64 matches
-
cu filigran aurit din 1560, nr. inventar 16. 6.Idem, mai mică din 1558, nr. inventar 17. 7.Idem, idem, nr. inventar 18. 8.Două cruci ferecate cu argint aurit cu mărgean, fără scaune, nr. inventar 2. 9.Patru discuri ctitoricești, unul nepoleit, nr. inventar 53. 10.Una lingură a lui Ștefan Tomșa, nr. inv. 57. 11.Două cădelnițe argint formă gotică, nr. inventar 116. 12.Un pahar argint poleit, nr. inventar 110. 11Un aer din 1637, nr. inventar 281. 14
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
predat din visteria Mănăstirii următoarele odoare și odăjdii: 1.Un sf. potir aurit brâncovenesc, nr. inv. 198. 2.7 candele argint aurit, nr. inv. 215. 3.Două ripide, nr. inv. 310. 4.Una cădelniță, nr. inv. 311. 5.Una dveră ctitoricească în serasir, nr. inv. 312. 6.Două dvere ctitoricești în serasir, nr. inv. 312. 7.Patru poale ctitoricești în serasir, nr. inv. 313. 8.Una poală ctoricească în serasir pentru iconostas, nr. inv. 314. 9.Un sacos arhieresc cu 18
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Un sf. potir aurit brâncovenesc, nr. inv. 198. 2.7 candele argint aurit, nr. inv. 215. 3.Două ripide, nr. inv. 310. 4.Una cădelniță, nr. inv. 311. 5.Una dveră ctitoricească în serasir, nr. inv. 312. 6.Două dvere ctitoricești în serasir, nr. inv. 312. 7.Patru poale ctitoricești în serasir, nr. inv. 313. 8.Una poală ctoricească în serasir pentru iconostas, nr. inv. 314. 9.Un sacos arhieresc cu 18 clopoței argint aurit și o iconiță argint aurit, nr.
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
7 candele argint aurit, nr. inv. 215. 3.Două ripide, nr. inv. 310. 4.Una cădelniță, nr. inv. 311. 5.Una dveră ctitoricească în serasir, nr. inv. 312. 6.Două dvere ctitoricești în serasir, nr. inv. 312. 7.Patru poale ctitoricești în serasir, nr. inv. 313. 8.Una poală ctoricească în serasir pentru iconostas, nr. inv. 314. 9.Un sacos arhieresc cu 18 clopoței argint aurit și o iconiță argint aurit, nr. inv. 278. 10.Un orar diaconesc, în fir, ctitoricesc
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ctitoricești în serasir, nr. inv. 313. 8.Una poală ctoricească în serasir pentru iconostas, nr. inv. 314. 9.Un sacos arhieresc cu 18 clopoței argint aurit și o iconiță argint aurit, nr. inv. 278. 10.Un orar diaconesc, în fir, ctitoricesc, nr. inv. 280. 11.Un epitrahir, fir, cu 9 nasturi auriți, nr. inv. 279. 12.Un omofor arhieresc ctitoricesc cu trei nasturi auriți, nr. inv. 277. 13.Un anaforniță ctitoricească argint, nr. inv. 210. 14.Una steluță aurită, iconiță cu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
sacos arhieresc cu 18 clopoței argint aurit și o iconiță argint aurit, nr. inv. 278. 10.Un orar diaconesc, în fir, ctitoricesc, nr. inv. 280. 11.Un epitrahir, fir, cu 9 nasturi auriți, nr. inv. 279. 12.Un omofor arhieresc ctitoricesc cu trei nasturi auriți, nr. inv. 277. 13.Un anaforniță ctitoricească argint, nr. inv. 210. 14.Una steluță aurită, iconiță cu 36 diamante, nr. inv. 202. 15.Două lingurițe de argint, leat 7219, nr. inv. 205. 16.Două sfeșnice de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
aurit, nr. inv. 278. 10.Un orar diaconesc, în fir, ctitoricesc, nr. inv. 280. 11.Un epitrahir, fir, cu 9 nasturi auriți, nr. inv. 279. 12.Un omofor arhieresc ctitoricesc cu trei nasturi auriți, nr. inv. 277. 13.Un anaforniță ctitoricească argint, nr. inv. 210. 14.Una steluță aurită, iconiță cu 36 diamante, nr. inv. 202. 15.Două lingurițe de argint, leat 7219, nr. inv. 205. 16.Două sfeșnice de argint aurit ctitoricești, nr. inv. 108, în picior de lemn. 17
