254 matches
-
Comercianții nu au voie să transporte carne decât în containere frigorifice (www.europafm.ro/stiri/interne/)), cât și sensul de diminuare (Nu trebuie decât dai click pe niște siteuri și faci bani! online- bani.blogspot.com)). Decât are valoare de cuantificator existențial, cu sens de exclusivitate (Vara vine. Dar nu vine decât pentru cei care știu să aștepte tot așa de liniștiți și receptivi ca și când ar avea în față eternitatea (georgezafiu.ro/wordpress)), asociindu-și uneori și valoarea de minimalizare (Furul
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
de tip figurativ și se explică prin relația predicativă existentă la baza construcției, asemănătoare cu cea dintre subiect și nume predicativ, unde trăsăturile conflictuale de gen sunt frecvente (Vișan 2004: 677). În cazul determinanților (articol sau adjectiv demonstrativ) și al cuantificatorilor, acordul se face numai cu N1: un [masc/neutru] jaf [masc/neutru] de mașină [fem], această [fem] porcărie [fem] de articol [masc/neutru], două [fem] urâtanii/frumuseți [fem] de băieți [masc]. Calificativele și posesivele se acordă în gen cu elementul
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
șt-i, pizzer-i, promoter-i, rigipsar-i, șabloner-i etc.). O poziție aparte ocupă aici terminologiile (de exemplu, terminologia lingvistică 5), unde mare parte dintre termenii noi se includ în tiparul prototipic de masculine: actanți, adjuncți, ambreiori, antecedenți, aproximatori, clasificatori, complementizatori, conectori, constituenți, cuantificatori, determinanți (și varianta terminologică determinatori), determinativi, focalizatori, formanți, functori, guvernori, indicatori ai deixis-ului, integratori enunțiativi, intensificatori, marcatori, modalizatori, modificatori, operatori, predeterminanți (și predeterminatori), referenți, relativizatori, relatori, rematizatori, semnificanți, semnificați, specificatori, șifteri, tematizatori. - Substantivele atrase de la alte genuri către masculin se
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
mai mic și măsa și tasu: și: mama lu MAIcă-sa și:: toate surorile lu' AIA A: ((sunet ce exprimă disprețul)) la BALAMUci ce-o fi la aia< @ în garsonieră îți DAI seama>↓ (IVLRA: 182). 2.6. Mecanisme pragmatice asociate cuantificatorilor Cuantificatorii din limba română intră atât în opoziții logico-semantice (cuantificare universală/existențială, animat/inanimat, distributiv/nondistributiv, legat/nelegat discursiv etc.; vezi GALR I: 253 ș.u.), cât și în opoziții de registru (scris/vorbit) sau stilistice (literar/popular, literar/colocvial
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
mic și măsa și tasu: și: mama lu MAIcă-sa și:: toate surorile lu' AIA A: ((sunet ce exprimă disprețul)) la BALAMUci ce-o fi la aia< @ în garsonieră îți DAI seama>↓ (IVLRA: 182). 2.6. Mecanisme pragmatice asociate cuantificatorilor Cuantificatorii din limba română intră atât în opoziții logico-semantice (cuantificare universală/existențială, animat/inanimat, distributiv/nondistributiv, legat/nelegat discursiv etc.; vezi GALR I: 253 ș.u.), cât și în opoziții de registru (scris/vorbit) sau stilistice (literar/popular, literar/colocvial, actual
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
granițe discursive în relația cu interlocutorii. 5. CONVERTIREA TRĂSĂTURII INERENTE [+ INDEFINIT] A PRONUMELOR ȘI A ADJECTIVELOR PRONOMINALE NEHOTĂRÂTE ÎN EXPRESII DISCURSIVE ALE VAGULUI, IMPRECIZIEI, APROXIMĂRII În utilizările de bază, nehotărâtele și negativele sunt substitute indefinite ale unor nominale și/sau cuantificatori universali sau existențiali, prezentând entitățile din domeniul de discurs sub aspectul relației parte-întreg. Statistica făcută pe IVLRA indică, prin numărul ocurențelor înregistrate, preferințele uzului actual în clasa nehotărâtelor: tot - 170; (alt)ceva - 105; mult - 59; (alt)cineva - 25; câtva - 21
