1,005 matches
-
refăcută în 1824, mănăstirea este părăsită între 1870-1909, renașterea ei datorându-se starețului Ioanichie Moroi. În timpul anilor grei de comunism, mănăstirea a fost condusă de Arhim. Cleopa Ilie, care a schimbat vieți prin rugăciuni. Între 1496-1497, Ștefan cel Mare a ctitorit către izvoarele Tazlăului Mănăstirea Tazlău, cu Casă domnească, la vremea lor înconjurate de ziduri cu metereze și turnuri de apărare. Mănăstirea Văratec. Sub îndrumarea duhovnicească a Sf. Paisie Velicikovski, Maica Olimpiada ctitorește în 1785 Schitul Văratec. În anul 1803, Mitropolitul
Agenda2003-39-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281527_a_282856]
-
prin rugăciuni. Între 1496-1497, Ștefan cel Mare a ctitorit către izvoarele Tazlăului Mănăstirea Tazlău, cu Casă domnească, la vremea lor înconjurate de ziduri cu metereze și turnuri de apărare. Mănăstirea Văratec. Sub îndrumarea duhovnicească a Sf. Paisie Velicikovski, Maica Olimpiada ctitorește în 1785 Schitul Văratec. În anul 1803, Mitropolitul Veniamin Costachi unește mănăstirile Văratec și Agapia, înființând aici o școală monahală de cultură generală pentru călugărițe. Biserica actuală a mănăstirii a fost construită între 1808-1812, pe locul celei vechi. Lângă Biserica
Agenda2003-39-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281527_a_282856]
-
primului război mondial, al cărui nume îl poartă și un bulevard din Timișoara. l Mănăstirea Arnota Se află la o oră de mers (pe jos) de Mănăstirea Bistrița, la o altitudine de 840 m, pe versantul muntelui cu același nume. Ctitorită de Matei Basarab, între anii 1633 și 1636, mănăstirii i-au fost adăugate ulterior (1766) noi încăperi și a fost refăcută de Barbu Știrbei (1852-1856). La rândul lui, Constantin Brâncoveanu a reamenajat fântâna. La Mănăstirea Arnota se află mormântul lui
Agenda2003-44-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281669_a_282998]
-
primului război mondial, al cărui nume îl poartă și un bulevard din Timișoara. l Mănăstirea Arnota Se află la o oră de mers (pe jos) de Mănăstirea Bistrița, la o altitudine de 840 m, pe versantul muntelui cu același nume. Ctitorită de Matei Basarab, între anii 1633 și 1636, mănăstirii i-au fost adăugate ulterior (1766) noi încăperi și a fost refăcută de Barbu Știrbei (1852-1856). La rândul lui, Constantin Brâncoveanu a reamenajat fântâna. La Mănăstirea Arnota se află mormântul lui
Agenda2003-46-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281726_a_283055]
-
primului război mondial, al cărui nume îl poartă și un bulevard din Timișoara. l Mănăstirea Arnota Se află la o oră de mers (pe jos) de Mănăstirea Bistrița, la o altitudine de 840 m, pe versantul muntelui cu același nume. Ctitorită de Matei Basarab, între anii 1633 și 1636, mănăstirii i-au fost adăugate ulterior (1766) noi încăperi și a fost refăcută de Barbu Știrbei (1852-1856). La rândul lui, Constantin Brâncoveanu a reamenajat fântâna. La Mănăstirea Arnota se află mormântul lui
Agenda2003-47-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281754_a_283083]
-
În Sala Polivalentă din Reșița a fost inaugurat panoul artificial de escaladă, realizat cu sprijinul Direcției Silvice Reșița și al Primăriei, precum și al firmelor UCM Reșița, Murariu Trading, Har Group și Quasar. ( T. T.) l „Biserici și mănăstiri din Moldova, ctitorite de Ștefan cel Mare“ este tema comunicării în limba română pregătită de ec. Alexandrina Paul pentru miercuri, 15 decembrie, de la ora 15, la Casa „A. M. Guttenbrunn“, pentru membrii Universității Populare a F.D.G. ( S. P.) l Din această săptămână, primarul
