30 matches
-
ÎI, 284) bipătrate (biquadrate): pătrate ale pătratului (despre putere sau rădăcina). (De aici verbul "to biquadrate" = a ridica la puterea a patra). "Drumurile bipătrate" despre care vorbește Blake par să facă referire la "parabolă bipătratică" (sau, în general, la curbele cuartice): o curbă de ordinul trei, care, în forma sa cea mai generală, are o parte cu forma de serpentina și două picioare infinite ce tind spre aceeași direcție. Parabolă bipătratică (că orice funcție cuartica) este definită de ecuația generală: f
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
bipătratică" (sau, în general, la curbele cuartice): o curbă de ordinul trei, care, în forma sa cea mai generală, are o parte cu forma de serpentina și două picioare infinite ce tind spre aceeași direcție. Parabolă bipătratică (că orice funcție cuartica) este definită de ecuația generală: f(x) = ax4 + bx3 + cx2 + dx + e; formă să seamănă cu litera omega (ω) sau cu litera "w" (sugerînd numele mic al lui Blake: William?). Drumurile "bipătrate" ale lui Blake semnifică astfel "curbe cuartice" sau
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
funcție cuartica) este definită de ecuația generală: f(x) = ax4 + bx3 + cx2 + dx + e; formă să seamănă cu litera omega (ω) sau cu litera "w" (sugerînd numele mic al lui Blake: William?). Drumurile "bipătrate" ale lui Blake semnifică astfel "curbe cuartice" sau "bipătrate" (astfel de curbe sînt și concoida lui Nicomede, melcul lui Pascal și lemniscata lui Bernoulli, aceasta din urmă avînd formă semnului infinit "∞", punctul de intersecție al celor două bucle ale lemniscatei aflîndu-se în punctul de intersecție al celor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
urmă avînd formă semnului infinit "∞", punctul de intersecție al celor două bucle ale lemniscatei aflîndu-se în punctul de intersecție al celor două coordonate carteziene x și y). Fig. 8 Formă generală a unei parabole bipătratice (sau a unei "curbe / funcții cuartice"). Fig. 9 Lemniscata lui Bernoulli. Johannes Kepler spunea în 1619 despre comete că ar călători prin cer în linie dreaptă. Isaac Newton abia a demonstrat în lucrarea să intitulată Philosophiae naturalis principia mathematica (1687) că, din moment ce corpurile cerești sînt atrase
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
bioclaste întregi sau fragmentare de Mactra podolica conservate ca mulaje. Pe suprafața bioclastelor apar frecvent cruste micritice, calcaroase sau limonitice. Gresiile apar în strate subțiri și sunt alcătuite din minerale alogene (cuarț, feldspați, muscovit, zircon, hornblenda etc.), litoclaste (granite, gnaise, cuartite, gresii, calcare), corpuscule oolitice, minerale antigene etc. În concluzie materialul din care au rezultat rocile prezentate este atât de origine epiclastică, cât și de precipitare chimică și biochimică (oolite, bioclaste). Depunerea și respectiv precipitarea s-a produs în zona neritico-litorală
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]