64 matches
-
Bucegi are o formă arhaica de Buceci. Formă Buceci este identică cu a antroponimicului Bucșa sau că numirea ar fi o variantă a lui Bugeac ""un complex de mai mulți mușchi care formează un covor verde și moale"". În actul ctitoricesc din 1695 al Mănăstirii Sinaia, se spune ca mănăstirea a fost ridicată ""la pustie sub muntele Buceciul"". Numele de Buceci în loc de Bucegi mai este dat masivului, în zilele noastre, de către unii bătrâni din Branul de Sus. Oamenii de pe versantul nordic
Toponimia Bucegilor () [Corola-website/Science/317415_a_318744]
-
de la Negoești). Pictura originală din 1649, executată în tehnica „frescă” utilizând pigmenți vegetali solubili în apă, se mai păstrează în prezent numai în pronaos. Pictura din pronaos este compusă din două ansambluri principale: Ușa de la intrarea în pronaos împarte tabloul ctitoricesc pictat aici în două părți: la stânga și pe peretele de nord sunt pictați o serie de membri ai familiei lui Matei Basarab: jupân Barbu și jupânița Calia - fratele și sora domnitorului, jupân Vâlsan - un văr al domnitorului, jupânița Stanca - probabil
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
anatemei patriarhale din 1641. Cel mai probabil acesta a fost mecanismul folosit și în cazul Mănăstirii Plătărești, care începând din momentul respectiv va avea egumeni greci. Portretele ctitorilor domnești, Matei Basarab și soția sa Elina, vor fi șterse din tabloul ctitoricesc iar veniturile sale vor lua drumul Ierusalimului. Diferitele surse disponibile în prezent menționează ca prim stareț al Mănăstirii Plătărești trei nume de călugări: "Platara" (grec), "Nichifor" (grec) și "Vasile" (român). Varianta "Platara" (Plastaras) este folosită frecvent de sursele online, fără
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Greci-Grădiștea", făcea parte din plasa Mostiștea a județului Ilfov și era formată din satele Grecii de Sus, Măxineni și Grădiștea, totalizând circa 1000 de locuitori. În comună funcționau două biserici — una din 1845 și alta foarte veche, care păstra morminte ctitoricești datate 1548 și 1626. În 1925, comuna este atestată cu numele de "Greci", ca făcând parte din plasa Fierbinți a aceluiași județ, fiind formată din satele Grădiștea, Grecii de Jos, Grecii de Mijloc, Grecii de Sus, Balamuci și Măxineni. În
Comuna Grădiștea, Ilfov () [Corola-website/Science/310023_a_311352]
-
a celei de-a doua jumătăți a secolului al XV-lea, fie în contextul transferului domeniului feudal, dimpreună cu lăcașul de cult, către un stăpân, de confesiune răsăriteană. Dacă se ia în calcul vechimea propusă de arheologi, considerăm că actul ctitoricesc a precedat cu mult tradiția domeniului Gurasada către feudalii maghiari din Ilia. Ca atare, construcția bisericii trebuie atribuită unor cneji locali, rămași anonimi, iar nu seniorilor catolici sau vreunui domnitor sau boier pribeag de la sudul Carpaților, cum presupunea, pe baza
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
similară privind vechimea lăcașului au condus și rezultatele săpăturilor arheologice din 1975 și 1979; unul din cele două morminte interioare dezvelite cu acel prilej - alte șase au fost descoperite la exteriorul edificiului - aparținea cu siguranță unei persoane impicate în actul ctitoricesc. În privința decorației interioare și exterioare decapările efectuate în anii 1973 și 1979 au permis relevarea unor fragmente de pictură, încadrabile stilistic și cronologic în două etape de execuție distincte. Primei etape îi aparțin fragmentele murale descoperite în altar, încadrate cronologic
Biserica de zid Sfântul Gheorghe din Sânpetru () [Corola-website/Science/326892_a_328221]
-
cu ocazia unor reparații. Lucrările de reparație sunt sugerate de lemnul mesei moșilor de sub streașina de nord, care a fost datat din 1764. De asemenea, mai multe danii de carte și icoane au fost făcute în aceași perioadă subliniind efortul ctitoricesc al obștei de a înoi spațiul de cult. Altarul a fost pictat în 1800, conform inscripției de pe dosul peretelui iconostasului: ""Acest oltariu din mâna de Nicolai Famochevici, Anu lui Dumnezou 18 sute, luna mai 1 zeale"". Înaintea pictării a fost
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
în acest scop. Tot datorită generozității acestui om s-a subvenționat școala din Cărăpcești, s-au construit spitalul din Nicorești, podul din Țigănești și s-a amenajat șoseaua dintre Tecuci și Nicorești. Fiul său Teodor a dus mai departe opera ctitoricească și filantropică a tatălui. În anul 1934 donează una din casele tatălui său pentru constituirea unui muzeu mixt orășenesc, actualul Muzeu de Istorie „Teodor Cincu".
