110 matches
-
terminat de povestit, se găseau ajunși între o bisericuță veche și un beci și mai vechi, a c ărui bol tă se surpase. Prilej să se oprească iarăși cuconul Stejărel ... - Ale lui Ștefan sunt amândouă, măi Culai, schimbă deodată glasul cuconul Stejărel, am o bănuial ă. Mi-i frică să nu fi fost cândva primar al Cotnarului, Gheorghi ță Mârza . - Dar cum îți veni, cucoane Stejărel să sari de la Ștefan Vodă la Gheorghiță Mârza? - Uite cum și parcă văd că o să
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
bine că îmi dau mereu dreptate. Că la Feiga Papiș, în noaptea aceea , nu și nu, că nu am deloc dreptate. E, nu e așa că e frumos? Iată acesta e Cotnarul! Vestitul Cotnar din cronici și din burțile noastre! - și cuconul Stejărel seceră cu o mână aerul, de jur împre jur. - Care cucoane Stejărel? Că după unii sunt nu mai vreo optzeci de hectare; după alții o sută. Alții îs și mai filotimi, o sută cincizeci. Cuconul Stejărel se așeză la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
din burțile noastre! - și cuconul Stejărel seceră cu o mână aerul, de jur împre jur. - Care cucoane Stejărel? Că după unii sunt nu mai vreo optzeci de hectare; după alții o sută. Alții îs și mai filotimi, o sută cincizeci. Cuconul Stejărel se așeză la vorbă lungă. - Să ți-l arăt, Culai. Am s-o iau din iasʹ parte și am să-i urmez limita. Dealul acela îi Năslăul. Nu ți ne de Co tnari. Pe el sunt viile Vlădoiancii. Acolo
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
istorice n-avea altă stemă. O lampă chioară destăinuia câteva mese șchioape cu rude le lor și mai sărace (scaunele), o gură de bucătărie și un adân c de beci. într-o zi, mare de bucureșteni năpădește crâșma lui Manaș. Cuconii dâmbovițeni veniseră în prăbușitul târg moldovenesc să-și dea examenele dreptului la facultatea din Iași, vestită pe atunci pentru mărinimia ei (de ciur spart). Auziseră de Cotnarul lui Manaș. Deci veniseră buluc, cu ifos și cu nerăbdare. Dugheana Cotnarului însă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
clandestin. Subterfugiul reflectă psihologia bărbatului angajat sentimental de voie, de nevoie, și pentru care relația amoroasă și femeia Împovărează. „Un negustor băcan, foarte deștept, partizan hotărât și neascuns al conservatorilor” e supus unui boicot de către liberali, un boicot inițiat de către cuconul Iancu, din cauza opțiunilor lui politice; e, În fapt, un boicot În mare parte doar oficial: „liberalii, pentru a nu-și călca jurământul și totdeodată a nu se lipsi de trufandalele și delicatețele conservatorului, nu-i mai călcau În prăvălie, dar
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
călca jurământul și totdeodată a nu se lipsi de trufandalele și delicatețele conservatorului, nu-i mai călcau În prăvălie, dar trimeteau om să le târguiască fără a spune pentru cine.” (Politică și delicatețe). Abil, negustorul o determină pe „cucoana lui cuconul Iancu”, care „e tot atât de celebră pentru mesele-i de gală ca și pentru eleganța ei.”, să intre În prăvălie și, „Îmbătată de atâtea bune emațiuni”, să-i cumpere: „două chile de icre moi, trei bucăți camembert, un kilo
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
utilizată ca titlu în literatura română modernă destul de des. O regăsim și la Slavici în titlurile câtorva nuvele de început: Domnul Istrat Gorăuț, Paraschiv Ciulic. Proza lui Eminescu excelează în astfel de cazuri: Ioan Vestimie, Părintele Ermolachie Chisăliță, La curtea cuconului Vasile Creangă. La Creangă descoperim că porecla capătă în titlu o poziție privilegiată, e vorba de Moș Nichifor Coțcariul, Ivan Turbincă, Harap-Alb, Moș Ion Roată și Unirea sau Moș Ion Roată și Vodă Cuza. Și Slavici o consideră un cod
