52 matches
-
satul Rovine revenind la comuna Reviga după al Doilea Război Mondial. În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Slobozia din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, ele au revenit la județul Ialomița, reînființat; comuna Crunți a fost însă desființată, iar satul ei transferat comunei Reviga. Două obiective din comuna Reviga sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local, ambele aflându-se în satul Reviga și fiind clasificate ca monumente
Comuna Reviga, Ialomița () [Corola-website/Science/301248_a_302577]
-
leorcăie/leorcăiește, leorpăie/leorpăiește, mântuiește/mântuie - pentru sensul "a termina", murmuie/murmuiește, se olecăie/se olecăiește, orbecăie/orbecăiește, piscuiește/piscuie, se străduie/se străduiește, se tânguiește/se tânguie, țăcăne/țăcănește, zgândăresc/zgândăr) și ceva mai puține aparținând conjugării I (cruntă/cruntează, curează/cură, împuie/împuiază, se îngâmfează/se îngâmfă, înjgheabă/înjghebează, înstrună/înstrunează, înveșmântează/înveșmântă, învie/înviază, învolburează/învolbură, rășchiră/rășchirează, șchioapătă/șchiopătează, se țuțuie/se țuțuiază), dar și verbe neologice (anticipează/anticipă, demarchează/demarcă, inventează/inventă, preliminează/prelimină, raportează/raportă
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
gânduri, / Ca bulgăr de ceară se-nmoaie și trupul, / Iar pleoapele alunecă-ncet...” (Zi de vară). O secvență a poemei Podul Înalt evocă plastic momentul decisiv al bătăliei, cel în care Ștefan cel Mare a prăvălit copaci peste invadatori: „Dar crunți copacii se mișcară-n trunchiuri / Și ca o furioasă vijelie / Se prăbușiră... În zadar cu săbii / Se apărau cu spaimă ienicerii, / Căci ramuri groase li zdrobeau puterea, / Stropșindu-le spinările cu trosnet, / Iar caii, cu nechezat dureros, / Se zvârcoleau în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
Filerot, ""Albatros" nr. 8 a rămas în șpalturi", în Reîntâlniri, op. cit. 151 Ibidem, p. 40. 152 "Așadar, pe ce s-ar putea fundamenta o incriminare oficială a lucrării? Pe pamfletele strâmbe și obraznice ale unui Loyola ("Chemarea Vremii"), pe care crunta incultură și puerila inconștiență îl denunță sub orice pseudonim? Judecățile valabile emise nu justifică deocamdată prohibirea cărții. Lucrarea d-lui pune tragica problemă a unei autonomii a literaturii în cadrul a ceea ce ce se poate numi cultura românească. Cel puțin, o
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
au Împletit cununa de spini, au fost pedepsiți să aibă „bubuoaie mari În cap, care sparg”, astfel că sângele li „să scurge pre păr și pre barbă” ș.a.m.d. <endnote id="(19, II, p. 117)"/>. La pedepse și mai crunte a fost osândit Irod, „regele iudeilor”, „pentru omorârea pruncilor Vifleaimului și pentru jalele maicelor” <endnote id="(19, II, pp. 116-117)"/>, conform unei legende apocrife cuprinse Într-o Cazanie din 1753 (mss. BAR nr. 701). Între „cele 6 sbiciuri” la care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
schele, cu capul dat pe spate pentru a vedea mai bine, ie‑ șind aproape diform din această muncă. În propria lui viață, n‑a avut acel parcurs sigur pe care l‑am presupune. Era neliniștit, uneori frenetic, alteori torturat de crunte descurajări; se consuma anxios, cu sufletul arzând în flăcă‑ rile unor aspirații nesfârșite. Michelangelo manifesta un scrupul în tot ce în‑ semna artă. Francisco de Hollanda notează acest paradox: se cunoaște știința unui mare pictor după teama cu care face
