1,631 matches
-
limuzinei, lîngă cucoană și plecară mulțumiți c-au scăpat de el. Iar cucoana zise, pipăind mijlocul leneșului: - Să te văd acum, leneșule, cum ți-ai plăti cei posmagi muieți! Dar leneșul era tare de virtute, de, ca omul nemuncit. Încît cucoana, ce era și ea dintre cele tîrtoșe, zise șoferului: - Mînă înainte și să nu te uiți îndărăt. Și cum e Mercedesul lat în spate, își făcu loc cucoana pe lîngă leneș, așa ca o păsărică în cuibul ei. Și merseră
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
muieți! Dar leneșul era tare de virtute, de, ca omul nemuncit. Încît cucoana, ce era și ea dintre cele tîrtoșe, zise șoferului: - Mînă înainte și să nu te uiți îndărăt. Și cum e Mercedesul lat în spate, își făcu loc cucoana pe lîngă leneș, așa ca o păsărică în cuibul ei. Și merseră înainte zile după zile și poate că mai merg și acum dacă nu s-o fi terminat benzina. Nașterea unei națiuni Într-o dimineață însorită de toamnă, prefectul
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
atârnat câte-o plăcuță reflectorizantă, în față și-n spate, să nu dai peste ei noaptea, din greșeală. N-au nici o treabă: o să ajungă acasă sau la servici abia la primăvară. O nouă boală Toate gagicile din cartier - mamaiele și cucoanele, nevestele și celibatarele, femeile fatale și borfetul de rând, puștoaicele și fetițele de grădiniță - suferă de o nouă boală: depresia culturală. Nimic nu ajută: nici croșetatul, gătitul, cearta cu bărbatul, telenovelele și talk-show-urile, bârfa pe palier, epilatul, sexul torid, visele
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/7263_a_8588]
-
bine." (Demostene Botez, Memorii). Iar Sadoveanu însuși ne întoarce la obîrșia cuvîntului atunci cînd îl evocă pe basarabeanul Filip Negru: "practicase, precît spunea, toată viața, sportul vînătoresc: el îi zicea Ťahotať - și-i erau dragi puștile. ș...ț - Ahota asta, cucoane, e tot așa de rea ca și dragostele din tinereță." (Filip Negru) Omul, s-ar putea zice dacă am vorbi simultan în două limbi, era "ahotnic de ahotă"... Domnia ta, domnule Odobescu, îți propuneai să analizezi, luînd ca subiect vînătoarea, "toate
Epistolă către Odobescu (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8031_a_9356]
-
lume. Nu apucă să-l mai salute pe Mitică fiindcă mâna la distanță pe ulița lungă cu spatele întors spre el. Nici coana Lenuța, nevastă-sa, nu era acasă, mai în vârstă e decât Mitică cu douăzeci de ani. O cucoană bătrână din Costanța, văduvă, lipită de el, trăind cu el, ținându-l sub papuc, ca pe un bețiv adus pe calea cea bună, - exagerat de bună, glumea Sisi, sătulă de parabolele lui Mitică, influențat de coana Lenuța, sectantă, pocăită - se
Asfințit cu ghioc (II) (de citit iarna) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12109_a_13434]
-
va lăsa bărbatul cucerit de vrăjile femeii să dea frâu liber senzualității, dar îi va opri relatările în pragul sexualității, atât din pudoare, cât și pentru a păstra misterul dragostei fulgerătoare. Ascultătorul se va interesa zadarnic de urmarea poveștii: " - Ei, cucoane Dumitrașcu? pe urmă? - Cum, pe urmă? zise boierul cu un zâmbet blajin; numaidecât să-ți spun ce-a fost pe urmă? Mai bine hai să bem și paharul acesta și pe cai, că întârziem!" (p. 34). Suspansul nu e probabil
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
lumii bune, al cuconetului ce se încalță la Nelu, - cade. Promenada selectă, de epocă, autorul o plasează în altă parte a Bucureștiului... pe care l-am vrea. Eu - scrie cu precizie criticul - am putut observa cel puțin o duzină de cucoane din familia mea sau din cercul nostru de relații și nu am auzit-o pe nici una că s-a dus să se plimbe pe Calea Victoriei. Aceasta rămăsese o zonă divers atractivă pentru caracterul ei eteroclit asemeni cu populația care o
Orașul unui aristocrat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12470_a_13795]
-
rigoare: "Un june cu anteriu de șamalgea morico cu fermană de croazea pembé, încins cu un șal pătlăginiu și legat la cap turcește..." Doi, urarea epocii: "Oh, amor, amoraș, vedea-te-aș călugăraș, cu ochii pe la icoane, cu gândul pe la cucoane, cu mâinile pe psaltire, cu ochii pe la copile..." ș.a.m.d. Prietenul său,... al lui Rânzei,... Ionel Jurubiță, este un fel de Păturică remodelat, pe tipul 2004, nu cine știe ce diferit de altfel, încât să pară ceva inventat... momentul 1848 nefiind
Crochiuri de epocă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12491_a_13816]
-
