297 matches
-
mult mai rapid în comparație cu carstul de pe calcare și este completat și de un carst antropic, generat de exploatarea sării de către om. Apar, astfel, puțuri, galerii și gropi de prăbușire la Mânzălești, Podul Natural (Ponoare - Podișul Mehedinți) Masiv de sare (Praid) Cușma Dorobanțului (Munții Ceahlău) „Tigăile Mari” (Munții Ciucaș) Babele (Munții Bucegi) Lopătari, Slănic Prahova (Subcarpații Curburii), Ocnele Mari (Subcarpații Getici), Tg. Ocna (Subcarpații Moldovei), Sovata-Praid, Ocna Mureș, Ocna Sibiului, Ocna Dejului (Depresiunea colinară a Transilvaniei). 2.1.2. Relieful dezvoltat pe
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Sfat ș.a.. Pe alocuri, se ridică turnuri (Turnul lui Goliat, Turnul Vulturilor) și pinteni (Colții Nitrii). Munții Ceahlău prezintă o serie de abrupturi cu aspect ruiniform unde se detașează turnuri și coloane, în jurul cărora s-au născut legende, precum: Dochia, Cușma Dorobanțului, Clăile lui Miron, Piatra cu Apă. Se adaugă stânci bizare (Bâtca Neagră), pinteni (Caprele, Ciobanul) și forme structurale (Polița cu Crini, Piatra Lată, Lespezi ș.a.). 2.1.3. Relieful glaciar Relieful glaciar este rezultatul activității ghețarilor cuaternari mai ales
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pildă, poetul încearcă să se sustragă timpului. Dar, tocmai prin experiențe ratate, îl densifică. Și reușește acest fapt într-o măsură neverosimilă. Timpul devine spațiu: Ceasuri agonice trec peste pădure, Fagii somnoroși se gătesc de culcare, Gnomii și-au tras cușmele pe ochi, Ursul în bârlog suflă-n lumânare. Prepoziția peste din primul vers pare să despartă timpul de spațiu, are intenția să aducă ordine într-un univers bulversat și însingurat, să stratifice existența în funcție de categoriile ei diferite. Dar "fagii somnoroși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
spectacol avea drept temă și protagoniști vitejia dacilor și dacii anului 1985, care se perpetuaseră, nemuritori, până În zilele noastre. La modă era protocronismul. Așa că cele două terase erau pline de daci chercheliți, care beau voinicește, fără să-și dea jos cușmele de pe cap, cu sabia din recuzită la brâu, jucându-se cu nemaipomenitul stindard din piele de lup sau dezlipindu-și inevitabilele bărbi dacice de pe obraji și lipindu-și-le unul altuia pe frunte, glumind cu instructorii de partid și crezându-se
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
dintr-un somn lung își încep o viață nouiă. Primăvară îți mulțumesc că exiști! IARNA Este iarnă. Au început să roiască albinele cele albe. Startul de zăpadă a acoperit satul. Copacii și-au luat hainealbe, ca de sărbătoare. Casele au cușme albe, de nea. O plapumă sclipitoare a acoperit tot câmpul. Vrea parcă să țină cald grâului. Pe coasta dealului sunt copii cu săniile lor. Unii cad și fac mătănii, alții rostogolesc bulgări mari; construiesc oameni de zăpadă. Iarna copiii sunt
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
las-o pe diseară, Pâcule. Poate până atunci chiticii mai cresc olecuță și ne prindem și noi pofta - l-a sfătuit moș Dumitru.. Printre nămeții cu spinările cocoșate, Crâșma din drum apărea ca o arătare care și-a tras o cușmă albă mare cât o lume și aceea cam prea pe-o ureche...Când au ajuns mai aproape, au băgat de seamă că fuiorul de fum scos de hornoaică părea ca un stâlp pe care se sprijină un colț de cer
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
nu te spălai cu toată apa Dragulei. In cele din urmă, au ieșit în șleau. Unduind în lungul drumului, carele păreau că poartă soarele în cârcă...De după dâmb, s-a ivit acoperișul Crâșmei din drum, așezat la fel de șui ca și cușma unui zănatic pornit hai-hui... Lui Pâcu i-a apărut o nouă lumină în ochi. Si-a mângâiat gâtlejul lung ca al unui curcan și a ținut să comenteze motivul noii lui stări: Dumitre, simt o furnicătură aici în gât... Eu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să vedem de ce o murit. Așa-i în spital, bădie.” „Si de ce o murit, mă rog matale?” „Pentru că n-o mai avut zile.” „Da’ când să trec s-o iau acasă?” „Cam peste vreo câteva zile.” Omul și-o îndesat cușma pe cap și o plecat acasă, nedumerit încă ce înseamnă „otopsia”. Tot drumul până acasă numai cuvântul aista i-o umblat prin cap și se întreba mereu: „Măi, ce înseamnă asta? Te pomenești că o spală, o îmbracă frumos, o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