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
minute: “două scuturături zdravene în Transilvania”, notează un preot pe o carte religioasă. Dintr-un manuscris al unui diac, Petrache Venin, “sluga dumneaei Coniții”, aflăm: “Însemnat-am ca să se știe de cînd au răposat dumneaei cucoana Anastasia Spătăreasa, soția dumnealui cuconului Ioniță Hurmuzachi, la leat 1793, noiembrie 28, sâmbătă spre duminică, la 2 ceasuri din zi, în care zi s-a întâmplat și un cutremur foarte mare, la 6 ceasuri din noapte. Și au ținut cutremurul 25 de minute. Și până în
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
De aici, regretul pentru surparea așezărilor patriarhale, pentru stingerea vechii boierimi și a răzeșimii. Ca scrieri tipice în acest sens sunt de amintit, în primul rând, majoritatea povestirilor din Bătrânii de Emil Gârleanu, în special nuvela Nucul lui Odobac, ori Cuconul Stolniceanul de N. N. Beldiceanu. Nostalgia trecutului e punctată uneori de accente xenofobe. Acțiunea romanului Două neamuri al lui C. Sandu-Aldea e construită pe un conflict atavic, generat de o pretinsă dușmănie fatală între români și greci. Atitudini șovine apar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
considerat protectorul Bisericii Catolice în Orient - arătau mult respect și bunăvoință față de misionari, iar celor care se aflau în capitală le dădeau și de mâncare. Diverși domnitori (Radu Șerban, 1602-1611; Alexandru Iliaș, 1616-1618; Gabriel Movilă, 1616-1620; Radu Mihnea, 1620-1623; Alexandru Cuconul, 1623-1627) au conces Bisericii Catolice și misionarilor diferite privilegii, ca scutirea de biruri, de dijme și de alte taxe, la care erau supuși locuitorii țării, inclusiv preoții și călugării ortodocși. Sf. Congregație de Propaganda Fide și chiar Suveranul Pontif Urban
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
repede la casa teatrului, dar se reîntoarce cu mâna goală: biletul no. 3 era vândut. Furios, Nicu Crețeanu se îmbracă și trece gâfâind strada. La casă trona casierul, italianul Ghelli. O altercație urmează: casierul pretinde că era în regulă deoarece cuconul Nicu trimisese chelnerul după ora hotărâtă. — În sfârșit, cui l-ai vândut, poate că o vrea să-l schimbe? Nu cunosc, cocoane Nicu, este un străin, îl cheamă Negroponte... — Negroponte?! ... Spune-mi unde e, ce fel de om e, vreau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o întrunire: „Îmi pare rău că nu am un fiu ca să-i las moștenire Colegiul I-iul de Ilfov“. Căderea Beizadelei este datorită guvernului care n-a vrut să-l susție. Dar și generalul Florescu lucra pe dedesubt ca să sape pe cuconul Lascăr. Toate acestea au adus prăbușirea regimului conservator. Tatăl meu, care era atunci polițai la Brăila și factotum electoral, mi-a spus cum că fratele generalului Florescu, deputatul Alexandru Florescu, fusese trimis în turneu prin țară în preajma alegerilor din 1875
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ieronim spațiul edenic-insular se lasă greu accesat eforturile sale pot fi conotate drept obstacole în calea inițierii Cezarei insula i se revelează, într-o descoperire fără căutare. Recurgem la intratextualitatea transprozastică și amintim că Eminescu descrie în proza [La curtea cuconului Vasile Creangă] același sistem de cercuri concentrice care ascunde miezul paradisiac, un tablou în tonuri de naturalețe, inocență și mit fie și personal ; e drept, tot neacreditat din punctul de vedere al criticii genetice, ca și "o amintire din copilărie
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
