2,381 matches
-
fost prea mare, mi-au trimis mesaje scrise. Organizatorii s-au străduit ca totul să fie ca la „sărbătoare”. La Roșiorii de Vede lansarea a început cu surpriza pe care mi-a făcut-o părintele Ieromonah Prodromos Bele, starețul și ctitorul Mănăstirii din comună Țigănești, Teleorman care a venit la prezidiu și mi-a dat binecuvântarea. În final, altă surpriză, un grup de interpreți de muzică folk a alcatut un program din muzica Cenaclului Flacăra, pe care l-au interpretat însuflețind
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
sintetică, marile realizări ale lui Breazul, conturate după o jumătate de secol de la trecerea sa în eternitate, se prezintă astfel: - Punând temeliile Arhivei de Folclor a Ministerului Instrucțiunii, Cultelor și Artelor, în anul 1927, George Breazul își înscrie numele printre ctitorii etnomuzicologiei românești, lui datorându-i-se o bună parte din valorosul patrimoniu care va alcătui fondurile viitorului Institut de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, un prestigios volum de Colinde<footnote Breazul, G(eorge) - Colinde, culegere întocmită de..., cu desene de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
meșteșugite daruri” - XVI - 2107. În pofida acestor dificultăți, s-au înregistrat de-a lungul timpului mai multe prezentări ale complexului muzician, care, adunate la un loc oferă posibilitatea unui portret cât mai apropiat de cel susținut de activitatea sa multilaterală de ctitor al etnomuzicologiei, muzicologiei, criticii muzicale și a unui sistem de educație muzicală de nivel european. Personalitatea cărturarului muzician a atras atenția multor enciclopedii și dicționare, românești cu profil muzical, amintite în continuare, fără a reveni asupra celor citate deja. Lista
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Românilor, vol. IX, București, Editura enciclopedică, 2005, pp. 1019 - 1022. footnote>. Confundate și minimalizate, cele două forme instituționalizate de tezaurizare a folclorului muzical românesc - Arhivele Fonogramice - cedează locul, în precedentul volum al lucrării, altor figuri, multe prea îndepărtate valoric de ctitorii etnomuzicologiei românești și universale și anume: Titi Botez, Jean Moscopol, Cristian Vasile etc<footnote Istoria Românilor, vol. VIII, București, Editura enciclopedică, 2003, p. 751; footnote>. Istoria Românilor în date reține numele lui George Breazul doar în calitate de colaborator al cotidianului Cuvântul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
muzeu cu exponate de o inestimabilă valoare: icoane din sec. XVII-XVIII, epitafuri, obiecte bisericești, cărți de cult scrise pe pergament etc. Mănăstirea Probota, de măicuțe, este ridicată în 1530 de Petru Rareș, fiind concepută ca necropolă domnească, aici fiind înmormântați ctitorul, soția sa, Elena, și alți membri ai familiei. Desființată în 1864, mănăstirea s-a redeschis în 1991, iar în 1996 au fost începute vaste lucrări de restaurare a picturii. „Ierusalim al neamului românesc“, cum o numea Mihai Eminescu, Mănăstirea Putna
Agenda2003-38-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
-
Ierusalim al neamului românesc“, cum o numea Mihai Eminescu, Mănăstirea Putna este una dintre cele mai de seamă ctitorii ale lui Ștefan cel Mare, ridicată între 1466-1469 pe vatra unei sihăstrii mult mai vechi. În biserică se află mormintele familiei ctitorului, iar sub un baldachin de marmură se află osemintele Sf. Ștefan cel Mare. Centru cultural renumit prin copiștii și miniaturiștii săi, astăzi mănăstirea păstrează în muzeul său monastic diverse piese rămase de la ctitor: icoane, manuscrise, broderii etc. Anul viitor, în
Agenda2003-38-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
-
vechi. În biserică se află mormintele familiei ctitorului, iar sub un baldachin de marmură se află osemintele Sf. Ștefan cel Mare. Centru cultural renumit prin copiștii și miniaturiștii săi, astăzi mănăstirea păstrează în muzeul său monastic diverse piese rămase de la ctitor: icoane, manuscrise, broderii etc. Anul viitor, în data de 2 iulie, se împlinesc 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, întreaga mănăstire sărbătorind acest eveniment. Ctitorie a lui Petru Rareș, Mănăstirea Râșca, de călugări, constituie, din punct de
Agenda2003-38-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
-
editorul Dimitrie Tirol, de Teodor Ianković Mirievski și George Natošević, reformatorii învățământului sârbesc, dar și românesc din Banat. Aceste personalități au avut, fiecare în felul său, drept călăuză spirituală pe primul arhiepiscop sârb, organizator al vieții spirituale, culturale și politice, ctitor de mănăstiri și întemeietor de școli, părintele ortodoxiei sârbe - Rastko Nemania, intrat în memoria afectivă ca Sfântul Sava. Banatul, ca multe alte locuri cuprinse în peregrinările sale, îi datorează o parte din spiritualitatea sa, fie chiar și numai pentru faptul
