254 matches
-
a nega că "Fs există" înseamnă a spune că acolo "nu este nici un Fs"; (2) • "x există" nu este un predicat de treapta întâi; • existența nu este o proprietate a obiectelor ci a proprietăților; • existența este exprimată complet prin înțelesul cuantificatorului "acolo este"202. Cu toate acestea trebuie recunoscut că tratarea problemei existenței și implicit a argumentului ontologic din perspectiva logicii sub influența teoriei descripției a lui Russell și a teoriei lui Frege referitor la concepte a adus o lumină nouă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a lungul istoriei filozofiei nu reușesc să aducă dovezi suficiente sau clare care să îl facă pe agnostic să renunțe la agnosticism. Oppy își exprimă obiecția generală la adresa argumentelor, considerând că în fiecare versiune a argumentelor ontologice, termenii singulari și cuantificatorii (nume, descripții definite, descripții nedefinite) folosiți într-un enunț al argumentului (pentru a se referi la, sau a denota că ) ori sunt, ori nu sunt încadrați în scopul următorilor operatori propoziționali. Dacă nu apar încadrați, atunci se consideră că un
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cu o descripție de genul celei folosite de Anselm: "acel ceva față de care altceva mai mare nu poate fi conceput". Potrivit teoriei descripțiilor, trebuie identificată o funcție propozițională care să înlocuiască această descripție, și în care există să apară drept cuantificator existențial. Frege și Russell au preluat și au criticat, continuându-l pe Kant, argumentul pe care Amselm îl prezintă în capitolul II din Proslogion. Argumentul bazat pe existența necesară a lui Dumnezeu nu este afectat de aceste critici. Tratarea problemei
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
adjectival, rămân deci adjective urmate de un "null noun pro" (Borer și Roy, 2005). Româna nu cunoaște constrângerile sau efectele gramaticale ale acestei clase suplimentare. 5 Regentul adjectivului poate fi lexicalizat și ca o proformă realizată prin pronume semiindependent sau cuantificator nedefinit: Vreau un creion, pe cel verde. Iar acum să vă spun una bună. 6 Kerleroux, apud Noailly (1999). 7 Iordan (1975: 255); un alt tip de elipsă a adjectivului din sintagma nominală e relevat de Bally (1951: 278): E
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
manifestă la fel ca opoziția caracteristică determinării substantivelor comune, pentru că, de fapt, ambii termeni ai opoziției își mențin valoarea de individualizare. Statutul de „individualizatori în sine“ face ca numele proprii să nu poată fi combinate, ca regulă generală, cu nici un cuantificator, definit sau nedefinit. Formule de tipul „în Romînia sunt mai mulți București, dar numai unul este capitala țarii“ sunt rare și au o semnificație aparte, de „localități care se numesc la fel“, nu „locuri care au în conținut aceleași note
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
exemplu că vorbitorul este foarte sigur de ceea ce spune); cel mai simplu sistem pronominal din lume, pronumele personale fiind împrumutate din nheengatu, o lingua franca din zona; limba fără structura recursiva; nu are propoziții și grupuri nominale intercalate; nu are cuantificatori fără scriere 296. pohnpei OR Pohnpei (Statele Federale ale Microneziei) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul oceanic micronezian latină 297. polaba LM; Polonia, Germania (în NE actualei Saxonia de Jos); dispărută în prima jumătate a sec. al XVIII-lea (1756), înlocuită
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a exprima frecvența și ritmicitatea cu care sunt transmise știrile și, implicit, calitatea profesională a reporterilor: Jurnaliștii fac relatări [despre conflictul din Georgia] la nivel de minut cu minut. (Realitatea TV, 14.VIII.2008). - Nivelul cantitativ poate fi exprimat prin cuantificatori sau indirect, prin raportarea la o altă entitate, etapă etc.: Profitul operațional a atins 164 de milioane de dolari, în creștere cu 62% față de 2004, când se situa la nivelul a 101 milioane de dolari. ("Cotidianul", 4.II.2006 ) Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