Anton Cincu () [Corola-website/Science/335242_a_336571]
-
strănepot al Margăi, sora lui Neagoie Basarab, și Preda Craiovescu, mare ban, cu boierul Vâlsan, copil fiind, și Stanca din Hotărani, soția lui Danciu; pe nepotul lui Matei Basarab, Preda Brâncoveanu, și pe Barbu, fratele lui Matei. Asemănarea dintre tabloul ctitoricesc de la Arnota și cel de la Sadova, prin prezența, în ambele cazuri a bunicului Datco postelnic, a tatălui, Danciu și a unchiului voievodului, Radu postelnic, întaraste presupunerea că biserica de lemn de la Arnota, despre care vorbesc călătorii străini, a fost la
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
veșmintelor episcopale, amintește mai degrabă de aceea a bătrânilor preoți de țară. Arhitecturile formând fundalurile scenelor sunt arhaice, cu turnuri, între care flutură draperii. Personajele se detașează în relief ușor pe griul și ocrul arhitecturilor și verdele pământului. În ceea ce privește tabloul ctitoricesc, pictorul a respectat tradiția după care voievodul primește învestitura prin mâna lui Dumnezeu, ieșind din norii" Portretele fin cizelate au o expresie spiritualizată și aproape imaterială. Astfel chipurile lui Matei Basarab, Doamnei Elina și «vornicului» Danciu, de o parte, și
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
numele lui n-ar fi spus nimic posterității. Ar fi stat alături de ceilalți nefericiți și neputincioși urmași ai lui Alexandru cel Bun. Nu este lipsit de semnificație faptul că, deși în timpul domniei lui Ștefan cel Mare se desfășoară o activitate ctitoricească pe care Moldova n-o mai cunoscuse până atunci, abia la 12 ani de la urcarea sa în scaun va ridica primul monument. De la întemeierea Moldovei și până la urcarea în scaun a lui Ștefan se scursese numai un secol. Din momentul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ziua de Buna Vestire, adică la 25 martie. Ctitorul ei este Vornicul Ioan Tăutu și soția sa Ecaterina. În rândul ctitorilor sunt socotiți și Mihail Kogălniceanu, monahia Epraxia Buzilă, arhiereul Meletie Stavropoleos, Ana Tăutu și Neculai Ghenia, pentru contribuția lor ctitoricească, dintre anii 1818-1820. Așezarea acestei biserici s-a făcut la 18 metri depărtare de o fostă biserică din lemn, cu ctitori necunoscuți și cu dată de fundare necunoscută. Și acea biserică avea tot hramul Buna Vestire sau cum i se
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Vasiliu-Falti greu Îl vei vedea. A devenit mizantrop; doar sora sa Nuța Păpușanu să-l poată face să deschidă bârlogul. Faci un mare serviciu mata fotografiind pe Ioan Botezătorul din Dolhești 560. Am făcut și eu acest lucru cu icoanele ctitoricești din Baia, biserica lui Petru Rareș și le-am publicat, pare-mi-se În „Făt Frumos” al lui Leca Morariu. Aștept cu plăcere și nerăbdare vizita valorosului meu prieten Dimitriu, căruia Îi voi da și portretul cel mare al Agathei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