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de blestemele și dezavuările unui popor greu Încercat de ticăloasa sabie roșie comunistă. x. Rotire de 180 de grade Pe 5 iunie 1964, Împuternicitul (cenzorul) de la Bârlad al Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor (numele nevinovat sub care se ascundea crunta „corectură” ideologică de partid a diverselor texte și emisiuni radio sau tv.) trimitea Centralei de la București adresa de răspuns nr.18 cu următorul conținut: „La adresa Dv. nr.2170 din 18 III 1964, vă trimitem alăturat tabelul privind schimbarea unor denumiri
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fost inserat un anunț al Întreprinderii de valorificare a cerealelor Vaslui În care se menționau, printre altele, bazele de recepție Vaslui, BÎrlad, Epureni, Fălciu și Roșiești”. Prin urmare, ceapiștii trebuiau să Întrebe pe traseu, din om În om (ca-n „crunta” ilegalitate comunistă!!) cam pe unde veneau bazele astea, bată-le să le bată! Ca să nu se spună că a stat degeaba, cu mâinile-n cele trei litere (cot) atâta amar de vreme (8 noiembrie-20 noiembrie 1971), Ion Andrei a scris
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cui vrei tu. Numai cu propria ta persoană ai un armistițiu solid, pe termen nelimitat. Cu tine (și, eventual, cu câțiva colegi de gașcă) ești împăcat. Și pe cât de șturlubatic te manifești când e vorba de alții, pe atât de crunt devii, dacă cineva îndrăznește să-ți răs pundă cu aceeași monedă. Luatul peste picior e monopolul tău. Restul lumii să poftească să stea cuminte și să-și pună cenușă-n cap. Personajele astfel croite nu iau niciodată în calcul, fie
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
a vestelor costumelor britanice În trei piese pe care le purta cu mândrie. Cealaltă se afla În grija locotenentului Scarpa, un sicilian cu față inexpresivă pe care-l adusese Patta cu el de la Palermo și care era de-o loialitate cruntă superiorului său. Scarpa era cel care Încuia biroul la șapte treizeci și-l descuia la opt treizeci dimineața. Tot el verifica ce se afla pe masa superiorului său când descuia biroul. — Apreciez asta, Vianello, zise Brunetti când citi primele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Soare, și nici Luna, nici Stea, ci aspre înghețate stînci 420 Izbindu-se-n neant 33, ce-s suspendate prin focuri dinăuntru 34. Acuma nerăbdarea s-o-ndure nu mai poate. Tulburatule Luváh, Brusc desprinzîndu-te din pîntecul lui Enitharmon, Tu cruntă Grozăvie, Mergi în zadar și urlă! Loviți, loviți lanțurile lui! loviți, O, ciocăne înghețate! Lovește, Spectre-al lui Urthona! batjocorește dúșmanul care în jos ne-a tras 425 Din ceruri ale bucuriei în acest adînc. Acuma mînie-te, insă te mînii-n
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Plugul vremurilor și grapa cea de aur191 cu greu drum își croiesc prin cîmpuri 15 De sînge închegat; sămînță cea nemuritoare pentru măcel este hrănita. Taurii lui Lúvah, foc respirînd, mugesc pe pajiști care ard În jurul groaznicului Orc, a' cărui crunte mădulare azvîrlă roșu fum și foc, De care Urizen nu se apropié, ci se-așeză pe-o stîncă Și cărțile își rîndui în juru-i, cu Pizma și tristețe gîndindu-se la Orc. 20 Urlînd și hăcuindu-și peșterile-ntunecate zăcea cumplitul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Orc răspunse: "Fie-ți blestemate căruntele sprincene! Ce cauți în acest străfund? 