fie traversată de râuri circulare ce reprezintă bineînțeles Timpul. [...] Eminescu asigură, în cadrul mitopo(i)eticii sale, situarea în centrum mundi prin conceperea universului ca cerc24, sferă sau ca roată" (Cimpoi: 2007, 24). Imaginea redată de hipotextul extras din [La curtea cuconului Vasile Creangă] poate fi, la rândul ei, hipertext pentru un fragment din poemul Copii eram noi amândoi. Din corespondența intratextuală a celor două secvențe rezultă rolul ciucălăilor cu stuf: să facă zid securizant în jurul centrului. (h2e) Adesea la scăldat mergeam
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
forme d'un tableau ou d'une histoire qui développe une analogie initiale. (10) Aucune limite n'est fixée à la longueur de l'allégorie qui peut se prolonger sur l'ensemble d'une oeuvre]. 54 În proza [La curtea cuconului Vasile Creangă ], visul copilului prea lucid pentru joc și povești conotează sursa posibilă a unor adevăruri revelate: "Și totuși erau vise în cari el credea cu evlavie visele copiilor. În naiva sa religiozitate el credea că, pe când visele oamenilor vrâstnici
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
gratuit al genului comic, uzând de complexe strategii ironice, de umorul absurd și de inadecvări /confuzii/ comice", atingând "teritoriul extrem opus al literaturii comice, și anume absurdul"). Nu trec neobservate nici "portretele caricaturale" din Moș Iosif dar și La curtea cuconului Vasile Creangă. În toată proza eminesciană constată cum "teatrul și teatralitatea" constituie "noduri ale realității dedublate și, în dialectica dublului, maniere ironice de expresie". Vorbind despre retorica eminesciană, Sebastian Drăgulănescu e de părere că "atitudinea cinică în scrisul eminescian" a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și sincretic", marcat de "livresc liric". O altă direcție, a "fabulosului popular", avem în Făt Frumos din lacrimă, pentru ca pe o direcție ce merge în sensul "tradiției moraliștilor" să se reveleze aceea a "fiziologiilor" (Aur, mărire și amor, La curtea cuconului Vasile Creangă, Visul unei nopți de iarnă, Părintele Ermolachie Chisăliță și Moș Iosif), unde "lirismul este comprimat și cruzimea realistă din pamflete se află încă în stare incipientă". În fine, cea de a șasea direcție, în care sunt concentrate "reveriile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
veșmintele: lepădate de unii, adoptate grabnic de alții. În „adunările dănțuitoare“ descrise de Kogălniceanu la 1839, majoritatea participanților aparține clasei de mijloc: „scriitori pe la secții, vechili pe la divanuri, doftori de dinți și de cai, spițeri, toți alegători la Eforie, toți cuconi“ (s.m.), mândri așadar de titlul pe care începuseră să-l arboreze profitând de relaxarea anumitor convenții sociale. În comedia Îngâmfata plăpămăreasă, femeia meseriașului, în dorința ei de modernizare, pretinde să i se spună cucoană și nicidecum jupâneasă, în vreme ce soțul ei
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
cu desăvârșire de înzestrare. Piesele sale, pline de înălțătoare sentimente patriotice, sunt compuneri ocazionale, evocând Unirea, omagiind câteva figuri de domnitori (Moartea lui Constantin Brâncoveanu, scrisă împreună cu Antonin Roques), brodând mici peripeții în jurul unor personaje celebre în epocă (Baba Hârca, cuconul Bârzoi). S-au publicat doar Viitorul Româniii (1859) și 11 iuniu sau Treisprezece ani în urmă. Un ciorbagiu și un zavragiu (1861). Localizările - după Victorien Sardou, Philippe Dumanoir și Fernand Lafargue, Louis- François Clairville și Ernest Gillet - sunt făcute cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288705_a_290034]
