40 matches
-
anul viitor vor fi sănătoși; dacă însă în acea zi va fi afară moale și pîclă, apoi că vor urma boale. Se zice că cel ce se scaldă în Vinerea Mare sau Paști este sănătos peste tot anul. Cucul, cocostîrcii și cucoarele se salută cu multă dragoste și sinceritate, asemenea și rîndunelele, zicîndu-se: „Sănătate, viață nouă și la mulți ani!“, făcîndu-se în același timp semnul sfintei cruci. Fluturele roșu e salutat cu mare bucurie, zicîndu-se: „Ca tine roș și să nătos!“ Femeile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va urma o vreme vîntoasă. Semne de brumă Se crede că dacă n-a fi brumă pînă la Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, apoi nu va fi curînd. Cînd rupi călinele, bate bruma devreme. Se crede că dacă se călătoresc cucoarele în vreo zi înainte de Ziua Crucii, în noaptea acelei zile va fi brumă. Semne de frig Cînd se vîră mîța în sobă sau în cuptor. Dacă zgrapțănă* mîța la ușă. Toamna, cînd pițigoii și ciocîrlanii vor țîrîi pe lîngă casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
toamnă sau se fac două rînduri de fragi, are să fie toamnă lungă. Dacă zboară toamna multe ațe de paingăn, va fi toamnă lungă. Cînd furnicile își fac moșinoaie sus, pe paiele de iarbă, iarna va fi geroasă. Dacă se călătoresc cucoarele, apoi iarna nu va întîrzia. Cînd se fac scorușe [fructele scorușului] multe, are să fie strașnică iarnă. Cînd o fi jîr mult e semn de iarnă grea. Dacă se scoate pitrinjelul toamna și are rădăcină lungă, iarna va fi lungă. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
29 Aug. Bèliu. Între păduri. Români, sumane albe, cu flori negre și roșii chenar. Nu te lăți, broască-n tău Că nu-i tău tăt a tău... a zăpsi. primariul, morariul. 30 August. Cefa. 1 Sept. Marghita. 2 Sept. Aleșd. cucoare iaca cănură mire genunchiu praf (de pușcă) ponor ponoare smidă (sihlă) gligar = mistreț 3 Septemvrie. Bratca. Strâmtoare, sărăcie și năcaz. 4 Sept. Ceheiu Rontău. fântână (în loc de puț) pepene (crastavete) ciunt mascur șese șepte șerpe (fioară) vițioasă (vition) pântece inimă (p.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
depresiunii este mult mai clară pe rama sudică unde Munceii Rarăului coboară tranșant cu denivelări de 400 - 500 m formând un aliniament de măguri alcătuit de la vest la est din: Măgura (1176 m), Runcul (1129 m), Bodea(1073 m) și Cucoara (944 m). La nivelul albiei râului Moldova se Înscriu altitudinile cele mai coborâte de 675 m În Cheile Pojorâtei și cu 100 m mai puțin la ieșire din depresiune. Raportând această diferență de altitudine la distanța dintre cele două puncte
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Bouhar Simona şi Rotar Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93132]
-
de analiză este concurată de un lirism cuceritor, de natură folclorică sau mai curând cu sursa în scrisul lui Ion Creangă. Un realism dur, întemeiat și pe descrierea veridică a deportărilor operate în Basarabia de regimul stalinist, este caracteristic romanelor Cucoara (1975) și Podgorenii (1982). Mai ales în Voci pe oglinda apei (1981) se întâlnesc personaje memorabile, scriitorul efectuând sondaje psihologice profunde și apelând la fixarea firească a expresiei, gesturilor și în genere a comportamentului moral al oamenilor (Străinul, Pădure verde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286234_a_287563]
-
pe teme preponderent literare: Evocări (1964), Tăria slovei măiestrite (1971), Modelări artistice (1986). SCRIERI: Codrii, I-II, Chișinău, 1954-1957; Întâlnire cu eroul, Chișinău, 1962; Evocări, Chișinău, 1964; Podurile, Chișinău, 1966; O pătăranie vânătorească, Chișinău, 1970; Tăria slovei măiestrite, Chișinău, 1971; Cucoara, Chișinău, 1975; Scrieri, I-III, Chișinău, 1977-1978; Voci pe oglinda apei, Chișinău, 1981; Podgorenii, Chișinău, 1982; Modelări artistice, Chișinău, 1986. Repere bibliografice: Vasile Coroban, „Cucoara” - universul satului contemporan, LA, 1978, 15 iunie; Ion Ciocanu, Podurile vieții și ale creației. Studiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286234_a_287563]
-
