93 matches
-
de tractor montată pe un afet cu roți de la o șaretă a fostei Colective. Enin Își aminti că pe armăsarul care trăsese În ultimii ani la acea șaretă Îl chema Canafas și că, chiar dacă fusese lăsat cu bărbăția neatinsă de cuțitașul jugănarului, animalul se arăta de o blândețe fără seamăn și uneori chiar le zâmbea cu bunătate celor pe care Îi Îndrăgea. Zgârciul imensei praștii se Încorda cu ajutorul unui mecanism format din câteva roți dințate, un lanț de motocicletă și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În ale tocilăriei. Pe când se aflase În spital, În urma mușcăturii infectate din ziua primirii În rândul ucenicilor, izbutise să dosească printre lucrurile sale un bisturiu scăpat câteva minute din ochi de către aiuritor de mulții oameni Îmbrăcați În alb. Acela devenise cuțitașul pentru sacrificat și jupuit În cuniculicultura pe care o practica de ceva vreme, cu destul succes. Apuca animalul de picioarele dinapoi, Îl izbea scurt cu muchia palmei peste ceafă, Îl atârna, legat cu niște lațuri, cu capul În jos, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Elixirului! Iar aparatul pentru studiat fermentația - iarăși - a vinului? Un joc de arcuri de cristal care merge din atanor În atanor, ieșind dintr-un alambic ca să sfârșească În altul? Și lornioanele acelea, și minuscula clepsidră, și micul electroscop, și lentila, cuțitașul de laborator ce pare o literă cuneiformă, peria cu pârghie de expulzare, lama de sticlă, micul creuzet din ceramică refractară de trei centimetri pentru a produce un homunculus de mărimea unui gnom, uter infinitezimal pentru niște contracții minusculisime, cutiile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
a întrebat... Tocmai atunci intră, prin ușa întredeschisă, chipul „destul de frumos“ din portretul aflat deasupra sofalei, dar mai aprins la pielița obrazului decât era în ramă, domnișoara Iulia Margulis, îmbrăcată într o rochie de catifea verde, aducând două farfurii, două cuțitașe de argint și două mere bot de iepure. Doctorul le cerea copiilor să mănânce măcar un fruct în fiecare zi, iar pentru iarnă avea în pivniță un raft plin cu mere așezate la distanță de un deget unele de altele
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
dispăruse. Nicu îl lăsă să se descarce, era obișnuit cu nervii, de la maică-sa, dar reținu noutățile. — Desenează-mi aici ce ți-a dat. Îi întinse lui Nicu o splendidă coală velină. Luă un creion și-l ascuți cu un cuțitaș. Lui Nicu îi plăcea să deseneze, dar până acum nu făcuse asta decât pe tăbliță și în zăpadă. Era prima dată că avea la dispoziție o foaie albă și un creion. Se îmbujoră și, opintindu-se ca atunci când căra un
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
de cristal a măsuței de cafea din fața canapelei era groasă de zece centimetri. Uneori, Ravelstein Își etala pe această măsuță câteva dintre posesiunile lui: stiloul Mont Blanc din aur masiv, ceasul de mână În valoare de 20.000 de dolari, cuțitașul de aur cu care Își reteza havanele obținute prin contrabandă din Cuba, cutia uriașă de țigări plină cu Marlboro, brichetele Dunhill, scrumierele pătrate din cristal greu, - mucurile lungi ale țigărilor din care pufăise nervos unul sau două fumuri și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
cea fină, cenușie, considerată de lux, care în perioadele anterioare era doar sporadică. Alături de ceramică s-au găsit foarte multe unelte indispensabile unei comunități, de tip Dridu, cum ar fi străpungătoare din os (36), fusaiole (26), cuțite (11), cute (8), cuțitașe (5), mânere os (4), vârfuri de săgeți (3), topoare (3), seceri (3), dornuri (3), unelte de lemnărit (3), cosoare (2), dălți (2), piese de harnașament (2), greutăți din lut (2), clopote (2), precum și piese de port, pandantive (3), mărgele (2
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la roată, este reprezentată printr-un număr de circa 1.800-2.000 de vase-borcan (oale), majoritatea fragmentare. Dintre acestea, doar 20-25% au fost lucrate la mână (vase-borcan și tipsii); b) unelte de os și metal: străpungătoare os (36), cuțite (11), cuțitașe (5), mânere os (4), vârfuri de săgeți (3), topoare (3), seceri (3), dornuri (3), unelte de lemnărit (3), cosoare (2), dălți (2), și câte un exemplar de cui, ciocan, pilă, pensetă, ac, otic, pinten, cârlig de undiță, vârf de lance
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Neamț), Vatra Moldoviței-Hurghișca (Suceava), Breaza - Făgăraș, Lencăuți - Cernăuți, Dobrynovcy (Dobronăuți) - Cernăuți și Revno - Cernăuți, ultimele din Ucraina (pentru pintenul din fier). Gama de obiecte de tip Dridu mai cuprinde piese vestimentare (catarame, aplice, verigi, nasturi), unelte meșteșugărești din fier (cuțite, cuțitașe, dornuri, dălți, unelte de lemnărit, câte un ciocan, cui, ac, pilă, pensetă și un cârlig de pescuit), agricole (seceri, cosoare, un otic), unelte de os (străpungătoare, o fusaiolă, plăsele și o spatulă) și obiecte casnice din lut și piatră (fusaiole