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
sau intră în combinații lexicale cu semnificație indefinită: transportu, trenu, avionu, cu ce au venit (38). În structuri exclamative negative ( Cine nu l-a vizitat!; Ce nu i-a spus!; Câte nu i-a arătat!,), pronumele hibride au valoarea unui cuantificator indefinit (multă lume, toată lumea; multe lucruri, de toate). Interogativele parțiale negative retorice construite cu indicativul (Cine nu știe asta?, Ce nu i-a spus?) se asociază sistematic cu lecțiunea de cuantificator universal pentru pronumele interogativ (toți, toată lumea). Lucrările de cultivare
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
nu i-a arătat!,), pronumele hibride au valoarea unui cuantificator indefinit (multă lume, toată lumea; multe lucruri, de toate). Interogativele parțiale negative retorice construite cu indicativul (Cine nu știe asta?, Ce nu i-a spus?) se asociază sistematic cu lecțiunea de cuantificator universal pentru pronumele interogativ (toți, toată lumea). Lucrările de cultivare a limbii apărute înainte de 1990 au sesizat tendința vorbitorilor spre imprecizie referențială și ambiguitate a intenției discursive, recomandând evitarea cuantificatorilor indefiniți acolo unde aceștia nu dau indicații legate de raportul parte
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Ce nu i-a spus?) se asociază sistematic cu lecțiunea de cuantificator universal pentru pronumele interogativ (toți, toată lumea). Lucrările de cultivare a limbii apărute înainte de 1990 au sesizat tendința vorbitorilor spre imprecizie referențială și ambiguitate a intenției discursive, recomandând evitarea cuantificatorilor indefiniți acolo unde aceștia nu dau indicații legate de raportul parte - întreg, ci sunt folosiți superfluu. Uzul actual demonstrează însă ca există diferențe între folosirea nehotărâtelor și a negativelor în presă (vezi Zafiu 2002) sau în alte texte scrise (de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
mai degrabă cu o empatie naratorială implicită față de acest personaj. Dacă aceste tendințe sînt atît de robuste cum este sugerat aici, ele ar putea aminti de ceea ce se numește „implicatură scalară” în pragmatica lingvistică (Levinson, 1983:132ff.). Fie următorii termeni cuantificatori: toți, cei mai mulți, mulți, unii și puțini Ne-am aștepta de obicei ca vorbitorul să utilizeze termenul cel mai potrivit din „extrema stîngă”, așa încît să fie cooperant din punct de vedere informativ, în orice situație, chiar dacă termenii din dreapta unui anumit
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ei locuiesc acolo, chiar dacă acestea sînt adevărate: sînt adevărate, dar ar fi insuficiente și derutante. Cei care știu sau descoperă că toți copiii mei locuiesc în Belgia vor presupune că vreau să sugerez sau să implic ceva dacă folosesc un cuantificator inferior, precum cei mai mulți. Într-un caz oarecum comparabil, recursul la o mai redusă prezentare prin Vorbirea Directă decît VD l-ar putea îndemna pe cititor să deducă o implicatură naratorială vizînd comentariul sau critica; în același timp, recursul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în enunțurile care descriu operații matematice Capitolul 4. ACORDUL SINTAGMELOR BINOMINALE 1. Sintagmele partitive 1.1. Introducere 1.2. Structura sintactică a sintagmelor partitive 1.3. Aspecte semantice privind sintagmele partitive 1.4. Acordul sintagmelor partitive 1.4.1. Nominalele cuantificatoare 1.4.1.1. Cuantificarea partitivă 1.4.1.2. Tipuri de cuantificatori cu valoare partitivă 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi 1.4.1.2.2. Pronumele indefinite 1.4.2. Tipul de nominal cuantificat 1.4.3
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