feb.1671, spune că Păun vameșul „au zidit o sfântă mănăstire”. - Judecând lucrurile la rece, tu ai dreptate, pentru că mai spune Methodie episcopul: „Iar pentru har și sufleteasca a sa mântuire și pomenire vecinică lui și părinților lui, pentru care ctitoricească a sa mănăstire au dat-o și au închinat-o și au afierosit-o la sfânta mănăstire din Sfântul Munte a sfinților lui Hristos Patruzeci de Mucenici.” - Cum se vede, episcopul vorbește la trecut: „au dat-o și au afierosit
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cu filigran aurit din 1560, nr. inventar 16. 6.Idem, mai mică din 1558, nr. inventar 17. 7.Idem, idem, nr. inventar 18. 8.Două cruci ferecate cu argint aurit cu mărgean, fără scaune, nr. inventar 2. 9.Patru discuri ctitoricești, unul nepoleit, nr. inventar 53. 10.Una lingură a lui Ștefan Tomșa, nr. inv. 57. 11.Două cădelnițe argint formă gotică, nr. inventar 116. 12.Un pahar argint poleit, nr. inventar 110. 11Un aer din 1637, nr. inventar 281. 14
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
predat din visteria Mănăstirii următoarele odoare și odăjdii: 1.Un sf. potir aurit brâncovenesc, nr. inv. 198. 2.7 candele argint aurit, nr. inv. 215. 3.Două ripide, nr. inv. 310. 4.Una cădelniță, nr. inv. 311. 5.Una dveră ctitoricească în serasir, nr. inv. 312. 6.Două dvere ctitoricești în serasir, nr. inv. 312. 7.Patru poale ctitoricești în serasir, nr. inv. 313. 8.Una poală ctoricească în serasir pentru iconostas, nr. inv. 314. 9.Un sacos arhieresc cu 18
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Un sf. potir aurit brâncovenesc, nr. inv. 198. 2.7 candele argint aurit, nr. inv. 215. 3.Două ripide, nr. inv. 310. 4.Una cădelniță, nr. inv. 311. 5.Una dveră ctitoricească în serasir, nr. inv. 312. 6.Două dvere ctitoricești în serasir, nr. inv. 312. 7.Patru poale ctitoricești în serasir, nr. inv. 313. 8.Una poală ctoricească în serasir pentru iconostas, nr. inv. 314. 9.Un sacos arhieresc cu 18 clopoței argint aurit și o iconiță argint aurit, nr.
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
7 candele argint aurit, nr. inv. 215. 3.Două ripide, nr. inv. 310. 4.Una cădelniță, nr. inv. 311. 5.Una dveră ctitoricească în serasir, nr. inv. 312. 6.Două dvere ctitoricești în serasir, nr. inv. 312. 7.Patru poale ctitoricești în serasir, nr. inv. 313. 8.Una poală ctoricească în serasir pentru iconostas, nr. inv. 314. 9.Un sacos arhieresc cu 18 clopoței argint aurit și o iconiță argint aurit, nr. inv. 278. 10.Un orar diaconesc, în fir, ctitoricesc
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ctitoricești în serasir, nr. inv. 313. 8.Una poală ctoricească în serasir pentru iconostas, nr. inv. 314. 9.Un sacos arhieresc cu 18 clopoței argint aurit și o iconiță argint aurit, nr. inv. 278. 10.Un orar diaconesc, în fir, ctitoricesc, nr. inv. 280. 11.Un epitrahir, fir, cu 9 nasturi auriți, nr. inv. 279. 12.Un omofor arhieresc ctitoricesc cu trei nasturi auriți, nr. inv. 277. 13.Un anaforniță ctitoricească argint, nr. inv. 210. 14.Una steluță aurită, iconiță cu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