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
prezența unui număr de opt locuințe rectangulare, dotate cu vetre din piatră. De remarcat este o „vatră portativă” circulară, prevăzută în mijloc cu un horn, unică în privința formei. Inventarul locuințelor cuprindea printre altele cute, străpungătoare din os, fusaiole din lut, cuțitașe din fier, ceramică, modelată la mână și la roată, decorată cu striuri orizontale sau vălurite. Cercetare N. Zaharia, 1958; săpături, 1960-1961, D. Gh. Teodor și V. Palade, iar între 1970-1975 V. Spinei. Materialul a fost împărțit între Muzeul „Vasile Pârvan
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fiind întregit) modelate la mână ori la roată, unele ornamentate cu linii orizontale vălurite și cu alveole. Alte fragmente erau dintr-o pastă fină cenușie, mult superioare calitativ. Inventarul așezării mai dispunea de fusaiole plate, străpungătoare din os, fragmente de cuțitașe din fier, un pandantiv cordiform, dintr-un metal alb și o aplică semisferică din bronz. Cercetare C. Buraga, 1956; M. Petrescu-Dîmbovița, 1956 și N. Zaharia, 1957. Materialul arheologic a fost împărțit între Institutul de Arheologie Iași și Muzeul Național de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ce anunța că, "din acest moment, intrăm într-o etapă superioară a construcției societății, în care avem de rezolvat probleme hotărâtoare, într-un spirit revoluționar și militant". Își dezbrăcă fluierând blana, coada, coarnele și copitele și săpă grăbit cu un cuțitaș o groapă măruntă, împingîndu-și înăuntru accesoriile făcute sul, învelite în blana cu păr negru, lucind murdar și stins precum floacele unui câine, înnodate strâns cu mânecile fără manșete, și astupîndu-și-le cu mișcările ritmate ale unui parașutist ce-și îngroapă parașuta
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
erau scrisori, amândouă erau plicuri. Îl extrase pe primul, cel cu pântecul mai supt, folosind două degete, învîrtindu-l pe toate părțile și luând notă că era sigilat. - Să-l desfac? - Evident. Ar fi foarte dificil de citit nedesfăcut. Primi un cuțitaș și îi trecu lama pe sub sigiliu. Sigilii mai văzuse doar în pozele din "Magazin istoric". Acum fărâmița aievea unul. Sigiliul era roz, plicul roz, hârtia care scăpă din vizuina plicului era roză și, pentru a frânge pe genunchi monotonia în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
furaje și legume, precum și cu creșterea animalelor. În secolele IV-XI d. Hr., populația a practicat plugăria și păstoritul în forme extensive. Descoperirile din așezările Văii Berheciului (v. „Carpica”, revista muzeului județean de istorie Bacău), constând în unelte agricole, brăzdare și cuțitașe de fier, râșnițe și gropi pentru depozitarea proviziilor, arată continuitatea agriculturii pe aceste meleaguri. În secolele XI-XIV se găseau în zona comunei noastre numeroase mori acționate de forța de cădere a apei, marcând o etapă importantă în dezvoltarea producției, consumului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de la Bărboasa (reproducere după revista ,,Carpica’’) Vase și fragmente ceramice aparținând culturii Noua: Bărboasa (1-5); Banca-Tăvădărești (6-7) reproducere după revista ,,Carpica’’) Restul inventarului găsit în morminte este destul de sărăcăcios, rezumându-se la două fibule, câteva perle de sticlă, un cuțitaș de fier, o cataramă de bronz și alte câteva piese găsite la suprafața solului: un pinten semicircular din fier cu un ghimpe simplu, de formă conică, și un fragment de oglindă, din metal. Prin urmare, necropola de la Bărboasa aparține elementului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
practicate în noaptea Sfântului Vasile sau a Sfântului Andrei. În acest scop, fetele se strâng în jurul unei mese și pun pe ea câte un obiect: un inel, un ban de argint, o oglindă, un pieptene, un fus, un cărbune, un cuțitaș, o pietricică și o floare (în total 9 obiecte). Fiecare dintre obiecte se acoperă cu câte o strachină de către una din fete, fără ca celelalte să vadă. Apoi, fiecare fată alege câte o strachină și scoate obiectul de dedesubt ei, pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