arăți că ești bucuros. Apoi numaidecât ne simțim și noi veseli, și surlașii strigă din surle să afle țara toată că Măria Sa-i mulțumit de supușii lui. Și-ndată toată suflarea, de la vlădică până la opincă, chiuie și-aruncă în sus cușmele! POSACUL (aparte): Până le-or prăpădi... PRICINĂ: Aud? Ai spus ceva? POSACUL: Ziceam să fie prostimea cu grijă la cușme, să aibă de fiecare dată cu ce-azvârli-n sus când e Măria Ta bucuros. PRICINĂ: De ce să fiu bucuros? Gălăgie ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
că Măria Sa-i mulțumit de supușii lui. Și-ndată toată suflarea, de la vlădică până la opincă, chiuie și-aruncă în sus cușmele! POSACUL (aparte): Până le-or prăpădi... PRICINĂ: Aud? Ai spus ceva? POSACUL: Ziceam să fie prostimea cu grijă la cușme, să aibă de fiecare dată cu ce-azvârli-n sus când e Măria Ta bucuros. PRICINĂ: De ce să fiu bucuros? Gălăgie ați făcut, jâlțurile nu erau aduse, de dimineață mi-a mai căzut o măsea... Sunt supărat ca pământul! Unde-i măscăriciul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
în timp ce punea pe masă de ale gurii. Cu toată graba pe care o avea, moș Dumitru a mâncat pe așezatelea. Așa îi era feleșagul, cum spunea el. Când s-a ridicat de la masă, și-a făcut cruce, și-a îndesat cușma pe cap și a ieșit... Mergea grăbit, cu gândul la oamenii care ar fi buni pentru treaba pe care o plănuise... Bine te-am găsit, Costăchele! Bine ai venit, moș Dumitre. Ia spune, cum a fost drumul și cum te-
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
trezesc cu geamurile luminate ca de o pălălaie... „Doamne!” - mi-am zis în gând. „Să știi că a luat foc cine știe ce!”... Privesc în jur prin odaie... Tipenie! M-am îmbrăcat repede, punând pe mine tot felul de bulendre și o cușmă, de a tatei, care îmi venea până peste ochi și dau buzna afară...Până să mă dumiresc despre ce ar fi vorba, am fost luat pe sus și aruncat într-un troian până la gât. Priveam în jur rotind doar scăfârlia
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
catifea; prispe de verdeață. Despre iarnă: văl alb de promoroacă; fulgi ușori și albi ca florile de cireș; fulgi ca niște steluțe sclipitoare; fulgi ca niște fluturi ce plutesc în aer; roi ușor de fluturi; vine cu mantia argintie; pune cușme albe caselor; steluțe poleite de argint; vrăjitoarea cea căruntă; un fulg abia s-a născut și vântul l-a luat să-i arate lumea; cerne din cer pulberi de făină; a pus apelor podișor de argint; a pus crengilor mănuși
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
lan de diamante. Se aude fluieratul prelung al vântului. Gerul amar și cumplit a adus cu el zilele babei cele scurte și nopțile vegherii cele lungi. Moș Crivăț suflă cu putere și pișcă obrajii bucălați ai copiilor. Casele dorm sub cușme de nea sclipitoare. La geam au înflorit flori de gheață care zâmbesc trecătorilor. Oamenii zgribuliți se îmbracă cu haine mai groase și mai călduroase. Mamele cântă doine și spun povești copiilor la gura fierbinte a sobei. Copiii jucăuși se trag
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
oxigen. Dar oare numai oamenii respiré oxigen, sau și animalele? - Și animalele respiré oxigen pentru cé féré oxigen animalele n-ar putea sé existe. - Dar la ce ne folosesc noué animalele? - Că sé facem din ele carne și ménuși, si cușme de iepure, si sé ne fie cald iarnă, cînd ne ducem la școalé. - Foarte bine. Dar ouéle și untul de unde le luém? - Ouéle le luém de la géini cînd se oué, iar untul se face din laptele de la vacé și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
vioaie și făcea cam toate treburile casei. Catincoo, strigă moșul spre babă. Ce vrei? Vino să mă îmbraci. Mă duc să curăț zăpada. Baba vine cuminte, îi ține pantalonii, îi pune ciorapii și toate cele, iar la urmă îi îndeasă cușma pe cap, peste urechi. Să-mi faci un vin fiert și să mi-l aduci acolo. Cu scorțișoară? Da. Și cu cuișoare? Da. Ilarion iese pe trotuarul îngust din fața casei, alunecă și cade în fund. Catincooo! Ce vrei? iese baba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
urmează pas cu pas, ca un câine credincios”... ― Sărut mâna, Lia! Încotro la ora asta, pe așa o ninsoare? A tresărit. În față avea un bărbat cu o mustață cât doi hulubi, care purta omătul căzut cu dărnicie... De sub marginea cușmei mițoase Îi zâmbeau doi ochi cunoscuți. ― Ce faci, Petrică? Eu mă zbăteam În vârtejul gândurilor și de aceea nu te-am observat. Merg la Nicu, la spital. ― De ce mergi tu și nu vine el acasă? ― A fost operat azi dimineață
