57 matches
-
octombrie 2009. Tradiția locală reține amintirea unei biserici de lemn mai vechi, aflată între satele Soconzel și Cuța. Folosită în comun de cele două sate, aceasta probabil că a fost la un moment dat chiar sediul unei mănăstiri. În satul Cuța a fost identificată de către istoricul Ștefan Lupșa existența unei mănăstiri, ce pe la anul 1618 era sediul episcopului Eutihiu, hirotonisit de către episcopul Lariu al Muncaciului pentru a fi păstorul credincioșilor din Sătmar. era relativ datată din anul 1777. A ars pe
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
în România muncitoare)", A. Forgaci, Zoe G. Frasin, Enric Furtună "(nume-: H. Pekelman)", Const. C. Giulescu, Octavian Goga "(pse-: Tavi în Tribuna)", C. Sp. Haznaș, Spiru Sp. Haznaș, Lazăr Iliescu, Șt. O. Iosif, Vasile Lascăr, I. C. Leandru, Ana Manolache-Holda "(nume-: Cuța Chiriac)", I. M. Marinescu, A. Mîndru, Corneliu Moldovanu, D. Nanu, Natalia Negru-Iosif, G. Orleanu, Oreste "(nume: Gh. Georgescu-Oreste)", M. Paleologu, Ecaterina Pitiș, Vasile Podeanu, Volbură Poiană "(nume-: Constantin Năsturaș"), Andrei Popovici Bănățeanu, Dinu Ramură, Mircea Dem. Rădulescu, G. Rotică "(nume-
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
Sénèque, Questions naturelles, texte traduit par Paul Oltramare, Paris, Société d'Éditin "Les Belles-Lettres", 1930, p. 184. În versiunea română, lucrarea a apărut cu titlul Științele naturii în primul veac, traducere de Tudor Dinu, Vichi Eugenia Dumitru, Ștefania Ferchedău, Lavinia Cuță, Posfață și note de Ioana Costa, Editura Polirom, Iași, 1999. Pasajul care ne interesează sună așa (p. 92): "... crocodilul este laș în fața unui animal îndrăzneț și plin de îndrăzneală dinaintea unui fricos". Pasajul continuă astfel, ca o confirmare a celor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Sénèque, Questions naturelles, texte traduit par Paul Oltramare, Paris, Société d'Éditin "Les Belles-Lettres", 1930, p. 184. În versiunea română, lucrarea a apărut cu titlul Științele naturii în primul veac, traducere de Tudor Dinu, Vichi Eugenia Dumitru, Ștefania Ferchedău, Lavinia Cuță, Posfață și note de Ioana Costa, Editura Polirom, Iași, 1999. Pasajul care ne interesează sună așa (p. 92): "... crocodilul este laș în fața unui animal îndrăzneț și plin de îndrăzneală dinaintea unui fricos". Pasajul continuă astfel, ca o confirmare a celor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
monarh”, sup)rât pe evrei c) nu l-au ascultat și, Împotriva voinței lui, au pornit r)zboiul În iunie. Suntem invitați la cin) de unii dintre prietenii Alexandrei - care, ca și ea, predau matematică la Universitatea Ebraic). Oameni pl)cuți. Copiii, un b)iat și o fâț), sunt Încânt)tori. Vin la mas) și ne examineaz) cu Îndr)zneal), dând târcoale prin camer) ca niște pui de lei. Se uit) În farfuriile noastre, s) văd) cum m)nânc) str)inii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
unei forme de capitalism de stat, puternic militarizat și centralizat. Asemenea politici implic), firește, costuri sociale ridicate și consimt)mântul tacit al unei populații pasive și speriate. Acum, cănd consensul privind „r)zboiul rece” se erodeaz), militariștii americani sunt satisf)cuți de amenințarea la adresa Israelului. Cu un cinism extraordinar, ei exploateaz) cu mare pl)cere pericolul la care este expus Israelul, susținând c) numai spiritul r)zboinic și puterea militar) ale americanilor pot salva Israelul de genocidul sprijinit de ruși. Aceast
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
poate fi rezolvat) doar prin articularea și rafinarea teoriilor. Tendința, în schimb, e de a transforma problemă sensului într-una tehnic), f)când termenii operaționali. Aceasta nu va ajuta cu nimic. Oricare dintre termenii de mai sus pot fi f)cuți operaționali în cazul majorit)ții semnificațiilor pe care discursul nostru li le atribuie. Noțiunea ,,poli” are clari referenți empirici, fie definit) că blocuri, fie că mari puteri. Conform oric)rei definiții, “polii” pot deveni termeni descriptivi în formularea legilor. Utilizabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
-lea. Concluziile lor sunt destul de modeste, ins) oare ar mai fi putut ei ad)uga ceva? Un avertisment general ar trebui adus, în plus fâț) de numeroasele semnale de alarm) pe care tocmai le-am tras. Am putea fi satisf)cuți în cel mai înalt grad din punct de vedere științific, dac) ar fi efectuate teste riguroase, experimentale. Totuși, dac) o teorie este formulat) în termeni generali, si dac) această d) naștere unor aștept)ri care se înscriu într-un domeniu