va fi și soarta fetei care a scos pieptenele: va avea parte de un bărbat urât. Cea care a nimerit fusul va avea parte de un bărbat obraznic și răutăcios. Lipsită de noroc e și fata care pune mâna pe cuțitaș, căci bărbatul ei va fi aprig și iute la mânie. Pietricica înseamnă că fata va rămâne lipită de casa părintească, iar cealaltă fată se va ofili ca o floare, tot așteptând să se mărite. Acest obicei era prezent în satele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ale conjuntivitei datorită iritării globului ocular de către unele fire ale genelor de pe pleoapele inferioare, ce cresc anormal și care se manifestă prin mâncărime, se fac spălături și se pun comprese cu ceai de busuioc, scoțându-se perii cu ajutorul unei pensete, cuțitaș sau al unui ban de argint. Oblojeli cu aluat făcut din albuș de ou și miere de albine, cu felii de castraveți verzi, cu cartofi cruzi, chișleag amestecat cu tărâțe de grâu și făină de porumb, precum și cu miere de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
craniul. Orientat cu capul NNV 58,5 și picioarele SSE 26,5. A avut ca inventar, în zona gâtului, o mărgică sau o verigă din os, pătrată, un ac de la o fibulă din fier, puternic afectată de rugină și un cuțitaș din fier, fragmentar, descoperit în zona bazinului (Pl. 18/3,4; 30/ 3). După dimensiunile scheletului, putem spune că aparține unui copil. Mormântul nr. 33 (Pl. 18/5). Înhumat. Descoperit la adâncimea de 0,55 m. Deși se află la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
tipul 3. Ele sunt prezente în aproape toate necropolele carpice din Moldova, cum ar fi exemplarele descoperite la Poienești, Pădureni, Dămienești, Săucești, Oncești-Cioara, Poiana-Dulcești etc. b3 - Obiecte de toaletă La mormântul de înhumație nr. 32 s-a descoperit și un cuțitaș din fier, distrus în parte de rugină, având forma triunghiulară a lamei, cu ceafa destul de groasă și mânerul îngroșat și îngustat prin batere, cu capătul ușor arcuit pentru introducerea în lemn sau os. După mărimea piesei, am considerat că acest
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din fier, distrus în parte de rugină, având forma triunghiulară a lamei, cu ceafa destul de groasă și mânerul îngroșat și îngustat prin batere, cu capătul ușor arcuit pentru introducerea în lemn sau os. După mărimea piesei, am considerat că acest cuțitaș a folosit pentru activități foarte fine. Până în prezent asemenea piese nu au mai fost descoperite în necropolele din sec. II-III d. Chr. Cuțitele de dimensiuni mai mari, prezente în necropolele de la Poienești, Bărboasa sau Văleni aveau întrebuințarea firească în gospodărie
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
la daci) sau a fructierelor, străchinilor și alte vase, pe care le-am descoperit, mai ales la mormintele de înhumație și de incinerație în gropi simple. Tot atât de interesantă ni se pare și prezența unor obiecte cu anumite semnificații, cum este cuțitașul de toaletă, descoperit la mormântul de înhumație nr. 32. Asemenea cuțite au fost descoperite în multe necropole din această perioadă, cum sunt în necropola de la Văleni, Poienești, Săucești, Dumitrești-Gălății, Gabăra-Moldoveni din Moldova, precum și la Soporu de Câmpie și Obreja din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
descoperit în necropola din sec. IV d. Chr. de la Săbăoani cuprinde un număr de câteva sute de obiecte, reprezentând recipiente de ceramică, folosite ca urne de incinerație sau cu funcții de ofrandă, accesorii vestimentare (fibule, catarame), obiecte de toaletă (piepteni, cuțitașe), obiecte de podoabă (mărgele, cercei, inele), amulete (pandantive), obiecte de uz casnic (cuțite, fusaiole, cârlige de undiță) etc. Cele mai numeroase sunt obiectele de podoabă și, în special, mărgelele. d2 - Accesorii vestimentare Dintre accesoriile vestimentare, cele mai importante și interesante
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
orizontale adâncite. Cu excepția fragmentului de pieptene descoperit în mormântul de incinerație în urnă nr. 51, toate celelalte au făcut parte din inventarul mormintelor de înhumație. Între piesele care fac parte din catergoria obiectelor de toaletă poate fi încadrat și un cuțitaș de fier, de mai mici dimensiuni, descoperit în mormântul de înhumație nr. 53. Are o lamă triunghiulară în secțiune, mânerul mai redus ca lățime, dreptunghiular în secțiune, cu urmele unui nit care prindea plăsălile din os, prevăzut cu o gardă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
toată mulțimea la o gazdă, stăpâna casei împodobește o masă cu o față curată , iar gospodarul pune pe masă un ciubăraș sau un vas cu apă neîncepută. O dată Vergelul început, fiecare participant la ceremonie aruncă în apa neîncepută un obiect cuțitaș, crucer, bumb, inel, cheiță, cercel). Apoi, un băiat, de 10-13 ani, scoate câte un obiect din apă și, împreună cu "vergelatorul" sau vestitorul de Anul Nou, prevesteau norocul fiecăruia, rostind, în același timp, urarea de Anul Nou: "Anul vechi, ici, se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]