Agenda2004-4-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281970_a_283299]
-
de predicator și de tâlcuitor al Sfintei Scripturi. Din aceste motive, cei trei sfinți, „mari dascăli ai lumii și ierarhi“, sunt socotiți drept cele mai strălucite chipuri de păstori ai turmei lui Hristos și de propovăduitori ai cuvântului dumnezeiesc, adevărați ctitori ai ortodoxiei. Străluciți au fost, cu adevărat mari. De la trecerea lor din lumea aceasta s-au scurs pe albia istoriei mai bine de cincisprezece veacuri. Însă, iată, luceferii ortodoxiei nu-și pierd lumina lor, ci ei ne sunt călăuze minunate
Agenda2004-4-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281993_a_283322]
-
șerpuind un drum pitoresc accesibil atât călătorilor, cât și autovehiculelor. Ctitorie a cunoscutului ziarist interbelic Pamfil Șeicaru, construcția lăcașului sfânt a fost realizată între anii 1936-1939, însă, datorită regimului totalitarist, sfințirea sa a fost posibilă doar după 1990. Conform dorinței ctitorului, mănăstirea este un așezământ de călugărițe, iar sărbătorirea hramului, stabilit de Pamfil Șeicaru după numele mamei sale, Ana, are loc în data de 25 iulie - Adormirea Sfintei Ana. În ultimii ani, aici au mai fost construite clopotnița cu un altar
Agenda2004-16-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282327_a_283656]
-
târnosirii. A fost aleasă ziua de duminică, 6 octombrie 1946, ca zi a marelui praznic al ortodocșilor din Banat. Însuși Patriarhul Nicodim, deși la o vârstă înaintată, a sfințit această Catedrală. La solemnitate a fost de față Regele Mihai I, ctitorul Catedralei, căruia i s-au alăturat reprezentanți ai Guvernului Petru Groza și oaspeți din toate colțurile pământului românesc, de toate confesiunile. O procesiune de 400 de preoți îmbrăcați în odăjdii de sărbătoare, a pornit cu sfânta litie spre a-i
Agenda2004-18-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282355_a_283684]
-
biserică, sfințită în 1835. Mănăstirea Neamț devine un important centru de cultură și artă românească medievală. În 1497, Ștefan cel Mare ridică aici Biserica Înălțării, cea mai mare dintre ctitoriile sale, frescele interioare constituind ultimul ansamblu pictural rămas din vremea ctitorului. Așezământul posedă cea mai mare bibliotecă mănăstirească, circa 18 000 de volume, printre care sute de manuscrise de mare valoare în limbile slavonă și greacă. Mănăstirea Secu a fost ridicată de marele vornic Nestor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche, în
Agenda2003-39-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281527_a_282856]
-
României. Numele ei este însă Kusić, la fel ca satul care, în urma războiului mondial, a rămas dincolo de graniță. De altfel, și în Kusić există o mănăstire denumită - ați ghicit, desigur - Zlatița. Să amintim în treacăt că legenda îl desemnează drept ctitor al mănăstirii din Zlatița pe însuși Sfântul Sava, patronul sârbilor. Așezământul datează oricum din a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Și, în completarea acestei note aparte pe care o prezintă zona, să mai spunem că localnicii din Belobreșca
Agenda2003-43-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281633_a_282962]
-
croită anapoda a autoarei, ci de un cîmp de forțe care sunt cu precădere spirituale. La Ana Blandiana avem de-a face cu o potestas spiritualis a cărei intensitate o întrece pe cea a înzestrării intelectuale, poeta fiind eclipsată de ctitorul pe care tot ea îl întruchipează, indiferent că ne gîndim la Alianța Civică sau la Memorialul de la Sighet. Altfel spus, Ana Blandiana are harismă, iar însușirea aceasta nu e de ordin intelectual, ci descinde din grația sorții. Scriitoarea posedă o
Puterea indirectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2812_a_4137]
-
în 1514, ridicată de vestiți meșteri supravegheați direct de către domn, lucrările de construcție s-au încheiat trei ani mai târziu și se pare că, din lipsă de bani și de timp, zugrăvirea bisericii n-a putut fi terminată înainte de moartea ctitorului. Acesta a clădit biserica pe fundațiile unui lăcaș mai vechi, care nu fusese altul decât sediul primei Mitropolii a Țării Românești. Ginerele voievodului, Radu de la Afumați, odată urcat pe scaun, a consfințit continuarea decorării așezământului prin pisania din 10 septembrie
Agenda2003-48-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281782_a_283111]
-
Pagină realizată de DUȘAN BAISKI Ctitorul Mănăstirii Baziaș este Sfântul Sava, părintele spiritual al sârbilor De sărbătoarea Schimbării la Față, aici se adună în fiecare an mii și mii de credincioși Controverse „Mănăstirea Baziaș, cu biserica ei ce poartă hramul Înălțării Domnului, a fost considerată din
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