-
ce au stat frecvent în atenția criticii junimiste: politicianismul (Tachi Zâmbilă, om politic), demagogia (Ștefan și Mihai), mania latinistă (Vespasian și Papinian), veleitarismul literar (Poeticale). Scrutând atent moravurile contemporane, N. realizează câteva portrete remarcabile: Părintele Gavril, Cucoana Nastasiica, Ioniță Cocovei, Cuconul Pantazachi. O contribuție deosebită la campania începută de Junimea pentru cultivarea limbii populare și pentru îndepărtarea neologismelor o au cele cinci Scrisori, susținute de o argumentare ce dovedește cunoașterea aprofundată a istoriei naționale și atașament față de limba vie. Tot predispoziția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288413_a_289742]
-
Nazat! (în colaborare cu D. R. Rosetti), București, 1886; Eroul fără voie, Craiova, 1891; Scrieri complecte, I-VI, București, 1893-1897; Făt-Frumos și cele 12 fete de împărat, București, 1905; Amintiri din „Junimea”, București, 1921; Un drum la Cahul, București, [1923]; Cuconul Pantazachi, București, [1924]; Scrieri alese, I-II, pref. Corneliu Simionescu, București, 1970; Scrieri, I-II, îngr. Andrei Nestorescu și Nicolae Mecu, pref. Nicolae Mecu, București, 1980-1983; Jurnal, tr. Horst Fassel, pref. Dan Mănucă, Cluj-Napoca, 1980. Traduceri: Schiller, Hoții. Fiesco. Cabală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288413_a_289742]
-
Fleva în opoziție crâncenă contra lui Ion Brătianu. Marile furtuni parla mentare. Tache Ionescu părăsește partidul liberal și trece în opoziție. Gheorghe Panu este condamnat pentru articolul său din Lupta intitulat „Omul periculos“. Fuga lui Panu din țară. Ghiță Berbecul. Cuconul Fănică. Epoca lui Claymoor. Escrocheria cu „apa de aur“. Scandalul de la Azilul Elena Doamna. Marile fraude militare. Furtunile parlamentare. Dizolvarea Camerei. Doctorul Assaky, profesor la Facultatea de Medicină din București.] [nicolae fleva în opoziție crâncenă contra lui ion brătianu] Anul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
la darul fumatului, devenise un stricat și jumătate. Prin luna lui noiembrie, sub pseudonimele Bacon și Radu Țandără, am redactat un ziar umoristic intitulat Ghiță Berbecu. Succesul acestei foi săptămânale a fost foarte mare, până la căderea regimului liberal, în 1888. [cuconul fănică] Succesul acestui ziar l-a făcut mai ales deputatul guvernamental ștefan Bellu, boier vechi, cunoscut în cercurile politice cu supranumele Conul Fănică și Sufletul maichi. ștefan Bellu - sau Conu Fănică, cum i se spunea curent - era socrul lui Ion
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
leac de grijă și își lingeau de mai înainte buzele, gândindu-se la oalele cu smântână și la puii fripți ce-i așteptau. Când am ajuns în capul țarinei, am întrebat pe jitarul 142 care ne-a deschis poarta dacă cuconul Manolucă este acasă și, la răspunsul lui că da, am descărcat odată în aer, la comanda lui Vasile, cele cinci puști ale noastre câte cu două țevi, de-au răsunat toate dealurile și am stârnit toți cânii din sat. Manolucă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dript treisprezece ughi bani buni și ni-au plătit plătit dumnealui tot deplin, precum nei-am tocmit, căci am socotit, că altul nu încape fără [numai] dumnealui. Pentru acesta ca să-i fie dumisale dreaptă ocină și moșie și giupînesei dumisale și cuconilor dumisale și să aibă a-și face și diresi domnești pre acest moșie. Ilie Vraciu (n. 1935) Viorica Vraciu, decedată în 1995 La cei 74 de ani, Ilie Vraciu rămâne același entuziast, îndrăgostit de locurile natale, de Dobreana lui cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]