Agenda2004-50-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283162_a_284491]
-
mai ales densității lăcașelor de cult de aici - în primul rând, celebrele biserici de lemn făgețene. Cea mai importantă dintre acestea, mănăstirea Izvorul lui Miron, este o ctitorie cu semnificații aparte în zestrea arhitecturii religioase din regiune: ea a fost ctitorită de cel care avea să devină, ulterior, primul patriarh al României întregite, Miron Cristea. Născut în 1868 la Toplița, Miron Cristea a devenit în 1910 episcop al Caransebeșului (dieceză de mare însemnătate pentru românii supuși coroanei austro-ungare), făcând parte apoi
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
întregitorul decizia de unire de la Alba Iulia. Ulterior, Miron Cristea a fost ales mitropolit al Munteniei și arhiepiscop de București, apoi în 1925, după o întâlnire a Sfântului Sinod, decide crearea patriarhatului Bisericii Ortodoxe Române și astfel devine patriarh. Mănăstirea ctitorită de întâi-stătătorul Bisericii Ortodoxe Române în hotarul satului bănățean Românești a rămas, permanent, legătura sa spirituală cu oamenii acestor locuri. Ea a fost ridicată la locul numit de localnici Balta Caldă, denumire ce provine de la apa carbogazoasă ce păstrează în
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
acoperite de straie scumpe, care putea fi Vlad Țepeș. Cu siguranță, cercetările ne vor da un răspuns exact, însă, deocamdată, misterul plutește asupra acestei legende. În trecut, mănăstirea era foarte mare, deținea multe proprietăți. Se crede că ea a fost ctitorită de Mircea cel Bătrân, bunicul lui Vlad Țepeș, sau de către unul dintre boieri de la Curtea sa. Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Țepeș, a donat mănăstirii mult pământ, iar Radu cel Frumos, fratele lui Țepeș, i-a dăruit trei sate: Vadul
Agenda2004-45-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283033_a_284362]
-
de unde se deschide o priveliște unică asupra Văii Dâmbovița și a Munților Leaota (2 134 m), șoseaua coboară în Dragoslavele, localitate în care ne oprim pentru a vizita monumentul de piatră construit de Matei Basarab și biserica domnitorului Grigore Ghica, ctitorită la 1661. După încă 6 km, ajungem în Rucărul (650-780 m altitudine), comună întinsă pe 284,5 kmp într-o depresiune, din care se ridică măguri, culmi prelungi și curmături înalte (1 022-1 434 m), ocupând cea mai mare suprafață
Agenda2004-23-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282514_a_283843]
-
2008, prin Carmen Luiza Săvescu, editura Humanitas, 164 pagini) se poate rezuma în câteva fraze. Un copil, evreu polonez, trăiește într-un lagăr din Siberia drama celor lipsiți de căldura părintească, pe fondul unei absențe totale a libertății. Vremurile roșii, ctitorite de Lenin și continuate draconic de către Stalin, se ridică amenințător, încât băiatul visează în permanență la eliberare. Scriitorul polonez Piotr Bednarski a procedat destul de inteligent în selecția personagială ofertată. Dezbaterea clasică de odinioară în critica literară europeană, la ceva timp
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
știut, cu ironie, să ne arate că uneori ambiția poate fi benefică și că, dacă ți-ai asumat o misiune, ea trebuie dusă până la capăt. Destinul a vrut ca setea lui de a trăi, de a crea și de a ctitori să fie curmată mult înainte de vreme. Pe poarta prin care a plecat el au năvălit în viețile noastre cenușiul, vrajba, nesăbuirea, sminteala și neghiobia.