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
nasturi auriți, nr. inv. 277. 13.Un anaforniță ctitoricească argint, nr. inv. 210. 14.Una steluță aurită, iconiță cu 36 diamante, nr. inv. 202. 15.Două lingurițe de argint, leat 7219, nr. inv. 205. 16.Două sfeșnice de argint aurit ctitoricești, nr. inv. 108, în picior de lemn. 17.Două covoare vechi. 18.Una ladă de Brașov, nr. inv. 320. Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal în triplu exemplar. Delegat al Marelui Cartier, ss. Al Tzigara-Samurcaș Superioara Sf. Mânăstiri Horezu ss
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Anisia Bărbulescu, ne-au predat următoarele odoare și odăjdii: 1.Două Evanghelii ferecate în argint suflate cu aur. 2.Una anaforniță de argint aurit. 3.Una cădelniță de argint. 4.Una pereche paftale argint aurit. 5.Trei poale de serasir ctitoricești. 6.Nouă prosoape brodate. După declarația maicilor mai sus amintite, alte odoare și odăjdii de preț și vechi nu se mai află în Mănăstire. Drept care s-a încheiat prezentul Proces-verbal în triplu exemplar, din care unul s-a lăsat la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de la Vasile Vodă, fără an. 16.Două farfurioare argint, 1861. 17.Șase cupe argint ctitorâcești. 18.Una cupă argint aurit, 1631. 19.Una cupă argint, fără dată. 20.Potir mic aurit, fără dată. 21.Două ibrice argint aurit, pentru proscomidie, ctitoricești, 7147. 22.Două cutioare Sf. Moaște, Maxim și Mina. 23.Una cutie lemn, diferite bijuterii. 24.Una cutie carton, diferite bijuterii. 25.Două discuri pentru Sf. Vase, argint aurit. 26.Trei steluțe pentru Sf. Vase, argint aurit. 27.Trei lingurițe
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în Sf. Potir, de la ctitor. 2.Una dveră cu flori de la ctitor. 3.Una dveră Sf. Apostol Pavel, de la ctitor. 4.Una dveră Sf. Apostol Petru, de la ctitor. 5.Un stihar diaconesc, cu orarul lui, de la ctitor. 6.Un epitrahil ctitoricesc. 7.Un epitrehil mai nou. 8.Poala de icoană Sf. Trei Ierarhi, de la ctitor. 9.Poala de icoană Buna Vestire, de la ctitor. 10.Poala de icoană Sf. Nicolae, de la ctitor. 11.Poala de icoană Pogorîrea, de la ctitor. 12.Un rând
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
XIX, 1. Tübingen 1909). În această lucrare, Cotlarciuc arată ce este Fondul Bisericesc din Bucovina din punct de vedere istoric și juridic. Însă scrierea principală în acest domeniu o reprezintă studiul mai amplu, foarte interesant și bine apreciat, despre dreptul ctitoricesc din Moldova și patronatul din Bucovina - Stifterreicht und Kirchenpatronat im Fürstentum der Moldau und in der Bukowina, (Ctitoria și patronatul bisericesc, în „Principatul Moldovei și al Bucovinei”, Stuttgard, 1907). Despre această chestiune scrisese mai înainte în broșura Ceva despre reforma
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Vasiliu-Falti greu Îl vei vedea. A devenit mizantrop; doar sora sa Nuța Păpușanu să-l poată face să deschidă bârlogul. Faci un mare serviciu mata fotografiind pe Ioan Botezătorul din Dolhești 560. Am făcut și eu acest lucru cu icoanele ctitoricești din Baia, biserica lui Petru Rareș și le-am publicat, pare-mi-se În „Făt Frumos” al lui Leca Morariu. Aștept cu plăcere și nerăbdare vizita valorosului meu prieten Dimitriu, căruia Îi voi da și portretul cel mare al Agathei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