remarcabilă inteligență...Cînd Gafencu fondase și conducea ziarul Timpul, și ea se ocupa mult de Timpul, de pagina a doua în principal, dar și de rest, și știu de la niște gazetari care au murit, dar erau atunci gazetari tineri, că cucoana asta era capabilă să creeze și să stimuleze o emulație profesională pasională în redacția acestui ziar. Care a fost un mare ziar, foarte bun ziar. Mulțumită în mare măsură ei. Și lui bărbatu-su. Că mai e și chestia asta
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
pusese în același castronel niște mazăre verde, ce-i drept conservată. Dar bună și ea, decât... șoricioaica... Drumul ce și-l croise până acolo, scormonind zile și zile, ca un explorator de renume, spre a ajunge în pivnița prea bunei cucoane, se făcea sub o țeavă groasă de apă de sub pământ, ducând chiar într-acolo. Câteodată, în timp ce scormonea, auzea apa bolborosind prin țeavă. Atunci era sigur că ea spăla rufe, ori, cum fac oamenii, care, una, două, în loc să folosească repede lăbuțele
Șoricelul Valerică de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11585_a_12910]
-
fructele. O viață care-și scutură, cu amînări de veche curtezană, gătelile cochete. În locul lor crește, din spinarea personajului, deodată cu cartea, un fel de cochilie în care poate, în sfîrșit, să se coacă. Să rabde și să iubească, nu cucoane pe jumătate pierdute, ci scene, colțuri de tablou pe care rama le taie la scară. Să scrie, apoi, cu cotul ridicat de pe masă, fără relief, fără forță, din vîrful degetelor, pătînd ciorna din nebăgare de seamă. Să treacă pe curat
Viața altuia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11624_a_12949]
-
ar fi putut întări opinia. Iar realismul socialist, - dacă ne mai aducem bine aminte, - avea, într-adevăr, ceva din poziția statuii multimilenare. Atât că a noastră ședea în patru labe. Să fi fost fraza lui Henry Michaux o parolă?... Iar cucoana bucureșteană, spirituală, să fi avut dreptate, când exclama: Qui s'aiment, se taquinent?... La pagina 165 a volumului meu de memorii, al doilea, răsfoindu-l, dau de următoarele rânduri scrise de subsemnatul, înainte de a schița portretul cu lumina stinsă de la
Scribul egiptean by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11699_a_13024]
-
robot al unui dandy. "Poetul liric" Rică Venturiano "după port nu semăna a fi negustor". El purta "giubenul în cap", "basmaua scoasă șla gîtț", bastonul în mînă, țigara în gură și "sticlele-n ochi", cu care "se zgîia" ostentativ la cucoanele venite la "comčdiile nemțești". La duelul Rosetti vs. Mavrocordat a fost chemat să asiste și doctorul Cihak, participant ca martor sau ca medic la "nenumărate dueluri". Înfruntarea s-a produs "la Copou ș...ț, cu pistolul, la comandament". Cei doi
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
să-i desfacă bumbii, ușurel-ușurel, grijuliu să n-o trezească. Pentru o clipă, se mulțumi să-i strângă rochia sub bărbie, ca un fular. Odată cu ea se strânse însă și combinezonul, spre mirarea muscalului care acum observă că, la înghesuială, cucoana nu rătăcise doar un pantof, ci și podoaba de chilot, plecat în lume fără să se-ntoarcă. Oare să nu poarte vara? Mâniat de ce-l poate aștepta a doua zi, îi trase rochia peste cap, fără împotrivire - dar și fără
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
ce se țineau lunar, duminicile, la Târgoviște, în week-end cum s-ar zice, lipsindu-mă de una din cele două zile prețioase petrecute cu Cornelia în micul nostru refugiu din Labirint. Plecam la ora șapte cu un personal, vagoanele pustii, cucoanele cu care făceam de obicei naveta lipseau, firește, mă obișnuisem cu gunguritul lor benign, incantatoriu ca un motet, citeam literatură „de vacanță”, fumam pe coridor, reluam lectura, apăruse nu de mult „Luceafărul” cu periodicitate bilunară, unde descoperisem cu surpriză nume
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
îndrăzneață ca să valideze un poet mare. Mai există un autor român pentru care copiii sînt doar niște oameni mari reduși la scară: Caragiale. Goe, Ionel și ceilalți "puișori" sînt niște mici bărbați, cu pălărie și opinii. Ei le domină pe "cucoane" și își impun voința. Așa se explică și de ce Caragiale are față de duplicatele mici ale lui Mitică exact aceeași atitudine ca față de personajele lui mari: nu le iubește. În lumea lui Caragiale nu există copii în sensul tradițional, în sensul
Păpușile lui Eugen Ionescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14017_a_15342]
-
de zi cu zi din gospodărie, să compună versuri. În dialect scoțian își proslăvea nenumăratele iubite, băutura și muzica, își căina necazurile amoroase, scria despre frumusețea unei dimineți de vară ca și despre păduchele de pe gulerul de blană al unei cucoane. Versurile satirice despre ierarhiile rigide din biserică și societate i-au adus simpatia celor de-o seamă cu el și conflicte cu notabilitățile. După ce unele dintre poeziile lui circulau deja în manuscris, Burns a reușit să tipărească pe cont propriu