includ în seria determinativelor care se află în funcții de determinant sau de cap de grup câteva clase de cuvinte care în opinia și terminologia altora au ocurențe specifice determinanților sau pronumelor, de exemplu relative și demonstrative, numerale cardinale sau cuantificatori, ba chiar și pronume nehotărâte sau negative cum sunt cineva, ceva, nimic etc., care nu apar decât în funcții de cap de grup, nu și ca determinanți (adjective pronominale). 75 Huddlestone Pullum 2005, p. 100. 76 În opinia susținătorilor teoriei
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
discontinuu de conjunctiv să... -Ø: să cânt-Ø, să lupt-Ø; să lupt-e; • prepoziția pe, morfem al cazului acuzativ, în anumite condiții semantic-sintactice: O aștept pe mama (ea, aceasta etc.); • prepoziția la; morfem al cazului dativ în sintagme nominale cu determinant un cuantificator (pronume sau adjectiv): Am dat la doi copii garoafe iar la trei, trandafiri., Ai promis cărți la numeroși copii dar ai rămas cu promisiunea.; • prepoziția la, morfem de dativ, în paralel cu structurile dezinențiale, mai greoaie, în flexiunea pronumelui: Am
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
determinare) sau categorial-morfologică (în interiorul paradigmei determinării). Între determinarea lexicală și cea categorială raportul e de incompatibilitate; substantivele proprii nu se înscriu în paradigma determinării morfologice. Între determinarea sintactică și cea morfologică raporturile sunt de complementaritate sau de redundanță. Determinarea prin cuantificatori poate realiza opoziția categorială prin articolul cel, cei: trei plopi - cei trei plopi. Observații: Primesc totdeauna morfemul determinării definite substantivele determinate de cuantificatori colectivi, definiți: amândoi, tustrei sau nedefiniți: toți: amândoi studenții, tustrei studenții, toți studenții. Fac excepție sintagmele cu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
determinării morfologice. Între determinarea sintactică și cea morfologică raporturile sunt de complementaritate sau de redundanță. Determinarea prin cuantificatori poate realiza opoziția categorială prin articolul cel, cei: trei plopi - cei trei plopi. Observații: Primesc totdeauna morfemul determinării definite substantivele determinate de cuantificatori colectivi, definiți: amândoi, tustrei sau nedefiniți: toți: amândoi studenții, tustrei studenții, toți studenții. Fac excepție sintagmele cu pronumele cuantificator ambii: ambii copii. Determinarea prin adjective pronominale demonstrative rămâne unica pentru întreaga sintagmă nominală, când acestea preced substantivul (acești plopi) și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realiza opoziția categorială prin articolul cel, cei: trei plopi - cei trei plopi. Observații: Primesc totdeauna morfemul determinării definite substantivele determinate de cuantificatori colectivi, definiți: amândoi, tustrei sau nedefiniți: toți: amândoi studenții, tustrei studenții, toți studenții. Fac excepție sintagmele cu pronumele cuantificator ambii: ambii copii. Determinarea prin adjective pronominale demonstrative rămâne unica pentru întreaga sintagmă nominală, când acestea preced substantivul (acești plopi) și este redundantă, când urmează substantivului, caracterizat prin determinare maximă (plopii aceștia). Substantivele aflate sub regim prepozițional în realizarea diferitelor