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
în afara timpului. Jilțul din spate este bine căptușit cu o blană groasă din care este făcută și învelitoarea de picioare sub care dogoresc cărămizi fierbinți. Înveșmântat într-o manta până la pământ, încinsă cu o frânghie grosolană, purtând pe cap o cușmă enormă și nerostind nici un cuvânt, Atanasie pare un neverosimil personaj anacronic. Se cațără cu îndemânare pe capra înaltă a ciudatului atelaj și pleznește din biciul care scoate un zgomot sec în atmosfera nopții geroase. Subțiratecul cântec al zurgălăilor pornește la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Ciprian să vină cu Lucreția. Dar trebuie să-i dăm doamnei Dora, adică Dorei, niște încălțări potrivite pentru drumurile și zăpada de aici. Și un cojoc sau un suman peste vesta ei subțire. Risipite pe întinderea albă, casele împodobite cu cușme de zăpadă par rupte dintr-un basm. Te-ai putea crede într-o încremenită lume ireală, dacă din hogeaguri nu s-ar înălța filoane de fum care desenează forme fantastice pe cerul fără pată. De pe omăt, mii de diamante prefac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
de clinchete. Sunt clopotele bisericii care anunță terminarea serviciului divin. Sătenii încep să iasă doi câte doi pentru a se opri apoi în grupuri mici, în care cuvinte molcome par a pune la cale destinele omenirii. Cojoace albe, sumane negre, cușme înalte și broboade multicolore înaintează fără grabă pe făgașul alb săpat în omăt de pașii lor în dimineața aceleiași zile pașnice. Sărut mâna pentru masă, Ștefana ! Totul a fost delicios, dar ciorba acră de gâscă cu tocmagi, cum numai tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
la ce bun să mai începem alte măsurători! Cum hotărâți voi! Eu atâta vă spun!.. Aista-i drumul cel mai bun! Cine nu vrea poate să rămână și pe dinafară, dar să-l vedeți cum după un an vine cu cușma în mână și se roagă să-l primiți... Și atenție la mine, măi gospodari! Acum, că v-au venit mințile la loc, vă mai spun că fiecare membru va avea dreptul statutar să se retragă din asociație oricând va dori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
în târg! Cu ciomegele o vor căsăpi! Vânătorul de lupi albi, după ce a înecat, într-o băltoacă, cei trei pui bălani, a jupuit lupoaica și a dus blana la tăbăcar. Apoi a tocmit un cojocar să-i coasă din ea cușmă pentru iarnă. Îi venea bine Vânătorului de lupi albi căciula. O purta nițel într-o parte: asta îl făcea să pară și mai semeț. Căciula era semnul primejdiei și stăpânul ei avea grijă să nu o lepede, parcă i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Traian, iar când s-a trezit a doua zi, dimineața, în jurul lui erau strânși o mulțime de gură-cască: polițiști, pompieri, măturători, precupețe... Presa din Roma scria în ziua următoare: "Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci". Potrivit romaniaistorica.ro, într-un interviu acordat revistei "Poporul român", Gheorghe Cârțan povestea: "De trei ori am fost la Maica Roma. Ultima oară, eu am dus coroana de bronz până la Columnă și mergeam în fruntea
Trist: Opincile lui Badea Cârțan zac în necunoaștere, într-o găleată by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79216_a_80541]
-
FNAC sau în oricare din bibliotecile franțuzești. Ele ocupă vreo douăzeci de rafturi construite la înălțimea splendidelor cărți-obiect imaginate de Gaston Gallimard. Atenția mi-a fost imediat atrasă de o fotogafie înrămată, în care descifrezi imaginea unui tânăr cu o cușmă pe cap. În spatele lui, conturul unei biserici ortodoxe, de țară. Nu sunt singurul interesat de fotografie. Autoarea chestionarului, Marianne Payot, vrea să știe: "Pe birou se află un singur portret. E un prieten al dumneavoastră?" Răspunsul lui Fernandez: "E fotografia
Ce obiecte aveți pe birou? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7926_a_9251]
-
harnic în tenacitatea lui gospodărească si începe viguros cu verde ca o frază de Zaharia Stancu. Acum vedem altfel câmpia, ghicind în ea ajutorul secret si precis al chimiei... Turnu-Măgurele, Orașul chimiei și al Dorobanțului de bronz de la 1877, purtând cușma dată pe ceafă. Ca-n Grigorescu. Cu ranița la spinare și pătura reglementar înfășurată, cu pușca la picior, mărime naturală, cu trăgaciul vizibil, pe care dacă ai apăsa, arma de bronz ar lua foc... Cine o fi născocit și ce-
Femeie născătoare cu maci roșii în păr by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6004_a_7329]