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cu obiecte religioase. Un inventar rapid al mărfii propuse spre vânzare : lumânări, „consumabile” pentru candelă, carte religioasă, icoane, veșminte preoțești, CD-uri, DVD-uri, cărți religioase, miere și produse apicole „de mănăstire”, din curentul bio-eco, picături și remedii naturiste (măi cuțele de la Paltin Petru-Vodă), conserve de fructe și legume, tot bio „mănăstiresc”, obiecte de cult sculptate manual în lemn. „Fundația Golescu”, prezență nelipsită din pelerinaje, propune spre vânzare aici la București CD- uri cu „psihoterapie ortodoxă” ; pe o măsuță joasă, asemănătoare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Velea și cu mine, în ochii criticului, ne-a invitat să trecem pe la Gazetă pentru a ne da câte ceva să scriem. Ceea ce s-a și întâmplat, începutul făcându-l fiecare cu o recenzie, Velea la un volumaș pentru copii - Ulci cuța cu vrăji de Viorica Huber, dacă este să fiu exact -, iar eu la un roman polițist sovietic. Dar „lansarea“ propriu-zisă a numelor noastre a urmat după câtva timp, în cadrul unei pagini în capul căreia scria Tineri critici și care cuprindea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ne facem simțită prezența în spațiul de acasă. Ca și cum, uite, mama e puțin plecată, dar te înconjoară prin toate obiectele pe care le trimite cu dragoste. Scrisoarea 22 Pe prima mea „șefă” din Italia o chema Concetta. O femeie mi cuță, grăsuță, mândră și cu fața roșie. Casa, o vilă cu două nive luri, totul îngrijit și curat. Pe drum, traficanta de emigranți îmi spunea că totul va fi bine, că „aproape” este și poștă, sunt și magazine... Eu nu vedeam
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
distincția proprie și Înnăs cută a feme ilor ardelence și o prindea minunat face-à-main-ul ce-l avea cu un șiret negru pe după gât. I-am țipat odată: „Maie, dragă, eu trebuia să-ți fiu fecior, nu pă gânul de Bu cuța care bea numai apă!“ Nu-mi venea a crede - după firea și mintea mea deschisă și călcând În străchini, cum le mai am uneori și astăzi - cât de nesuferit trebuie să le fi căzut soților Bucuța glumele mele neghioabe pe seama
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mine și ca alții și ca tânărul nostru prieten, poetul Planta țiilor, pe care abia Îl Îngropasem atunci - deretecam de pri măvară și mângâiam amândoi, cu un cuvânt de amintire și câteva fire blonde de mimoză, mormântul lui Emanoil Bu cuța de la Sfânta Vineri. Stă numai În firile asemănătoare lucruri lor cerești a se afla mereu pe drum, Într-o perpetuă mișcare. Seneca PLECAT DE PE LUME ÎN OCTOMBRIE 1946, EMANOIL BUCUȚA va fi având poate de furcă cu datul socotelilor către
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ceva despre femeile și casele lor cu perdele mereu lăsate din Bucureștii de acum peste cincizeci de ani. - șchioapa, Pica, Măndica, tanti Berta și madam Gonda, Mitică Buzatu și Iancu Chelbosu erau „țațele“ și protectorii sutelor de „femei cu condi cuță“ din cartierul În care s-a născut și a copilărit memorialis tul. - „ Testamentul“ lui François Villon și cântecul de „pârnaie“ al lui Victor Talianu, eroul adorat al bordelurilor. - Însă morala prea Îngăduitoare a timpului, cât și mahalagiii cei de treabă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
îl cheamă pe fecioru-su Dumitru, care se învârtea prin ogradă și-i poruncește să ducă caii pe islazul comunal, să le pună piedicile și după ce se întoarce, își va repeta lecțiile pentru școală. * − Dumitre, ia vezi tu ce-i cu Cuța, că se foiește și scheaună pe prispa casei, de parcă ar vrea să spună ceva, spuse Maricica; − Da’ am lăsat-o cu caii, pe imaș; am îndemnat-o să vină cu mine înapoi acasă și n-a vrut; De pe prispă se
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
peste vreo zece zile, vai de capul ei, abia mai mergea, având blana plină de scaieți și a căzut moartă de oboseală. Lențâca s-a ocupat de ea de s-a înzdrăvenit, toți ai casei iubind-o pentru credința ei. Cuța nu se oprește din scheunat și nu se liniștește nici la îndemnul lui Maricica. îi poruncește lui Dumitru, ea fiind mai mare cu patru ani, deci cu autoritate, să vadă ce este cu cățeaua. Băiatul lasă lecțiile pentru școală și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din scheunat și nu se liniștește nici la îndemnul lui Maricica. îi poruncește lui Dumitru, ea fiind mai mare cu patru ani, deci cu autoritate, să vadă ce este cu cățeaua. Băiatul lasă lecțiile pentru școală și, când ajunse lângă Cuța, aceasta îi sări înainte și o luă spre imaș . Dumitru a priceput că s-a întâmplat ceva și porni după ea, spre imaș, unde lăsase caii dimineață, așa cum i-a spus taică-su când s-a întors în zori de la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