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cantitativ obiectul pe care îl substituie: Din cinci studenți, doi au luat examenul, trei l-au amânat. ș doi ¬ doi (studenți) ¬ ‘studenți’ + ‘doi’; trei ¬ trei (studenți) ¬ ‘studenți’ + ‘trei’ț. Prin această trăsătură semantică, se înscrie în clasa mai largă a cuantificatorilor, care mai cuprinde substantive (jumătate, sfert, doime etc.), adjective (întreg, înjumătățit etc.) și adverbe (de două ori, a treia oară etc.). Spre deosebire de ceilalți cuantificatori, pronumele exprimă cantitatea numerică a obiectelor. Corespunde categoriei gramaticale a numărului de la substantive, cu care intră
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
trei (studenți) ¬ ‘studenți’ + ‘trei’ț. Prin această trăsătură semantică, se înscrie în clasa mai largă a cuantificatorilor, care mai cuprinde substantive (jumătate, sfert, doime etc.), adjective (întreg, înjumătățit etc.) și adverbe (de două ori, a treia oară etc.). Spre deosebire de ceilalți cuantificatori, pronumele exprimă cantitatea numerică a obiectelor. Corespunde categoriei gramaticale a numărului de la substantive, cu care intră în raporturi semantice asemănătoare cu cele dintre adverbele de timp (ieri, azi, mâine) și categoria gramaticală a timpului, adică un raport de tipul concret
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
doi, trei etc.): „Care din voi a sărit să-l ajute?”, înscriindu-se adesea într-un act de alegere: „Pe care dintre ei îl vrei?” Pronumele câți se caracterizează prin dezvoltarea unui sens cantitativ, încadrându-se în clasa mare a cuantificatorilor, iar pronumele al câtelea, sensul de ordine: „Al câtelea ai ieșit?” Conținutul semantic al acestor pronume le condiționează intrarea în raport de substituție cu pronume de cuantificare sau ordinale: „El a ieșit al doilea.”, „Au venit trei.” MORFOLOGIA PRONUMELUI INTEROGATIVTC
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în enunțurile care descriu operații matematice Capitolul 4. ACORDUL SINTAGMELOR BINOMINALE 1. Sintagmele partitive 1.1. Introducere 1.2. Structura sintactică a sintagmelor partitive 1.3. Aspecte semantice privind sintagmele partitive 1.4. Acordul sintagmelor partitive 1.4.1. Nominalele cuantificatoare 1.4.1.1. Cuantificarea partitivă 1.4.1.2. Tipuri de cuantificatori cu valoare partitivă 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi 1.4.1.2.2. Pronumele indefinite 1.4.2. Tipul de nominal cuantificat 1.4.3
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
partitive 1.1. Introducere 1.2. Structura sintactică a sintagmelor partitive 1.3. Aspecte semantice privind sintagmele partitive 1.4. Acordul sintagmelor partitive 1.4.1. Nominalele cuantificatoare 1.4.1.1. Cuantificarea partitivă 1.4.1.2. Tipuri de cuantificatori cu valoare partitivă 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi 1.4.1.2.2. Pronumele indefinite 1.4.2. Tipul de nominal cuantificat 1.4.3. Elipsa nominalului cuantificat 1.4.4. Reliefarea cuantificatorului partitiv 1.4.5. Dislocarea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintagmelor partitive 1.3. Aspecte semantice privind sintagmele partitive 1.4. Acordul sintagmelor partitive 1.4.1. Nominalele cuantificatoare 1.4.1.1. Cuantificarea partitivă 1.4.1.2. Tipuri de cuantificatori cu valoare partitivă 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi 1.4.1.2.2. Pronumele indefinite 1.4.2. Tipul de nominal cuantificat 1.4.3. Elipsa nominalului cuantificat 1.4.4. Reliefarea cuantificatorului partitiv 1.4.5. Dislocarea sintagmei partitive 2. Sintagmele statistice 3. Sintagmele pseudopartitive 3
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
4.1.2. Tipuri de cuantificatori cu valoare partitivă 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi 1.4.1.2.2. Pronumele indefinite 1.4.2. Tipul de nominal cuantificat 1.4.3. Elipsa nominalului cuantificat 1.4.4. Reliefarea cuantificatorului partitiv 1.4.5. Dislocarea sintagmei partitive 2. Sintagmele statistice 3. Sintagmele pseudopartitive 3.1. Introducere 3.2. Structura sintactică a sintagmelor pseudopartitive 3.3. Aspecte semantice privind sintagmele pseudopartitive 3.4. Acordul sintagmelor pseudopartitive 3.4.1. Tipul semantic