Chișinău, 1964; Podurile, Chișinău, 1966; O pătăranie vânătorească, Chișinău, 1970; Tăria slovei măiestrite, Chișinău, 1971; Cucoara, Chișinău, 1975; Scrieri, I-III, Chișinău, 1977-1978; Voci pe oglinda apei, Chișinău, 1981; Podgorenii, Chișinău, 1982; Modelări artistice, Chișinău, 1986. Repere bibliografice: Vasile Coroban, „Cucoara” - universul satului contemporan, LA, 1978, 15 iunie; Ion Ciocanu, Podurile vieții și ale creației. Studiu asupra creației lui I.C. Ciobanu, Chișinău, 1978; Vladimir Beșleagă, Suflul vremii, Chișinău, 1981, 129-144; Nicolae Bilețchi, Romanul și contemporaneitatea, Chișinău, 1984; H. Corbu, Creația lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286234_a_287563]
-
2); incolor (2); nonculoare (2); palid (2); pix (2); roșu (2); rochie de mireasă (2); strălucitor (2); vas (2); verde (2); adevăr; alb; totul alb; n-am; argint; armonie; bine; blanc; bluză; bună; bunica; candid; cărunt; cearceaf; cearșaf; cocaină; crin; cucoare; culori; dalb; deschis; divin; doctor; Dumnezeu; el; elegant; fad; la față; făină; fericire; foarte; fulg; fulgul; gingaș; hîrtii; iarna; iepure; imaculare; impecabil; infinit; inocent; inocentă; intens; îmbătrînit; început; îngeri; ca laptele; larg; lebădă; libertate; licență; limpede; mare; mătase; neaua; nebun
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mari, cu sufletul cuminte, Ca un simbol antic al poeziei. [...] Trec norii, trec, spre asfințit de soare, Înveștmîntînd senina lui tăcere Într-un mister de umbre călătoare. El pleacă trist, să cate mîngâiere, Urmînd pe jos un lung șir de cucoare, Ce cîntă-n zbor o notă de durere“, Majoritatea comentatorilor au afirmat că Italia i-ar fi modificat poetului complet viziunea; la o examinare atentă, ne miră cît de puțin a oferit această țară, poetic vorbind, autorului român. Numeroasele lecturi din
Scriitorul politicos: Duiliu Zamfirescu (fragment) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5970_a_7295]
-
și-au lepădat mantia albă de nea; zumzetele gâdilitoare ale albinelor; concertul păsărilor; soarele revarsă săgeți scânteietoare; serbarea păsărilor din crâng; verdele iese încet din rădăcină; lacul cel verde și lin; luciul plumburiu al apei. Despre păsări: șiruri negre de cucoare; foșnetul de mătase al aripilor obosite; pescăruși albi; cântecul lor te îmbată cu dulceață; triluri încântătoare; privighetoarea cea fără de pereche; țara rândunelelor. Despre ploaie: ploi calde și umede; murmur lung de streșini; cad din cer mărgăritare; lacrimi de ploaie; trăsnet
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
încă să te mai duci Pân ce-i cădea rob la Turci; Și încă să te mai duci, Unde-i toaca de tămîe Și clopotul de - alămîe; Și încă să te mai duci Pân ce-i da de plug de cuci, Și cucoarele mâind Și cocostârcii grăpând, Ciocârlanii semănând, Păsărele secerând. Dumnezeu te - nvrednicească Cu căruță calicească, Să vii și la casa mea Să te miluesc și eu: 204 {EminescuOpVI 205} C-o mânuță de tărâță, De-asupra un cărbunaș - Să știi a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mai întâi gustă mirii. Tot așe, hulubii se scriu pe ouă la Paști."269 Pasăre augurală, vestitor al primăverii și mesager din alte lumi, cocorul este considerat un simbol al longevității și fidelității, purității și imortalității 270: Numai cucoșul și cucoara de demult, dacă-i fierbea, la loc înviau. Era o babă și avea o cucoară, care-și făcuse cuibul în pod. Ea știa, așa ca omul, tot ce i se spunea. "Cucoară, cucoară, zice baba, du-te la trunchi și-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
augurală, vestitor al primăverii și mesager din alte lumi, cocorul este considerat un simbol al longevității și fidelității, purității și imortalității 270: Numai cucoșul și cucoara de demult, dacă-i fierbea, la loc înviau. Era o babă și avea o cucoară, care-și făcuse cuibul în pod. Ea știa, așa ca omul, tot ce i se spunea. "Cucoară, cucoară, zice baba, du-te la trunchi și-mi taie lemne!" Cucoara făcea. "Pune de uncrop!" Punea. "Opărește-te!" Se opărea. "Bagă-te
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-i fierbea, la loc înviau. Era o babă și avea o cucoară, care-și făcuse cuibul în pod. Ea știa, așa ca omul, tot ce i se spunea. "Cucoară, cucoară, zice baba, du-te la trunchi și-mi taie lemne!" Cucoara făcea. "Pune de uncrop!" Punea. "Opărește-te!" Se opărea. "Bagă-te în oală și fierbe!" Se fierbea. Pune-te în strachină să te mănânc!" Se punea și după ce o mânca iar se făcea la loc."271 Uraniană, simbol al reflectării
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]