370591]
-
N-ai întrezărit steaua ta polară, dar ai fost convins că e-ntr-un Acolo strălucind intens o lumină clară în blând tremolo. Ești trist că n-ai fost tors din caer teafăr, că ți-au dat pământ refuzându-ți crugul, și nu mai zărești măcar un luceafăr dorindu-ți rugul. De-asupra e-un cer doldora de stele, dar n-a fost al tău nici măcar o clipă. Bolta ce-o visezi zace-ntre zăbrele și-n tine țipă. Anatol Covali
FÃRÃ CER de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1443677930.html [Corola-blog/BlogPost/381846_a_383175]
-
sfânta minune și caznă a nașterii Împăratului Lumii și Luminii. O îngenunchiere a tuturora pentru o rugăciune care să primească binecuvântarea Fiului Luminii care s-a născut și a Tatălui Ceresc, cu cântecul ce reverbera dinspre rădăcinile Universului, într-un crug și-o troiță solară de mereu aducere și luare aminte pentru puținătatea și nevolnicia puterii omului și a minții muritorilor, întru nemurirea și slava pruncului Iisus : O, ce veste minunată! ... Un “exercițiu” necesar - ca o psalmodiere si o purificare a
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 by http://confluente.ro/Craciun_la_ceres_in_california_.html [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
Cină cea Sfântă unde erau adunați ucenicii laolaltă. Fie că aceste cuvinte să adune cât mai mulți aspiranți la marea Poezie a Lumii, fără încrâncenări de prisos, fără ierarhizări, fără limite de nici un fel. Un zbor spre înalt într-un Crug nesfârșit în azurul unde, doar păsările stâncilor se încumeta. Un galop al căilor liberi în nesfârșirea câmpiei. Un vis frumos din care, atunci când te trezesti, ai dori să-l mai prelungești ori să-l reiei, pentru că ți-a dăruit o
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 475 din 19 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Continuitate_de_spirit_despre_poemul_ce_cezarina_adamescu_1334844488.html [Corola-blog/BlogPost/359174_a_360503]
-
să văd în ochii tăi când ai s-o iei ca să te bucuri de lumina ei, căci nicăieri nu-i astfel de iubire. Cât mi-ar plăcea s-o-ngropi în tine iară, în vastele-ți tării, în al tău crug, să simt apoi cum al dorinței plug din când în când cu patimă mi-o ară. Îmi trebuie această mistuire în care-aș vrea destinul să-l închei, mă vreau o izbucnire de scântei chiar și în cea din urmă
RÃSCOLIRE AURÃ RÃDÃCINĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1454008474.html [Corola-blog/BlogPost/363600_a_364929]
-
Acasa > Versuri > Iubire > PĂCAT Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Păcat Spui să ud florile de jar; Ispite-n jurul lor răsar, Cuvinte nerostite-n crug, Cu lacrimile din amurg, Pe pagini fără de alint; Cuvinte care dor și mint, Ce ne-amintesc de un păcat, Din care ne-am cuminecat. Referință Bibliografică: Păcat / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1125, Anul IV, 29 ianuarie
PĂCAT de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Pacat_elena_spiridon_1390974575.html [Corola-blog/BlogPost/347729_a_349058]
-
plenitudinea a tot ce există, a tuturor însușirilor moral-spirituale, iar mai presus decât acestea toate El este dumnezeiasca Dragoste pentru Dumnezeu și pentru toată creatura. „Către El tinde tot mersul evenimentelor; ca periferia spre centru, spre El converg toate razele crugului timpurilor” (7. Sf. Teofan Zăvorâtul, cit de Pavel Florenski, op. cit., p.14.) Din El se revarsă veșnic harul nepotolit de apă vie al cuvintelor dumnezeiești: „Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu și nimeni nu cunoaște pe Fiul, decât
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_hristos_gheorghe_constantin_nistoroiu_1334279010.html [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
noastre. Noi suntem două astre, nu două mici mărgele, grădini mari cu lalele și nu firave glastre. Speranțele ne ară din nou cu-albastre pluguri, ardem în chip de ruguri ce au albastră pară, iubire legendară, cu-azur superb în cruguri și promițând belșuguri și-o nesfârșită vară. Cine să poată stinge această bucurie ce e atât de vie și culmile le-atinge? Tristețea nu mai ninge, iar zarea cenușie albastră vrea să fie și de dorinți se-ncinge. Ne binecuvântează
ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1462817118.html [Corola-blog/BlogPost/384907_a_386236]
-