sacos arhieresc cu 18 clopoței argint aurit și o iconiță argint aurit, nr. inv. 278. 10.Un orar diaconesc, în fir, ctitoricesc, nr. inv. 280. 11.Un epitrahir, fir, cu 9 nasturi auriți, nr. inv. 279. 12.Un omofor arhieresc ctitoricesc cu trei nasturi auriți, nr. inv. 277. 13.Un anaforniță ctitoricească argint, nr. inv. 210. 14.Una steluță aurită, iconiță cu 36 diamante, nr. inv. 202. 15.Două lingurițe de argint, leat 7219, nr. inv. 205. 16.Două sfeșnice de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
aurit, nr. inv. 278. 10.Un orar diaconesc, în fir, ctitoricesc, nr. inv. 280. 11.Un epitrahir, fir, cu 9 nasturi auriți, nr. inv. 279. 12.Un omofor arhieresc ctitoricesc cu trei nasturi auriți, nr. inv. 277. 13.Un anaforniță ctitoricească argint, nr. inv. 210. 14.Una steluță aurită, iconiță cu 36 diamante, nr. inv. 202. 15.Două lingurițe de argint, leat 7219, nr. inv. 205. 16.Două sfeșnice de argint aurit ctitoricești, nr. inv. 108, în picior de lemn. 17
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
nasturi auriți, nr. inv. 277. 13.Un anaforniță ctitoricească argint, nr. inv. 210. 14.Una steluță aurită, iconiță cu 36 diamante, nr. inv. 202. 15.Două lingurițe de argint, leat 7219, nr. inv. 205. 16.Două sfeșnice de argint aurit ctitoricești, nr. inv. 108, în picior de lemn. 17.Două covoare vechi. 18.Una ladă de Brașov, nr. inv. 320. Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal în triplu exemplar. Delegat al Marelui Cartier, ss. Al Tzigara-Samurcaș Superioara Sf. Mânăstiri Horezu ss
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Anisia Bărbulescu, ne-au predat următoarele odoare și odăjdii: 1.Două Evanghelii ferecate în argint suflate cu aur. 2.Una anaforniță de argint aurit. 3.Una cădelniță de argint. 4.Una pereche paftale argint aurit. 5.Trei poale de serasir ctitoricești. 6.Nouă prosoape brodate. După declarația maicilor mai sus amintite, alte odoare și odăjdii de preț și vechi nu se mai află în Mănăstire. Drept care s-a încheiat prezentul Proces-verbal în triplu exemplar, din care unul s-a lăsat la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de la Vasile Vodă, fără an. 16.Două farfurioare argint, 1861. 17.Șase cupe argint ctitorâcești. 18.Una cupă argint aurit, 1631. 19.Una cupă argint, fără dată. 20.Potir mic aurit, fără dată. 21.Două ibrice argint aurit, pentru proscomidie, ctitoricești, 7147. 22.Două cutioare Sf. Moaște, Maxim și Mina. 23.Una cutie lemn, diferite bijuterii. 24.Una cutie carton, diferite bijuterii. 25.Două discuri pentru Sf. Vase, argint aurit. 26.Trei steluțe pentru Sf. Vase, argint aurit. 27.Trei lingurițe
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în Sf. Potir, de la ctitor. 2.Una dveră cu flori de la ctitor. 3.Una dveră Sf. Apostol Pavel, de la ctitor. 4.Una dveră Sf. Apostol Petru, de la ctitor. 5.Un stihar diaconesc, cu orarul lui, de la ctitor. 6.Un epitrahil ctitoricesc. 7.Un epitrehil mai nou. 8.Poala de icoană Sf. Trei Ierarhi, de la ctitor. 9.Poala de icoană Buna Vestire, de la ctitor. 10.Poala de icoană Sf. Nicolae, de la ctitor. 11.Poala de icoană Pogorîrea, de la ctitor. 12.Un rând
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]