52 matches
-
ca iar la mine, iubito, ai să vii. Pe-a florii tulpinita eu mi-aș grava simțirea, Din care azi mai am doar umbra și amintirea. Firava rădăcină aș uda-o cu lacrimi, Strânse de-atâta vreme, din chin și crunte patimi. Iar frunza ei cea verde aș săruta cu foc, Fecioară, în al tău suflet să păstrezi al meu loc. În glastra o voi pune, spunându-i iar în șoapte, Că somnul nu ma fură de nu vii-n astă
FLOAREA TA de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377988_a_379317]
-
Autorului Să nu regreți ,măicuțo, că te-ai dus și n-ai mai apucat aceste zile, când viețile sărace și umile ni le batjocoresc cei ce sunt sus. M-ai fi-ntrebat: Copile, te-ai supus fără să simți în tine crunte sile? M-ai fi certat: De ce suporți copile să fii de ei în acest hal adus? Și eu, de griji și de dureri răpus, în fața întrebărilor subtile aș fi tăcut fiindcă răspunsuri nu-s. Ce să răspund când toate-mi
CULMEA DISPERĂRII de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375237_a_376566]
-
doar o străină, În umbra farmecelor treci, Ascult izvorul ce suspină, Adânci sunt pașii tăi și reci. Secându-mă iar de lumină De ce cu nepăsare pleci? Azi ai rămas doar o străină, În umbra farmecelor treci. Și porți cu tine crunta vină, Înstrăinată ești pe veci, Iar lumea ta o să devină Abisul unde te petreci. Azi ai rămas doar o străină! FÂNTÂNI DE VISE Fântâni de vise, sălcii plângătoare Se dezvelesc în ramuri de lumină, Doar soarele în păru-ți poartă
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
Soare, și nici Luna, nici Stea, ci aspre înghețate stînci 420 Izbindu-se-n neant 33, ce-s suspendate prin focuri dinăuntru 34. Acuma nerăbdarea s-o-ndure nu mai poate. Tulburatule Luváh, Brusc desprinzîndu-te din pîntecul lui Enitharmon, Tu cruntă Grozăvie, Mergi în zadar și urlă! Loviți, loviți lanțurile lui! loviți, O, ciocăne înghețate! Lovește, Spectre-al lui Urthona! batjocorește dúșmanul care în jos ne-a tras 425 Din ceruri ale bucuriei în acest adînc. Acuma mînie-te, insă te mînii-n
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Plugul vremurilor și grapa cea de aur191 cu greu drum își croiesc prin cîmpuri 15 De sînge închegat; sămînță cea nemuritoare pentru măcel este hrănita. Taurii lui Lúvah, foc respirînd, mugesc pe pajiști care ard În jurul groaznicului Orc, a' cărui crunte mădulare azvîrlă roșu fum și foc, De care Urizen nu se apropié, ci se-așeză pe-o stîncă Și cărțile își rîndui în juru-i, cu Pizma și tristețe gîndindu-se la Orc. 20 Urlînd și hăcuindu-și peșterile-ntunecate zăcea cumplitul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Orc răspunse: "Fie-ți blestemate căruntele sprincene! Ce cauți în acest străfund? 70 Disprețuiesc a ta-Îndurare. Împrăștie-ți zăpezile aiure. De furie turbat sînt în adînc, fiindcă, Iată, picioarele și mîinile mi-s pironite de învăpăiata stîncă, Dar focurile-mi crunte mai bune sînt decît zăpezile-ți. Stai tremurînd. Nu ești încătușat. De ce să zăbovești, josnice demon rece al durerii, În chinuri ale gerului cumplit? Acum un Lac de ape-adînci unduitor 75 Se-ntinde pe deasupră-ți înghețînd tare; și totuși, șezi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lua Grînele afară din Camarile lui Urizen; Le macină în Morile-i vîjiitoare. Îngrozitor chinul Tuturor Neamurilor Pămîntului, măcinate-n Morile lui Urthona. În mîna-i Tharmas ia furtunile: vîltoarea el o slobozește-asupra 810 Roților; marile zbuciumate urlă la porunca-i cruntă Și-Învîrtejindu-se cumplit se veselesc în fioroasa tulburare-a roților Întunecatului Urthona. Tunete, Cutremure de Pămînt, Focuri, Potopuri, Se veselesc unul spre altul; glasurile lor cu strășnicie zguduie Abisul, Îngrozitoarele lor chipuri grijă-avînd de morile temute. Era acolo gerul sur, 815
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
care zboară Pe cerul lumei moarte. Stea... aureea speranță Ce-n cerul lumii, -n norii-i, lumina-i o balanță Și varsă câteodată o rază blândă, lină, Pe-iubirea mea trezită din inima-n ruină. M[AIO] Nefericite Doamne, ce cruntă ți-e iubirea! De unde știi că poate te-așteaptă fericirea! Poate că-ncă amorul îți va zâmbi odată Tocmai în fiica dulce de tine adorată... De unde știi?... Și d -asta atâta te topești Încât mai mult o umbră decât ființă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
gânduri, / Ca bulgăr de ceară se-nmoaie și trupul, / Iar pleoapele alunecă-ncet...” (Zi de vară). O secvență a poemei Podul Înalt evocă plastic momentul decisiv al bătăliei, cel în care Ștefan cel Mare a prăvălit copaci peste invadatori: „Dar crunți copacii se mișcară-n trunchiuri / Și ca o furioasă vijelie / Se prăbușiră... În zadar cu săbii / Se apărau cu spaimă ienicerii, / Căci ramuri groase li zdrobeau puterea, / Stropșindu-le spinările cu trosnet, / Iar caii, cu nechezat dureros, / Se zvârcoleau în