partitive 1.1. Introducere 1.2. Structura sintactică a sintagmelor partitive 1.3. Aspecte semantice privind sintagmele partitive 1.4. Acordul sintagmelor partitive 1.4.1. Nominalele cuantificatoare 1.4.1.1. Cuantificarea partitivă 1.4.1.2. Tipuri de cuantificatori cu valoare partitivă 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi 1.4.1.2.2. Pronumele indefinite 1.4.2. Tipul de nominal cuantificat 1.4.3. Elipsa nominalului cuantificat 1.4.4. Reliefarea cuantificatorului partitiv 1.4.5. Dislocarea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintagmelor partitive 1.3. Aspecte semantice privind sintagmele partitive 1.4. Acordul sintagmelor partitive 1.4.1. Nominalele cuantificatoare 1.4.1.1. Cuantificarea partitivă 1.4.1.2. Tipuri de cuantificatori cu valoare partitivă 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi 1.4.1.2.2. Pronumele indefinite 1.4.2. Tipul de nominal cuantificat 1.4.3. Elipsa nominalului cuantificat 1.4.4. Reliefarea cuantificatorului partitiv 1.4.5. Dislocarea sintagmei partitive 2. Sintagmele statistice 3. Sintagmele pseudopartitive 3
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
4.1.2. Tipuri de cuantificatori cu valoare partitivă 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi 1.4.1.2.2. Pronumele indefinite 1.4.2. Tipul de nominal cuantificat 1.4.3. Elipsa nominalului cuantificat 1.4.4. Reliefarea cuantificatorului partitiv 1.4.5. Dislocarea sintagmei partitive 2. Sintagmele statistice 3. Sintagmele pseudopartitive 3.1. Introducere 3.2. Structura sintactică a sintagmelor pseudopartitive 3.3. Aspecte semantice privind sintagmele pseudopartitive 3.4. Acordul sintagmelor pseudopartitive 3.4.1. Tipul semantic
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
1. Introducere 3.2. Structura sintactică a sintagmelor pseudopartitive 3.3. Aspecte semantice privind sintagmele pseudopartitive 3.4. Acordul sintagmelor pseudopartitive 3.4.1. Tipul semantic de predicat 3.4.2. Determinanții lui N1 3.4.3. Tipul de substantiv cuantificator (N1) 3.4.3.1. Substantivele partitive 3.4.3.2. Substantivele de măsură 3.4.3.3. Substantivele cardinale 3.4.3.4. Substantivele cantitative generice 3.4.3.5. Substantivele care denumesc conținutul 3.4.3.6. Substantivele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
8. Dezacordul lui cel 1.9. Dezacordul pronumelui relativ care 1.10. Acordul în interiorul sintagmei partitive (unul din...) 1.11. Marcarea cazului 2. Acordul predicatului cu subiectul 2.1. Acordul substantivelor colective 2.2. Acordul numelor proprii 2.3. Acordul cuantificatorilor indefiniți 2.4. Dezacordul anumitor tipuri de verbe-predicat 2.5. Dezacordul unor adjective în poziție predicativă 2.6. Dezacordul verbului cu pronumele relativ care 2.7. Dezacordul predicatului cu un subiect postpus 2.8. Acordul prin atracție 2.9. Acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu este suficientă pentru a explica acordul predominant formal al substantivelor cu neconcordanțe între formă și sens din limbi ca româna. Totuși, există și în română anumite substantive care admit un acord hibrid. Este vorba de anumite substantive cu sens cuantificator: (42) a. Propunerea a fost discutată în ședință de consilierii Primăriei Municipiului București. Marea majoritate au votat împotrivă. b. Propunerea a fost discutată în ședință de consilierii Primăriei Municipiului București. O mulțime au votat împotrivă. c. Am făcut un experiment
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Parlament.45 - corelat anaforic cu un nominal anterior: (23) Studențiii au dat ieri examen. O mulțimei au luat note mari. Posibilitatea de a apărea în anumite configurații sintactice este legată de semantica substantivului colectiv. Unele substantive colective pot funcționa drept cuantificatori (nedefiniți numeric), fiind parțial delexicalizate (grămadă, mulțime etc.); altele nu pot avea acest rol (tineret, guvern, electorat etc.): (24) a. o grămadă de mere, o mulțime de studenți b. un guvern de femei miniștri, un electorat de oameni educați - sintagmele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