după ea, spre imaș, unde lăsase caii dimineață, așa cum i-a spus taică-su când s-a întors în zori de la Băcești. Pe malul unei râpe adânci, nu departe de locul unde îi lăsase pe Roibu și Steluța la păscut, Cuța se opri. Privind spre fundul râpei, Dumitru îl vede pe Roibu culcat, cu capul într-o parte. Privind cu atenție, vede și urme de sânge, coboară în râpă și-l podidesc lacrimile, când vede carnea sfâșiată la crupa calului și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
afirmări exterioare, fără vreo confir mare interioară”. Pentru aprofundarea diferențelor Caragiale ne oferă construcția improvizată a unui fapt dramatic, înfruntarea dintre doi prieteni, Paul și Petru, înfruntare pe care o alimentează cu imprudență și versatilitate iubita unuia dintre ei, Tin- cuța. Cei doi ajung la reproșuri transformate rapid în imprecații, violența de limbaj evoluând vertiginos spre violența fizică, punctul culminat al scenei. Climaxul este însă amânat în beneficiul unui discurs elegiac de factură romantică, discurs care atât ca tonalitate, cât și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de clasă”, sioniștii, atunci ar fi fost vai și-amar de propaganda comuniștilor antimigrare! Iată din cine era format comitetul de conducere: „Apfelbaum (secretar), Gutman Iancu (organizatoric), Veigrach Mariea (cultural), Herșcovici Copel (evidență), Gherșen (administrator financiar), Bichman Smil, Aron Ceobotaru, Cuța Sechter, Gronic Mendel, Suhăr David și Sroter Aurel (membri)”. Își mai făceau de treabă pe acolo și: „Sura Carniol (cerc studiu), Ghidale Scor (artistic), Beno Schvartz (presă), Faibiș (agitator), Leiza Țipris (bibliotecă), Hary Zeilicov (difuzare), Bernard Hirsch (organizare), Bercu Feiga
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să mă duc la înmormântare, că era însărcinată și nu știa când va naște. Și la 28 sept.1921, Eugenia soția mea scumpă și dragă naște un băiat pe care l-a botezat cumnatul nostru preotul Vasile Munteanu cu preoteasa Cuța, sora soției mele și i-a pus numele de Mureș și care are acum 50 de ani. Și-i profesor de dansuri naționale la Universitatea din București și stagiar universitar. Am locuit în localul școalei normale din Bogata construit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
acum, de parcă-s bolnavi de ducăsă pe pustii. De la Boboești a venit soacră mea preuteasa Aglaia. De la Văratic Țața Melania singură, el Ionescu n-a venit că era buhaiul Mănăstirii Văratic. De la Boboești a venit Costică Tacu cu Maria, Vespasian, Cuța. De la Târgu Neamț, Țața Eugenia cu bădia Petru Anton, foarte bun gospodar, dar foarte răutăcios față de țața Eugenia. Lui Dtru Savinescu învățător, coleg de clasă cu mine și mare hoț, parcă nu era ficior de popă ci de șătrar. I-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
călcând”...Aveam cu noi, pregătite de mama, toate bunătățile pe care le adusese - pască, cozonac, ouă roșii și de toate culorile, caș proaspăt, drob, sticla cu vin, lumânările - pe care după ce erau sfințite de preot, le împărțea rudelor și cunos cuților noștri, nouă copiilor, care, după ce rosteam „Hristos a înviat”, ne îndestulam din cele sfințite. Dar adevărata sărbătoare a paștelui începea pentru noi în zori, când ajungeam acasă. Tata și noi scoteam și aduceam apă neîncepută, o turnam într-un lighea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și nimeni, nimeni în acest lăcaș al morții... Deodată apăru Tla... El zvârlise ușa mormântului după sine, între el și lume... fața sa mare și palidă, ochii lui adânci și scânteietori, mersul său mândru, talarul negru ce-i curgea în cuți sp [l]endizi de umeri în jos... astfel sta aspru zugrăvit în lumina cea roșie a făcliei. Ți-era frică să privește în fața lui... al acestui singur muritor în halele mari și deșerte a morții... Dar mai era el viu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
celălalt M (Mopete vreau să zic) și MHS cum o bufniță avangardistă mai ieri cumnatul Michi din Germania (nu l-ai văzut niciodată doar la telefon îi pîlpîia glasul cum o lumînare) și oare ai putea-o uita pe cățeaua Cuța masivă și domoală aidoma unui deal? atîția morți în preajma cărora devii mai tînăr tot mai timid nu-ți mai stau la-ndemînă nici vorbele cum o haină care se-ncheie cu greu privești năuc bărbații și femeile trecînd pe stradă (anul
Vîrste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/5196_a_6521]