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
în cap sunt ochii. C-un zâmbet trist și sfânt Pe buzele-i lipite, ce vinete îi sunt, iar fața ei frumoasă ca varul este albă. Și lângă ea-n genunche e Arald, mândrul rege, Scânteie desperarea în ochi-i crunți de sânge, Și încîlcit e părul lui negru... gura-și strânge; El ar răcni ca leii dar vai! nu poate plânge. De zile trei, își spune povestea vieți-ntrege: Eram un copilandru. Din codri vechi de brad Flămânzii ochi rotindu
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
al camerei. Și-a pus halatul și și-a aprins o țigară. Aici tonul povestirii mele ar trebui să se schim be dintr-un fel de scherzo patetic („pathetic“, mai bine zis) în ceva grav sau lugubru, ceva foarte în cruntat. Dar după-amiaza aceea n-a cunos cut vreo schimbare bruscă. Doar se-nsera, doar penumbra devenea mai deasă. Dacă lipsea ceva ca totul să fie perfect coerent, ca într-un film (m-am gândit mai târziu), era chiar ce mi-a
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
capetele lui. Când cei doi iar se treziră, au văzut a lui ispravă, Isbîndirea strălucită dintr-o lupt - așa grozavă. Și când iar i-apucă noaptea lui Călin de grijă-i dară (90) Să păzească bine focul de a nopții crunte fiară. Când acum în noaptea - a treia străjuia Călin, deodată, Auzi un vuet mare și-nnainte i se - arată Cu opt capete cumplite un smeu mândru năsdrăvan, Cu ochi roșii de jeratec și cu sufletul avan. (95) Haide-ha, Călin Nebune! Cum
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a vestelor costumelor britanice În trei piese pe care le purta cu mândrie. Cealaltă se afla În grija locotenentului Scarpa, un sicilian cu față inexpresivă pe care-l adusese Patta cu el de la Palermo și care era de-o loialitate cruntă superiorului său. Scarpa era cel care Încuia biroul la șapte treizeci și-l descuia la opt treizeci dimineața. Tot el verifica ce se afla pe masa superiorului său când descuia biroul. — Apreciez asta, Vianello, zise Brunetti când citi primele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
evoluat la sensurile „(despre o luptă) care face să curgă mult sânge“, „(despre fiare sau om) doritor de sânge, violent“ și, prin extindere semantică, a dobândit și sensul „care inspiră groază, înfiorător“. De la crunt s-a format verbul a (în) crunta. În Dicționarul etimologic al limbii latine de A. Ernout și A. Meillet, se spune că, la început, cruor trebuie să fi însemnat „carne crudă, în sânge“; dat fiind că în latină se folosea caro, carnis cu sensul de „carne“, cuvântul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
-și mai aduce aminte și dracul, interpretat magistral de De Niro, se străduiește pe Întreg parcursul filmului să-și determine partenerul de afacere să-și amintească actul ori măcar promisiunea. Și-n Angel Heart crimele se țin lanț și-s crunte (lui Charlotte i se scoate inima din piept cu un coupe-papier, un muzician negru e asfixiat cu propriul mădular, nemuzical, care i se taie și i se-ndeasă-n gură, Rourke Își violează și căsăpește fiica fără să știe că-i a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
schele, cu capul dat pe spate pentru a vedea mai bine, ie‑ șind aproape diform din această muncă. În propria lui viață, n‑a avut acel parcurs sigur pe care l‑am presupune. Era neliniștit, uneori frenetic, alteori torturat de crunte descurajări; se consuma anxios, cu sufletul arzând în flăcă‑ rile unor aspirații nesfârșite. Michelangelo manifesta un scrupul în tot ce în‑ semna artă. Francisco de Hollanda notează acest paradox: se cunoaște știința unui mare pictor după teama cu care face
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
cui vrei tu. Numai cu propria ta persoană ai un armistițiu solid, pe termen nelimitat. Cu tine (și, eventual, cu câțiva colegi de gașcă) ești împăcat. Și pe cât de șturlubatic te manifești când e vorba de alții, pe atât de crunt devii, dacă cineva îndrăznește să-ți răs pundă cu aceeași monedă. Luatul peste picior e monopolul tău. Restul lumii să poftească să stea cuminte și să-și pună cenușă-n cap. Personajele astfel croite nu iau niciodată în calcul, fie
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