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
1. Introducere 3.2. Structura sintactică a sintagmelor pseudopartitive 3.3. Aspecte semantice privind sintagmele pseudopartitive 3.4. Acordul sintagmelor pseudopartitive 3.4.1. Tipul semantic de predicat 3.4.2. Determinanții lui N1 3.4.3. Tipul de substantiv cuantificator (N1) 3.4.3.1. Substantivele partitive 3.4.3.2. Substantivele de măsură 3.4.3.3. Substantivele cardinale 3.4.3.4. Substantivele cantitative generice 3.4.3.5. Substantivele care denumesc conținutul 3.4.3.6. Substantivele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
8. Dezacordul lui cel 1.9. Dezacordul pronumelui relativ care 1.10. Acordul în interiorul sintagmei partitive (unul din...) 1.11. Marcarea cazului 2. Acordul predicatului cu subiectul 2.1. Acordul substantivelor colective 2.2. Acordul numelor proprii 2.3. Acordul cuantificatorilor indefiniți 2.4. Dezacordul anumitor tipuri de verbe-predicat 2.5. Dezacordul unor adjective în poziție predicativă 2.6. Dezacordul verbului cu pronumele relativ care 2.7. Dezacordul predicatului cu un subiect postpus 2.8. Acordul prin atracție 2.9. Acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu este suficientă pentru a explica acordul predominant formal al substantivelor cu neconcordanțe între formă și sens din limbi ca româna. Totuși, există și în română anumite substantive care admit un acord hibrid. Este vorba de anumite substantive cu sens cuantificator: (42) a. Propunerea a fost discutată în ședință de consilierii Primăriei Municipiului București. Marea majoritate au votat împotrivă. b. Propunerea a fost discutată în ședință de consilierii Primăriei Municipiului București. O mulțime au votat împotrivă. c. Am făcut un experiment
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Parlament.45 - corelat anaforic cu un nominal anterior: (23) Studențiii au dat ieri examen. O mulțimei au luat note mari. Posibilitatea de a apărea în anumite configurații sintactice este legată de semantica substantivului colectiv. Unele substantive colective pot funcționa drept cuantificatori (nedefiniți numeric), fiind parțial delexicalizate (grămadă, mulțime etc.); altele nu pot avea acest rol (tineret, guvern, electorat etc.): (24) a. o grămadă de mere, o mulțime de studenți b. un guvern de femei miniștri, un electorat de oameni educați - sintagmele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
substantivele cu sens colectiv grămadă și mulțime exprimă o apreciere cantitativă referitoare la entitățile mere, respectiv studenți. Prin urmare, este important să facem câteva distincții în interiorul clasei substantivelor colective, în funcție de gradul lor de referențialitate și capacitatea de a funcționa drept cuantificatori. Substantivele parțial delexicalizate, cum sunt grămadă și mulțime, au un grad de referențialitate mai scăzut. Din punct de vedere semantic, se pot distinge în limba română trei clase de substantive colective: A. Substantive colective puternic referențiale: acționariat, armată, clan, cor
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fiind aproape complet lipsite de alt sens pe lângă cel colectiv. Ele nu au restricții selecționale lexicale în ceea ce privește substantivul adjunct, aflat pe a doua poziție într-o sintagmă cantitativă (o droaie de copii / de probleme / de cărți etc.). Pot funcționa drept cuantificatori colectivi și substantive care nu exprimă în mod obișnuit colectivitatea: amar, avalanșă, car, căciulă, căruță, cerc, găleată, gros, groază, munte. Substantivele de acest tip se folosesc în sintagme pseudopartitive, cu structura N1 de N2, sensul colectiv fiind metaforic: un amar
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]