apartenența confesională. Biserica din Davideni este ctitorită de Iordache Cantacuzino în anul 1774. Pe teritoriul aceleiași comune, spătarul Iordache Cantacuzino Deleanu a ridicat biserică din bârne de stejar pe temelie de piatră, cu hramul "Maria Magdalena", pentru Schitul Țibucani. Actul ctitoricesc s-a săvârșit în 1774 dar este posibil ca o mică obște de anahoreți veniți de la Mănăstirea Secu să fi viețuit în aceste locuri înainte de data respectivă. După cum ne informează pisania de pe zidul turnului-clopotniță ce străjuiește intrarea, în 1859 boierul
Comuna Țibucani, Neamț () [Corola-website/Science/301692_a_303021]
-
1920-1930, undeva în zona comunii Berzunți. Nu există nici un document care să înregistreze sau să marcheze această mutare, după cum nu mai există nici biserica însăși, cu toate ale sale, care aveau ele însele valoare de document (icoane, acte, documente, pomelnice ctitoricești, carte bisericească, eventuale înscrisuri, sfintele vase etc.). Se mai păstrează vechile biserici din lemn de la Prisaca și Berești-Tazlău (satele din imediata vecinătate) și simpla lor existență rămâne o mărturie, indirectă însă, a vieții religioase și continuității istorice pe aceste meleaguri
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
Bucegi are o formă arhaică de Buceci. Forma Buceci este identică cu a antroponimicului Bucșa sau că numirea ar fi o variantă a lui Bugeac ""un complex de mai multi mușchi care formează un covor verde si moale"". În actul ctitoricesc din 1695 al Mănăstirii Sinaia, se spune că mănăstirea a fost ridicată ""la pustie sub muntele Buceciul"". Numele de Buceci în loc de Bucegi mai este dat masivului, în zilele noastre, de către unii bătrâni din Branul de Sus. Oamenii de pe versantul nordic
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
de boierul Radu Șerban, folosind ruinele rămase de la vechea mănăstire, în special zidul de incintă. În biserica, cu hramul Sf. Nicolae, va comanda ca zidul de la intrarea în pronaos să fie zugrăvit împreună cu soția sa Elina, așa cum o cerea obiceiul ctitoricesc. În 1609, după ce a devenit domn al Țării Românești, Radu Șerban zugrăvește biserica mănăstirii Comana, punând să se intervină în pictura ce-l reprezenta, prin adăugarea însemnelor domnești. Această pisanie nu s-a păstrat, fiind înlocuită la refacerea din 1699
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
strănepot al Margăi, sora lui Neagoie Basarab, și Preda Craiovescu, mare ban, cu boierul Vâlsan, copil fiind, și Stanca din Hotărani, soția lui Danciu; pe nepotul lui Matei Basarab, Preda Brâncoveanu, și pe Barbu, fratele lui Matei. Asemănarea dintre tabloul ctitoricesc de la Arnota și cel de la Sadova, prin prezența, în ambele cazuri a bunicului Datco postelnic, a tatălui, Danciu și a unchiului voievodului, Radu postelnic, întaraste presupunerea că biserica de lemn de la Arnota, despre care vorbesc călătorii străini, a fost la
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
veșmintelor episcopale, amintește mai degrabă de aceea a bătrânilor preoți de țară. Arhitecturile formând fundalurile scenelor sunt arhaice, cu turnuri, între care flutură draperii. Personajele se detașează în relief ușor pe griul și ocrul arhitecturilor și verdele pământului. În ceea ce privește tabloul ctitoricesc, pictorul a respectat tradiția după care voievodul primește învestitura prin mâna lui Dumnezeu, ieșind din norii" Portretele fin cizelate au o expresie spiritualizată și aproape imaterială. Astfel chipurile lui Matei Basarab, Doamnei Elina și «vornicului» Danciu, de o parte, și