Nedelciu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2404_a_3729]
-
demnitari ai Înaltei Porți sau apropiaților sultanului. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. Iubitor de frumos și deschis către valorile Renașterii, Brâncoveanu a încurajat artele, tiparirea și răspândirea cărților, și nu doar în Muntenia, ci și în Transilvania sau în alte țări vecine. A ctitorit așezăminte laice și bisericești de mare însemnătate spirituală, într-un stil arhitectural nou, care avea să-i poarte de atunci numele. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. Domnitorul, ajutat mult de iscusința Doamnei Marica de administrator al marilor moșii și în negustoria cu vite
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
și jumatate de exil în Caucaz, au ajuns la în cele din urmă înapoi la București. Abia în 1720 a reușit Doamna Marica să aducă în țară și osemintele domului martir Constantin Brâncoveanu. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. Deși mormântul din Mănăstirea Hurezi, ctitorită de Brâncoveanu, aștepta trupul voievodului, acesta a rămas gol. Convinsă că turcii îi vor căuta trupul în acel loc pentru a-l pângări, văduva domnitorului a înmormântat osemintele în Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, unde se află și astăzi
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
somn ușor În tihna lespezilor grele, Alături de părinții lor; Și n-or veni cernite mame, Surori, în negrele marame, Jelindu-i mâinile să-și frângă, Deasupra raclelor să plângă ! De-aceea, cănd de-aici i-or duce, Pioase mâini vor ctitori În amintirea lor o cruce ; Și iedera, sub soare cald, Mângâietor o va-nflori Cu-mbrățișare de smarald ; Și-ades drumeții s-or opri, Chemați de-a frunzelor arcada, La umbră Domnului să sada... XIII Năprasnic, pe cărări abrupte, Gonește
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
mut din naștere, nu avea cum să asculte vreun telefon, darmite să-l înregistreze! Chiar dacă, între timp, un alt lider al fabricii din Iași declară că surse sereiste îl avertizaseră că se află și el în vizorul stăpânilor fabricii, instituția ctitorită de Măgureanu refuză cu obstinație să admită evidența. Nu vom ști niciodată dacă S.R.I.-ul l-a avertizat și pe Virgil Săhleanu despre ceea ce se punea la cale. Poate că "voci binevoitoare" au făcut-o. Sau poate n-au făcut
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
pentru cel al stabilității, pe care trecerea timpului îl recuperează prin înscrierea existențelor succesive în tiparul unei anumite circularități și ciclicități. (O ambiguitate asemănătoare poate fi ușor identificată și în poezii mai programatice, dar nu total asfixiate de program, precum Ctitorii sau chiar La zăvoi, în care mobilitatea apei e echilibrată de prezența albiei simbolice, care face din curgere o paradoxală permanență și din albie un drum deopotrivă în mișcare și imobil. Tot așa, poezia interioarelor, a obiectelor vechi, a naturilor
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
pentru zona autohtonă. Primele strofe din primul volum antologic publicat de Pillat, Pe Argeș în sus, au următoarea formă: „Acolo unde-n Argeș se varsă Rîul Doamnei Și murmură pe ape copilăria mea, Ca Negru-vodă, care descălecînd venea, Mi-am ctitorit viata pe dealurile toamnei. Prin viile de aur ca banii dintr-o salbă, Pe al colinei mele împodobit pieptar, Închis-am fericirea în strimtul ei hotar De nuci bogați în umbră, umbrind o casă albă. (Ctitorii). În contextul poeziei românești
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
descălecînd venea, Mi-am ctitorit viata pe dealurile toamnei. Prin viile de aur ca banii dintr-o salbă, Pe al colinei mele împodobit pieptar, Închis-am fericirea în strimtul ei hotar De nuci bogați în umbră, umbrind o casă albă. (Ctitorii). În contextul poeziei românești de după Primul Război Mondial, poezie ce descoperise cu încîntare modernismul de ultimă oră și febricita la ideea europenizării, strofele de mai sus sunau, concomitent, familiar și straniu. Decorul, versul domol și amplu, specific poeziei românești de