sarmisegetusane, nășite de secunda pereche din panoul central al Zalmoxianismului, Soarele și Luna, după cum se știe și din balada Pe-o Gură de Rai) - îndeamnă semenii să se țină «bine ca scaiul / de sfinții ciobiți, să ne poarte, / când din crug sar of-ul și vai-ul, // cum din bălți ne-ar scoate buhaiul / și spre bolți ne soarbe niznaiul.» (Să ne ținem de sfinții ciobiți, p. 7), observă - în așteptarea „neantului, la derută“ - «când blând lumina bea cucută» (p. 8
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496567642.html [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
TRECERE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 515 din 29 mai 2012 Toate Articolele Autorului trecere S-au scuturat castanii mei de floare și liliacu-și scutură din plete, luminile în mine-s violete cu irizări albastre de cicoare La crugul lumii mai îndemn speranțe când alte flori se-aprind în jar acum și, așezându-le duios în vechi album, rescriu din doruri triste alte stanțe. Că primăvara-mi trece peste geană cu înfiorarea ei de blânde flori și-mi sună
TRECERE de LEONID IACOB în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 by http://confluente.ro/Trecere_leonid_iacob_1338273595.html [Corola-blog/BlogPost/358715_a_360044]
-
așterne a speranței rouă. Să se-mplinească tot ce-a vrut iubirea noastră minunată, când locuiam într-un sărut și nu-n acest „A fost odată !“... Și-ntr-o noapte Toamna vieții noastre-i minunată, plină de belșug și-albastre cruguri pe sub care iar, ca altădată, sufletele noastre devin ruguri pentru ca-n iubirea re-nviată să simțim din nou cum pleznesc muguri ca-ntr-o primăvară-ntârziată. Am păstrat ce-i bun pentru la urmă, toate-acele tandre sentimente care-au refuzat să meargă
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1459013151.html [Corola-blog/BlogPost/383363_a_384692]
-
zi nebun - n-abate-n umilință candoarea-mi: vocea-mi cobor în falsele smerenii îndrug nimicuri - nimănui priință și lâncezesc și pâlpâiesc vedenii știu bine - focu-mi nu-i de fad „prieten” dar lumea-i ipocrită - tu - ei sclavă nu pot umbla prin cruguri cu vreun piepten iubirea-mi s-a târî prin ierni - bolnavă... ...trupul bătrân - primăvăratic duhul văd trist: nu-ți pot aprinde-n ochi văzduhul... CREZ Dumnezeu nu e perfect: ar fi plicticos și teribil de egoist abia fiind imperfect e
MĂREAŢA IMPERFECŢIUNE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1474449797.html [Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372]
-
trecut în viitor Să ardă când vin în lume, Asta-i bucuria lor! Fără ardere nu-i artă, Fără ardere nu-i har, Cine sunt și ce duh poartă? Întrebarea e-n zadar! Din răsărit, la apus, Precum soarele pe crug, De când sunt și până nu-s, Viața lor e veșnic rug Și ei știu, o știu prea bine, Din porunca cea divină, Fără arderea de sine Nu-i căldură, nici lumină! Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Arderea de sine... / Nicolae Nicoară
ARDEREA DE SINE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1455317151.html [Corola-blog/BlogPost/342659_a_343988]
-
Când meditațiile sunt însă, însoțite de cuvinte, devin și mai elocvente. Și au putere de penetrație și mai mare. O mamă prefăcută-n stea! Iată ce speră autoarea de față. Ca zborul spre astre al mamei sale, să fie un crug de lumină, până la locul hărăzit încă de la început. E bine să știi că sub o stea, ești vegheat și supravegheat permanent și că se gândește cineva din Înalt la tine. Asta îți dă o putere pe care nu credeai că
LA CARTEA VEREI CRĂCIUN MEDITAŢII ŞI CUVINTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_poezia_dorului_si_dorul_poez_cezarina_adamescu_1333985348.html [Corola-blog/BlogPost/357142_a_358471]
-
măiastră”. (Aripi și zbor). Glas de pasăre măiastră își dorește orice poet. Dar și zborul ei înalt, cu aripi a căror anvergură să întreacă munții și să învingă tăriile. Îi dorim un astfel de zbor și autoarei Vera Crăciun în crugul ei luminos numit îndeobște Poezie! CEZARINA ADAMESCU, AGERO 9 aprilie 2012 Referință Bibliografică: CRONICĂ: POEZIA DORULUI ȘI DORUL POEZIEI - la cartea Verei Crăciun Meditații și cuvinte (Cezarina Adamescu) / Cezarina Adamescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 465, Anul II, 09