substantivele cu sens colectiv grămadă și mulțime exprimă o apreciere cantitativă referitoare la entitățile mere, respectiv studenți. Prin urmare, este important să facem câteva distincții în interiorul clasei substantivelor colective, în funcție de gradul lor de referențialitate și capacitatea de a funcționa drept cuantificatori. Substantivele parțial delexicalizate, cum sunt grămadă și mulțime, au un grad de referențialitate mai scăzut. Din punct de vedere semantic, se pot distinge în limba română trei clase de substantive colective: A. Substantive colective puternic referențiale: acționariat, armată, clan, cor
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fiind aproape complet lipsite de alt sens pe lângă cel colectiv. Ele nu au restricții selecționale lexicale în ceea ce privește substantivul adjunct, aflat pe a doua poziție într-o sintagmă cantitativă (o droaie de copii / de probleme / de cărți etc.). Pot funcționa drept cuantificatori colectivi și substantive care nu exprimă în mod obișnuit colectivitatea: amar, avalanșă, car, căciulă, căruță, cerc, găleată, gros, groază, munte. Substantivele de acest tip se folosesc în sintagme pseudopartitive, cu structura N1 de N2, sensul colectiv fiind metaforic: un amar
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fiind metaforic: un amar de ani, o avalanșă de cereri, un car de ani, o căciulă de bani, o căruță de premii etc. Unele substantive pot trece din clasa A în clasa B, dacă sunt parțial delexicalizate. Ele devin termeni cuantificatori, exprimând o cantitate, în sintagme pseudopartitive: (25) a. o armată de furnici (utilizare metaforică) b. Pe litoralul ăsta sunt o armată de manageri. (M. Tatulici, Realitatea TV, 2007) Diferențele dintre aceste trei clase de substantive colective se stabilesc pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu autocarul, respectiv cu mașina. (vs. Cei doi jucători au plecat cu autocarul, respectiv cu mașina.) În schimb, dacă substantivul colectiv face parte dintr-o sintagmă partitivă, acordul la plural este acceptat de unii vorbitori. Acest lucru este posibil deoarece cuantificatorul partitiv schimbă tipul de denotație a colectivului: acesta nu mai denotă un grup, ci o sumă (vezi cap. 4. Acordul sintagmelor binominale, pentru mai multe detalii referitoare la cuantificarea partitivă). Substantivul cu o denotație de tip grup are un caracter
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de tip grup are un caracter atomic, singular, iar substantivul cu o denotație de tip sumă are caracter cumulativ, plural. În mod obișnuit, un substantiv colectiv denotă un grup, deci o entitate atomică, de tip +singular. Prin combinarea cu un cuantificator partitiv, denotația substantivului colectiv se schimbă într-una de tip sumă, +plural (denotația specifică substantivelor numărabile la plural). Schimbarea tipului de denotație (singular > plural) atrage posibilitatea de a declanșa acordul semantic, la plural (vezi Croitor și Dobrovie, 2011): (40) a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
valoarea mai puternic referențială și cea mai slab referențială. Ele participă la formarea sintagmelor pseudopartitive, prin asocierea cu un nominal construit cu prepoziția de, care precizează membrii grupului (o mulțime de copii, o haită de câini dingo). În ipostaza de cuantificator nedefinit, aflat pe prima poziție într-o sintagmă pseudopartitivă, substantivul colectiv trebuie să fie însoțit de articolul indefinit. Substantivul colectiv are un grad de referențialitate mai ridicat când contextul impune se obține o lectură de grup a sintagmei colective (este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]