70 Disprețuiesc a ta-Îndurare. Împrăștie-ți zăpezile aiure. De furie turbat sînt în adînc, fiindcă, Iată, picioarele și mîinile mi-s pironite de învăpăiata stîncă, Dar focurile-mi crunte mai bune sînt decît zăpezile-ți. Stai tremurînd. Nu ești încătușat. De ce să zăbovești, josnice demon rece al durerii, În chinuri ale gerului cumplit? Acum un Lac de ape-adînci unduitor 75 Se-ntinde pe deasupră-ți înghețînd tare; și totuși, șezi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lua Grînele afară din Camarile lui Urizen; Le macină în Morile-i vîjiitoare. Îngrozitor chinul Tuturor Neamurilor Pămîntului, măcinate-n Morile lui Urthona. În mîna-i Tharmas ia furtunile: vîltoarea el o slobozește-asupra 810 Roților; marile zbuciumate urlă la porunca-i cruntă Și-Învîrtejindu-se cumplit se veselesc în fioroasa tulburare-a roților Întunecatului Urthona. Tunete, Cutremure de Pămînt, Focuri, Potopuri, Se veselesc unul spre altul; glasurile lor cu strășnicie zguduie Abisul, Îngrozitoarele lor chipuri grijă-avînd de morile temute. Era acolo gerul sur, 815
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
schele, cu capul dat pe spate pentru a vedea mai bine, ie‑ șind aproape diform din această muncă. În propria lui viață, n‑a avut acel parcurs sigur pe care l‑am presupune. Era neliniștit, uneori frenetic, alteori torturat de crunte descurajări; se consuma anxios, cu sufletul arzând în flăcă‑ rile unor aspirații nesfârșite. Michelangelo manifesta un scrupul în tot ce în‑ semna artă. Francisco de Hollanda notează acest paradox: se cunoaște știința unui mare pictor după teama cu care face
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
schele, cu capul dat pe spate pentru a vedea mai bine, ie‑ șind aproape diform din această muncă. În propria lui viață, n‑a avut acel parcurs sigur pe care l‑am presupune. Era neliniștit, uneori frenetic, alteori torturat de crunte descurajări; se consuma anxios, cu sufletul arzând în flăcă‑ rile unor aspirații nesfârșite. Michelangelo manifesta un scrupul în tot ce în‑ semna artă. Francisco de Hollanda notează acest paradox: se cunoaște știința unui mare pictor după teama cu care face
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
efectul este invers. Barbusse fusese fascinat de mirificul litoral ucrainean. Simenon este intrigat. Îi este dificil să găsească normalitatea. Inevitabila Sonia îi propune vizitarea unor fabrici, brutării, muzee, cluburi muncitorești. Oaspetele nu e deloc interesat. El vrea să simtă strada. Crunt malentendu. Strada nu înseamnă același lucru în franceză și în rusă. Pentru scriitor, ea este libertatea deplasării și a privirii. Pentru aparatul de supraveghere reprezentat de Sonia, strada e un infinit pericol. Un loc în care oricând poate "scăpa" ceva
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
aflai/ voi spune ce mi-a scos în cale soartea” Eta Boeriu: „Spre-amiaza vieții noastre muritoare/ ajuns, într-o pădurentunecoasă/ mă rătăcii pierzând dreapta cărare./ Nu-i chip să spun, căci prea cumplit m-apasă/ și mă-nfioară gândul ei, ce cruntă/ mă-mprejmuia, ce-adâncă și stufoasă./ Nici moartea în durerea ei n-o-nfruntă/ dar până-a spune ce mi-a fost spre bine, / de celelalte, amintire, cântă” În traducerea lui Marian Papahagi este evidentă păstrarea sonorității aspre - oscura /dura
Transparentă, aspră, vie: traducerea Infernului în hermeneutica lui Marian Papahagi by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4720_a_6045]
-