schele, cu capul dat pe spate pentru a vedea mai bine, ie‑ șind aproape diform din această muncă. În propria lui viață, n‑a avut acel parcurs sigur pe care l‑am presupune. Era neliniștit, uneori frenetic, alteori torturat de crunte descurajări; se consuma anxios, cu sufletul arzând în flăcă‑ rile unor aspirații nesfârșite. Michelangelo manifesta un scrupul în tot ce în‑ semna artă. Francisco de Hollanda notează acest paradox: se cunoaște știința unui mare pictor după teama cu care face
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
schele, cu capul dat pe spate pentru a vedea mai bine, ie‑ șind aproape diform din această muncă. În propria lui viață, n‑a avut acel parcurs sigur pe care l‑am presupune. Era neliniștit, uneori frenetic, alteori torturat de crunte descurajări; se consuma anxios, cu sufletul arzând în flăcă‑ rile unor aspirații nesfârșite. Michelangelo manifesta un scrupul în tot ce în‑ semna artă. Francisco de Hollanda notează acest paradox: se cunoaște știința unui mare pictor după teama cu care face
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Filerot, ""Albatros" nr. 8 a rămas în șpalturi", în Reîntâlniri, op. cit. 151 Ibidem, p. 40. 152 "Așadar, pe ce s-ar putea fundamenta o incriminare oficială a lucrării? Pe pamfletele strâmbe și obraznice ale unui Loyola ("Chemarea Vremii"), pe care crunta incultură și puerila inconștiență îl denunță sub orice pseudonim? Judecățile valabile emise nu justifică deocamdată prohibirea cărții. Lucrarea d-lui pune tragica problemă a unei autonomii a literaturii în cadrul a ceea ce ce se poate numi cultura românească. Cel puțin, o
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
au Împletit cununa de spini, au fost pedepsiți să aibă „bubuoaie mari În cap, care sparg”, astfel că sângele li „să scurge pre păr și pre barbă” ș.a.m.d. <endnote id="(19, II, p. 117)"/>. La pedepse și mai crunte a fost osândit Irod, „regele iudeilor”, „pentru omorârea pruncilor Vifleaimului și pentru jalele maicelor” <endnote id="(19, II, pp. 116-117)"/>, conform unei legende apocrife cuprinse Într-o Cazanie din 1753 (mss. BAR nr. 701). Între „cele 6 sbiciuri” la care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de blestemele și dezavuările unui popor greu Încercat de ticăloasa sabie roșie comunistă. x. Rotire de 180 de grade Pe 5 iunie 1964, Împuternicitul (cenzorul) de la Bârlad al Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor (numele nevinovat sub care se ascundea crunta „corectură” ideologică de partid a diverselor texte și emisiuni radio sau tv.) trimitea Centralei de la București adresa de răspuns nr.18 cu următorul conținut: „La adresa Dv. nr.2170 din 18 III 1964, vă trimitem alăturat tabelul privind schimbarea unor denumiri
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fost inserat un anunț al Întreprinderii de valorificare a cerealelor Vaslui În care se menționau, printre altele, bazele de recepție Vaslui, BÎrlad, Epureni, Fălciu și Roșiești”. Prin urmare, ceapiștii trebuiau să Întrebe pe traseu, din om În om (ca-n „crunta” ilegalitate comunistă!!) cam pe unde veneau bazele astea, bată-le să le bată! Ca să nu se spună că a stat degeaba, cu mâinile-n cele trei litere (cot) atâta amar de vreme (8 noiembrie-20 noiembrie 1971), Ion Andrei a scris
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
leorcăie/leorcăiește, leorpăie/leorpăiește, mântuiește/mântuie - pentru sensul "a termina", murmuie/murmuiește, se olecăie/se olecăiește, orbecăie/orbecăiește, piscuiește/piscuie, se străduie/se străduiește, se tânguiește/se tânguie, țăcăne/țăcănește, zgândăresc/zgândăr) și ceva mai puține aparținând conjugării I (cruntă/cruntează, curează/cură, împuie/împuiază, se îngâmfează/se îngâmfă, înjgheabă/înjghebează, înstrună/înstrunează, înveșmântează/înveșmântă, învie/înviază, învolburează/învolbură, rășchiră/rășchirează, șchioapătă/șchiopătează, se țuțuie/se țuțuiază), dar și verbe neologice (anticipează/anticipă, demarchează/demarcă, inventează/inventă, preliminează/prelimină, raportează/raportă
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
Copuzu Bordusani Dridu Clochina Crasani Bucșa Fierbinții De Jos Cosambesti Dragoesti Buiești Fundata Coșereni Frumușica Cegani Gârbovi Gimbasani Maia Cocora Gheorghe Doja Ion Roată Noria Colelia Gheorghe Lazăr Maltezi Orezu Condeesti Grivița Manasia Patru Frați Cotarca Gură Văii Misleanu Rasimnicea Crunți Iazu Ograda Dridu Snagov Jilavele Orboesti Facaeni Lacusteni Perieti Fierbinții De Sus Marculesti Stejaru Fratilesti Mihail Kogălniceanu Stelnica Ghimpați Milosesti Giurgeni Movila Grandasi Movilita Grecii De Jos Munteni Buzău Grindu Nicolești Gură Ialomiței Platonesti Ion Ghica Reviga Ivanesti Săveni Lilieci
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]