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
împărați Constantin și Elena, cu destinația de capelă. În anul 1910 în apropierea cimitirului mănăstirii s-a ridicat un corp de case cu 20 de camere, dar în anul 1914, în urma unui mare incendiu, este distrus tot corpul de case ctitoricești unde se aflau 30 de chilii, stăreția și un frumos salon oriental, cu această ocazie dispărând și o bună parte din arhiva mănăstirii. În timpul primului război mondial, mănăstirea a suferit de pe urma trupelor germane de ocupație, care au luat, printre altele
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
Greci-Grădiștea", făcea parte din plasa Mostiștea a județului Ilfov și era formată din satele Grecii de Sus, Măxineni și Grădiștea, totalizând circa 1000 de locuitori. În comună funcționau două biserici — una din 1845 și alta foarte veche, care păstra morminte ctitoricești datate 1548 și 1626. În 1925, comuna este atestată cu numele de "Greci", ca făcând parte din plasa Fierbinți a aceluiași județ, fiind formată din satele Grădiștea, Grecii de Jos, Grecii de Mijloc, Grecii de Sus, Balamuci și Măxineni. În
Comuna Grădiștea, Ilfov () [Corola-website/Science/310023_a_311352]
-
cu ocazia unor reparații. Lucrările de reparație sunt sugerate de lemnul mesei moșilor de sub streașina de nord, care a fost datat din 1764. De asemenea, mai multe danii de carte și icoane au fost făcute în aceași perioadă subliniind efortul ctitoricesc al obștei de a înoi spațiul de cult. Altarul a fost pictat în 1800, conform inscripției de pe dosul peretelui iconostasului: ""Acest oltariu din mâna de Nicolai Famochevici, Anu lui Dumnezou 18 sute, luna mai 1 zeale"". Înaintea pictării a fost
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
hramul Sfântul Ierarh Nicolae, a fost pictată în 1609, când ctitorul Radu Șerban era deja domn al Țării Românești. El apare în tabloul votiv de la intrarea în pronaos împreună cu soția sa Elina și cu insemnele domnești, așa cum o cerea obiceiul ctitoricesc. Tot în timpul domniei lui Radu Șerban, în anul 1608, s-a ridicat Mănăstirea Cernica, care a fost ctitorită de marele vornic al lui Mihai Viteazul, Cernica Știrbei și de soția sa, Chiajna.
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
au dat osteneală mai multă decît toți"" - sosit împreună cu 17 familii din Ardeal. Inițial - până la construirea bisericii - serviciul religios se făcea într-una dintre case. Este menționat și unal doilea preot Iacov. Pridvorul și clopotnița - conform unui al doilea pomelnic ctitoricesc datat 1891 - au fost adăugate odată cu operațiunile de renovare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când s-a făcut și înveșmântarea bisericii cu scândură de brad. Slujitorii bisericii au fost până în prezent 11 preoți. Edificiul din bârne de brad are
Biserica de lemn din Grințieș () [Corola-website/Science/314987_a_316316]
-
și casa lui, " Manualul în care se cuprind păreri și cugetări cu privire la moravuri și purtări" al lui Mavrocordat recomandă renunțarea la familie, femei și la prieteni, până la „lepădarea de sine”; unde primul prețuise fala și luxul și avusese o activitate ctitoricească remarcabilă, al doilea scrie că „prea multă laudă e urmată de pieire”, iar fala deșartă, hainele, podoabele, caii și clădirile „să lipsească”; dacă cronica lui Radu Greceanu avea ca leit-motiv preumblările domnului între numeroasele sale moșii, Nicolae Mavrocordat îi recomandă
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]