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
sub acela al întemeierii: tot așa cum incertul Negruvodă a coborît din Transilvania și a întemeiat Muntenia, Ion Pillat „a întemeiat“, scriptic vorbind, domeniul de la Florica drept teritoriu literar. O afirmație importantă îi scapă autorului în chiar prima strofă: Mi-am ctitorit viața pe dealurile toamnei. Mărturisirea, sub formă metaforică, ne introduce în intimitatea conștiinței sale poetice. De la primele versuri din jurul lui 1910, poetul și-a legat indisolubil numele de Toamnă, cu tot ceea ce asta presupunea. Toamna străbate poezia lui Ion Pillat
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
din Moldova, pentru ca după stingerea conflagrației, să devină inspector general sanitar pentru Oltenia, prerogativă care îl va ajuta să cunoască pe teren toate epidemiile din acea vreme, fiind silit să caute remedii tifosului exantematic, holerei, febrei palustre sau pelagrăi. A ctitorit spitale în Strehaia și Craiova, a scos revista „Arhivele Olteniei“ și a înființat în Craiova Societatea „Prietenii științei“. A murit prematur, la 55 de ani, fiind înmormîntat în cimitirul catolic din Craiova. Ce-l distinge pe acest doctor oltean cu
În mintea babelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2766_a_4091]
-
adus mângâiere multora. Avea 29 de ani când s-a stabilit pe Sfântul Munte, unde se nevoiește (cu o pauză de trei ani) până la sfârșitul vieții, în 1994. Este înmormântat la Mănăstirea Sfântul Ioan Teologul din Salonic, pe care a ctitorit-o. Mormântul său este vizitat zilnic de sute de oameni. Nu de puține ori aici se petrec minuni. Iată, de exemplu, una povestită de Hristu Tantalis din Salonic, taă a nouă copii: O minune a Părintelui Paisie “Câțiva dintre copiii
Un mare DUHOVNIC a fost trecut în rândul sfinților! [Corola-blog/BlogPost/92712_a_94004]
-
poate că s-a născut cine știe ce baladă la care el ținea atât de mult. Poate se gândește să întocmească și acolo o monografie a oamenilor ce au trăit pe meleaguri bucovinene să se poată aduna la un loc și să ctitorească un colț de rai. Ecouri peste timp se împlinesc cu fiecare clipă petrecută în preajma lui Dumnezeu, acolo, unde, cu siguranță, își are locul” (Emilian Marcu) Da, „în preajma lui Dumnezeu”, acolo unde se pare că și-a auzit numele chemat cu
CUVINTE DRAGI DIN LUMEA VEŞNICIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383710_a_385039]
-
ALE BISERICII TREI IERARHI Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1382 din 13 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Cele trei aure ale bisericii „Trei Ierarhi” Încă din anii de școală știam că mânăstirea „Trei Ierarhi” din Iași a fost ctitorită de domnitorul Vasile Lupu în anul 1639 și sfințită de mitropolitul Varlaam, considerată unul dintre cele mai frumoase monumente de artă feudală din țara noastră. Prin anii 70 și 80, când activitatea profesională mi-a purtat pașii prin Iași, mi-
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
fost posibilă înființarea în această țară a multiculturalismului a unei structuri deschise manifestărilor românești pentru care statul canadian și-a adus un aport financiar, din câte mi s-a spus? Dumitru RĂCHITAN: La început, prin 1956, cred, 17 români au ctitorit acest spațiu, făcând documentația împropietăririi și depunând banii necesari. Câmpul Românesc are o suprafață de 25 ha... S-a construit o cabană, care s-a dovedit în timp neîncăpătoare. De aceea, în 1987 a început edificarea unei săli moderne cu
INTERVIU CU DOMNUL DUMITRU RĂCHITAN, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI CULTURALE ROMÂNE DIN HAMILTON, CANADA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380136_a_381465]