celui mai bun deceniu de literatură, demnă de imaginația lui Dali, se simte în Veac: "Inerte graiuri!/ Ce veac patriarhal!/ Alină moartea liniștea pe plaiuri/ Și cad - sigilii de metal." Veacul patriarhal, a cărui amintire poate aduce blînde nostalgii, sau crunte invidii, ale unei istorii pentru alta, e timpul cînd nu s-a întîmplat nimic, dar care-și lasă, indiferent, blazoanele pe inconsistența veacurilor următoare. Neputincioase și să le ducă, și să le refuze. O imagine, dintre cele mai prezente, ale
Sus pe cer by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7235_a_8560]
-
câinilor vagabonzi, la vârsta și la imaginea ei de-acum. Altele - scriu! Pe Dan Chișu îl văd la televizor. Gătește sau, mă rog, taie ceapă sau alte legume. Imaginea asta cu un Don Juan ajuns la cratiță îmi dă fiori. Cruntă mai e răzbunarea femeilor! Despre Dan Chișu am auzit numai vorbe bune: a avut o viață aventuroasă, mai toate frumusețile României i-au trecut prin pat, ba a mai forfecat ceva și pe alte meleaguri. A făcut un festival de
Și vedetele scriu! by Constantin Stan () [Corola-journal/Journalistic/7778_a_9103]
-
evoluat la sensurile „(despre o luptă) care face să curgă mult sânge“, „(despre fiare sau om) doritor de sânge, violent“ și, prin extindere semantică, a dobândit și sensul „care inspiră groază, înfiorător“. De la crunt s-a format verbul a (în) crunta. În Dicționarul etimologic al limbii latine de A. Ernout și A. Meillet, se spune că, la început, cruor trebuie să fi însemnat „carne crudă, în sânge“; dat fiind că în latină se folosea caro, carnis cu sensul de „carne“, cuvântul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
care zboară Pe cerul lumei moarte. Stea... aureea speranță Ce-n cerul lumii, -n norii-i, lumina-i o balanță Și varsă câteodată o rază blândă, lină, Pe-iubirea mea trezită din inima-n ruină. M[AIO] Nefericite Doamne, ce cruntă ți-e iubirea! De unde știi că poate te-așteaptă fericirea! Poate că-ncă amorul îți va zâmbi odată Tocmai în fiica dulce de tine adorată... De unde știi?... Și d -asta atâta te topești Încât mai mult o umbră decât ființă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în cap sunt ochii. C-un zâmbet trist și sfânt Pe buzele-i lipite, ce vinete îi sunt, iar fața ei frumoasă ca varul este albă. Și lângă ea-n genunche e Arald, mândrul rege, Scânteie desperarea în ochi-i crunți de sânge, Și încîlcit e părul lui negru... gura-și strânge; El ar răcni ca leii dar vai! nu poate plânge. De zile trei, își spune povestea vieți-ntrege: Eram un copilandru. Din codri vechi de brad Flămânzii ochi rotindu
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
al camerei. Și-a pus halatul și și-a aprins o țigară. Aici tonul povestirii mele ar trebui să se schim be dintr-un fel de scherzo patetic („pathetic“, mai bine zis) în ceva grav sau lugubru, ceva foarte în cruntat. Dar după-amiaza aceea n-a cunos cut vreo schimbare bruscă. Doar se-nsera, doar penumbra devenea mai deasă. Dacă lipsea ceva ca totul să fie perfect coerent, ca într-un film (m-am gândit mai târziu), era chiar ce mi-a
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
capetele lui. Când cei doi iar se treziră, au văzut a lui ispravă, Isbîndirea strălucită dintr-o lupt - așa grozavă. Și când iar i-apucă noaptea lui Călin de grijă-i dară (90) Să păzească bine focul de a nopții crunte fiară. Când acum în noaptea - a treia străjuia Călin, deodată, Auzi un vuet mare și-nnainte i se - arată Cu opt capete cumplite un smeu mândru năsdrăvan, Cu ochi roșii de jeratec și cu sufletul avan. (95) Haide-ha, Călin Nebune! Cum
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]