că cei care au contribuit financiar și material la ridicarea, în general, a mănăstirilor de pe malul stâng al Dunării, de pe teritoriul actual al României, au fost despoții sârbi. Este vorba despre cele de la Baziaș, Cusici și Zlatița. Cei mai mulți cred că ctitor este despotul sârb Iovan Brancovici, fiul despotului Stefan (1420-1476). Alții leagă Baziașul de sinaiții creștini, care ar fi impus la mănăstirea de aici sărbătorirea Schimbării la Față. Interese Construit din nuiele împletite, apoi din bârne, lăcașul sfânt a fost deseori
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
piatră) actuală a schitului arată că întemeietori sunt Pahomie Monahul și Sava Haiducul, în anul 1520, justificându-se astfel numele de Schitul Pahomie de la Izvorul Frumos. După o altă pisanie, Pahomie nu ar fi altul decât marele ban Barbu Craiovescu, ctitorul Mănăstirii Bistrița, care, în anii 1519-1520, când reclădește Bistrița, zidește și Schitul Pahomie, în amintirea faptului că la Izvorul Frumos, în drumul pe care-l căuta prin pădure pentru a ajunge la Sibiu spre a scăpa de urgia lui Mihnea
Agenda2004-39-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282930_a_284259]
-
Deschisă (peste 18 luni), Muncă (peste 18 luni, cu brevet muncă) și Campioni (cu diplomă de campioni naționali). ( M. H.) Parastas de pomenire La Catedrala mitropolitană din Timișoara, în Duminica Tuturor Sfinților (6 iunie) se oficiază parastas de pomenire pentru ctitorii acestui lăcaș de cult. ( L. S.) Selecție La sfârșitul anului trecut, Agenția Spaniolă de Cooperare Internațională lansase oferta de burse de studii pentru anul universitar 2004-2005, înscrierea candidaților realizându-se on-line. Pe site-ul Oficiului Național al Burselor de Studii
Agenda2004-23-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282511_a_283840]
-
armânii din Atena, grecii rămân doar cu Acropole“, ca raport numeric al celor două populații. O altă informație amintește de faptul că vechea capitală a Muntenegrului, Cetine (sau Ćetinje), are drept cea mai veche clădire Vlasha Crkva, adică Biserica Românească. Ctitorul acesteia fusese Radule Vlah, cel care, potrivit tradiției, a și întemeiat, împreună cu frații săi, orașul muntenegrean. Și eu escu armân! Unul dintre oamenii cei mai potriviți pentru a vorbi despre chestiunea aromână, scriitorul, ziaristul și editorul Hristu Candroveanu, în același
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
acesta al patriei cei din Săcălaz asociați cu românii din Beregsău”. Așadar, locuitorii din Săcălaz și românii din Beregsău lucraseră împreună la durarea obeliscului ce avea să poarte în inscripțiile laterale, cea în limba latină și cea în germană, numele „ctitorilor” - episcopul de Cenad - Antal Török, comandantul militar - Andrei Schneller, comandantul cetății Timișoara - Francisc Mumr, subprefectul Ladislau Muslai, administratorul cameral - Toma Bedekovics și primarul de origine cehă al orașului - Iosef Klapka. Pretor vs grof Pentru cei de astăzi, oamenii epocii autoturismului
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
medical de fizioterapie și recuperare medicală „Praxis Dora“ (tel. 433 152), deservit de doi medici și de fizioterapeutul asistent principal dl Armand Gogulescu (asociatul unic al firmei, cu o activitate de 45 de ani la Băile Herculane și unul dintre ctitorii Centrului de Balneofizioterapie de pe Bd. C.D. Loga). Tarifele practicate sunt de 100 000 de lei consultația și între 30 000 și 40 000 de lei procedurile de fizioterapie. Printre serviciile oferite se numără: consultații pentru tensiune arterială, oscilometrie, determinarea glicemiei
Agenda2004-38-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282893_a_284222]
-
față este revăzuta și mult adăugita. Față de primele două volume amintite, care conțineau 475 articole, acesta însumează aproape 800. Lucrarea e însoțită de o cuprinzătoare Bibliografie generală. Dacă facem abstracție de Dimitrie Cantemir, considerat drept părintele etnografiei și folcloristicii românești, ctitorul ei cu adevarat, în epoca modernă, este V. Alecsandri, autorul primei culegeri de folclor din istoria culturii române, Balade (Cântece bătrânești) 1852, 1853, care vor fi mult întregite în de toți cunoscută Poezii populare ale Românilor (1866), apreciată aproape concomitent
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
Nicolae Manolescu La 160 de ani de la nașterea lui Titu Maiorescu, despre ctitorul criticii românești se vorbește prea puțin. Ultimele studii care i-au fost consacrate, în deceniile din urmă, sînt, mai degrabă, contestatare (Al. Dobrescu, M. Ungheanu). Actualitatea lui n-a mai fost simțită cu adevărat vie și necesară din anii '40
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]
-
lui Perpessicius. Nici macar cei mai subtili critici contemporani de poezie (Negoitescu, Cistelecan, Grigurcu) nu scriu critică verbală, desi ei înșiși ne ispitesc, uneori, tocmai prin verbalitatea exuberanta ori senzuala a comentariului propriu. Ideile maioresciene apasă, un secol aproape după ieșirea ctitorului din scenă, pește conștiința verbală a urmașilor că o lespede de neînlăturat.
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]