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
melodramei de roman foileton-senzațional ori de îngroșată psihodramă expresionistă trecea în acele poeme ai căror protagoniști sunt în câteva rânduri poetul și câinele său rătăcind pe la margini de urbe imundă, femeia elogiată sau înjosită, "proletarul" viguros racolat de câte-o cucoană parfumată și cu automobil etc. Revolta sinceră, exprimată direct, căpăta însă frecvent și aerul unei farse grotești și absurde, de un "secret umor" ( cum zicea G. Călinescu despre Bacovia), un umor negru, ambiguu-mistificator. Căci în substratul acelor înscenări erau strecurate
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
melodramei de roman foileton-senzațional ori de îngroșată psihodramă expresionistă trecea în acele poeme ai căror protagoniști sunt în câteva rânduri poetul și câinele său rătăcind pe la margini de urbe imundă, femeia elogiată sau înjosită, "proletarul" viguros racolat de câte-o cucoană parfumată și cu automobil etc. Revolta sinceră, exprimată direct, căpăta însă frecvent și aerul unei farse grotești și absurde, de un "secret umor" ( cum zicea G. Călinescu despre Bacovia), un umor negru, ambiguu-mistificator. Căci în substratul acelor înscenări erau strecurate
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
Caragiale la Caragialeta, Șerban Foarță spune bis. Adică scoate un nou volum pe care îl intitulează exact așa, Caragialeta bis, volum ce continuă versificarea a ceea ce părea de netrecut în poezie. Marius Chicoș Rostogan cu un poem despre comeata Falb, cucoana din ART. 214 în biroul avocatului, intenționînd să-l divorțeze pe tînarul ei fiu, apoi popa și fata lui în același birou, cu aceeași intenție; Leanca văduva și Iancu Zugravu cu invective rimate sau Madame Ésmeralde Piscopesco și ceaiul ei
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
la distanță, într-un fel ce lasă senzația unui efort de rezumare a textului întreg. Am văzut acesta în Căldură mare și lucrurile stau la fel cam în toate poeziile. Tehnica devine mai evidentă atunci cînd e vorba de dialog. Cucoana și avocatul din ART. 214 : ";- Și ce poftești: zi-mi-o / că,-n van, te sforțezi! / - Să mi-l devorțezi / - Pe fimi-o. - De cine? / - De aia / De-o ține creanga / la Otopeanca / la Hurdubiloaia / și alte tanti : / Popeasca, Ioneasca .../ S.
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
ele să nu fie pe gustul tuturor. Mai ales că acoperă 2/3 din carte. În mod sigur apariția acestei cărți nu va bucura pe toată lumea. Dezarmant de sincer în confesiunile sale, memorialistul nu ezită să arate cu degetul unele cucoane "răle de muscă" din propria sa familie sau să denunțe afinitățile (ce se doreau tăinuite) dintre fostul și actualul președinte Ion Iliescu și fostul președinte al PNL, Radu Câmpeanu. Nici numele mari nu sînt iertate. Mircea Eliade însuși s-a
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
de sărbătorile trecute, că are senzația că există familii întregi care locuiesc în hypermarket-uri. acolo mănâncă, acolo beau, acolo socializează. ieri, după o vizită la carrefour, la o oră care mi se părea inteligență, am înțeles că are dreptate: o cucoana îi schimbă pampersul copilului pe o grămadă de cozonaci la oferta specială” (Salutare, adnana!). Am și eu o poveste, auzită din sursă zero, care confirmă teoria. Există familii, care, sâmbătă sau duminică, se îmbracă frumos, cu hainele alea bune de
Va scot la o prajitura in supermarket? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21170_a_22495]
-
Adică ele au voie ... așa.. să... știi tu... cum să-ți zic... să se iubească? o O 2. “însăși Dumnezeu”: În sfârșit dovadă că Doamne-Doamne e de fapt Tanti-Tanti sau sunt mai multe doamne. Că un tea party englezesc cu niste cucoane simandicoase. Și de aici se explică și lipsa menționată la punctul 1. 3. citează ele, Dumnezeu: “bărbatul să nu se culce cu un alt bărbat ca si cum s-ar culcă cu o femeie.” ... Păi mai Grigore (sau Gabriel), normal că nu
Nu în numele meu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82375_a_83700]
-
Simion FAUR Când înfloresc rapițele Conu Nicu își îmbrățișă câmpurile, cu o privire lacomă, ca de hultan, ca de lup hămesit. Cât de dragi îi erau și cât de amarnic se luptase pentru ele, mai întâi cu moștenitorii ăilalți, din partea "cucoanei", adică din partea mă-si cea cu sânge albastru, și cu ăștilalți, cioflingarii, talpa țării - "talpa iadului", cum le-ar sta mai bine să li se zică, setoși de pământ, c-ar fi bine să le îndoape la toți mațele cu
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]