LA CARTEA VEREI CRĂCIUN MEDITAŢII ŞI CUVINTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_poezia_dorului_si_dorul_poez_cezarina_adamescu_1333985348.html [Corola-blog/BlogPost/357142_a_358471]
-
de-atâtea ori învingătoare, Dar n-a pornit cu gândul să câștige, De multe ori ar fi putut să strige Durerea-n suflet, când era prea mare. Nu numai focul, chiar și gerul frige, O lacrimă îneacă-ntreaga mare, În crugul nopții soarele răsare Și-n inimă un negru stâlp se-nfige. Decepții a avut prea des, drept premii Și uneori prea multe remușcări, Când a venit furtuna grea a vremii, De peste tot, din cele patru zări. În empireul zeilor, supremii
CRIZĂ DE TIMP. CONTEMPLARE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1459533209.html [Corola-blog/BlogPost/375013_a_376342]
-
în acest mister, putem contempla cu bucurie și surprindere dezvoltarea acestui destin cu totul excepțional: de la Imaculata Concepțiune la Ridicarea la Cer și Parusie. Astfel, Maria transcende istoria, timpul, veacurile, răsărind pururi în inima noastră, ca o stea de dimineață. Crugul acestei stele de dimineață pornește de la prima gratuitate a harului originar, la plinătatea de merite pe care grația divină a fructificat-o în ea de-a lungul vieții. De la receptivitatea inițială, acel Fiat smerit prin care s-a declarat împlinitoarea
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 617 din 08 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_mea_cea_mai_iubita_compendiu_de_cezarina_adamescu_1347088946.html [Corola-blog/BlogPost/343722_a_345051]
-
sub soarele de andezit, aur, miere și aramă al Munților Măcinului și Dobrogei, tărâm de confluențe multiculturale și temelie a unei inconfundabile Axis Mundi cu obârșii precreștine. Tatăl, avocat, și mama, medic, i-au oblăduit pruncia, pubertatea și adolescența sub crugul valorilor fundamentale ale neamului românesc, pe aceste plaiuri pontice și danubiene, respirând aerul tare de sub sprânceana păduroasă a neclintiților Munți Carpați - coloana vertebrală a Europei - rimând cu Dunărea, străveche axă economică și comercială, culturală și spirituală a bătrânului nostru continent
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) by http://uzp.org.ro/piatra-de-hotar-83-de-ani-nu-l-plangeti-corneliu-leu-traieste-fulguratii/ [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
pe străzi și mă vei găsi, firesc după gesturi și priviri, mă vei lua cu tine să-ți fie casa plină. Zilele vor curge la fel, ne vom împărtăși bucuria și durerea din anotimpurile pe care timpul le desface sub crugul cerului cu întâmplări și iluzii pe care nimeni nu le deslușește până apar altele. Tu ești singura care le desfrunzești și rămânem doi copaci goi îmbrățișați în toamnă... Referință Bibliografică: Drumul căutat / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DRUMUL CĂUTAT de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 by http://confluente.ro/Drumul_cautat_llelu_nicolae_valareanu_1359759243.html [Corola-blog/BlogPost/341365_a_342694]
-
a văzut infernul. timpul doarme-n minutare nu-i știu vrerea, nu mai știu, caut printre clipe- amare, înțelesul lor târziu. plânge cineva în mine, aiurind adesea-n somn, se tot plimbă prin ruine, căutând un os de domn. printre cruguri luna trece, vărsând aur pe zăpadă, sufletul mi-e tot mai rece, fără scut și fără spadă! plouă iar frumos cu vise, adunând uitări și dor, lâsând ușile deschise, ca să intre mai ușor. joi, 5 decembrie 2013 Referință Bibliografică: săpând
SĂPÂND FÂNTÂNI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sapand_fantani_ion_ionescu_bucovu_1386226307.html [Corola-blog/BlogPost/362515_a_363844]
-
de cuvinte spirituale, o altă realitate calchiată pe realitatea dintâi. Facere, (pre)facere, cădere și înălțare. Toate la un loc și ceva pe deasupra. Un cer sub cerul privirii și unul interior. În acest cer interior se prefiră, precum stelele-n crug, poeme sublime. Subtilitatea este un teren alunecos, în jocul luminii cu întunericul. Aceste poeme sunt slovele pe nisip. Sunt vederea cu inima. Locuțiuni interioare. Voci. Imagini. Salt în alte dimensiuni. Holograme. Cădere în ceruri. Cine nu-și poate închipui un
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cartile_seniorilor_citind_gerunzii_cezarina_adamescu_1350294046.html [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]