49 matches
-
pe după Bobotează, încep a mă gândi la primăvară. Iarna trăim, da’ ne cam înădușim... Așa-i și Iana mea... zbiară după soare de primăvară, nu altceva!... Faliboga se îngrămădi mai bine lângă horn. Mihalache Prescurie zise: —La primăvară vine și cuconașu... odată cu cocoarele... Faliboga dădu din cap și oftă: — Oi, frumosu-i când se topesc omăturile și rămân lanurile verzi ca buraticul, și se suie ciocârlia la ceruri cântând... Curg din toate părțile pâraie... parcă-s de spumă... și miroase nu știu cum... dulce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
crezând că glumește, zâmbiră. Boierul continuă: ― De altfel, dumneaei trebuie să pice dintr-un moment într-altul. Așa ne-a anunțat încă de aseară, prin telegraf, că sosește azi cu automobilul. Chiar o așteptăm. Lupu Chirițoiu bolborosi trist: ― Se vede, cuconașule, că n-aveți poftă să ne vindeți nouă și d-aia ne trimiteți la cuconița, care nici nu ne cunoaște, nici n-o cunoaștem... Le-am spus eu oamenilor înainte de a porni încoace, dar n-au crezut. Acu, iată, să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Bizu preferă să iubească "de la distanță" doar anumite femei (imaginea lor "ideală", mai exact), nu înainte de a cunoaște "taina" amorului carnal prin bunăvoința unei servitoare vulgare, ce acceptă "târgul" fără prea multe fasoane. Experiența sordidă ("Da' iute ai mai fost, cuconașule!", atât găsește de cuviință să spună femeia, înainte de a-și primi cuvenita răsplată) îl vindecă de iluzii, adâncind în conștiința sa prăpastia dintre aspirațiile nobile ale sufletului și mizeria trupului torturat de atracția sexuală. Așadar, fiind de natură inconștientă, obsesia
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
foarte bune bananele." Cam tot așa s-a întîmplat și cu informațiile căpătate de eminescologii noștri de la bătrînii din Ipotești. Chirilă Groholschi chestionat de Augustin Z. N. Pop a auzit de la socru-său, Ion Rotaru, și de la bunică-sa că cuconașul Mihai se vîra, copilandru, printre oameni, la arie, după curte, în dosul viei și prezicea ploile; că altă dată ședea la Balta lui Leon și prindea șerpi 53. Costachi Bunu avea numai 9 ani cînd a auzit că poetul a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
avea 85 de ani, cînd a murit, la 6 februarie 1965! Apoi e pus la rînd Dumitru Leancă, despre care scrie autorul: "M-am înțeles îndelung, în ciuda anilor săi grei, și care nu pregeta să-ți povestească întîmplări din copilăria cuconașului Mihăiță un băiet tare năzdrăvan cum spune el într-o frumoasă vorbire moldovenească care "hălăduia pi coclauri, prindea păsări și broaște, din iazul de lîngă sat, prevestea vremea, suna din bucium în pădure", "umbla cu șerchii în sîn, dar mai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și Stamate. Mergînd astfel, numai pe drum, de acasă de la Cananău și pînă la vad sunt cam 3 km. De la vad, cale de vreo 6 km, urcă spre nord-est un drum șerpuit, pe sub deal, pînă în satul Sarafinești. Întîlnirile dintre cuconașul Grigore și Paraschiva Donțului au început la vad și prin lunca de alături. Fata nu s-a rușinat și nu s-a ferit. Nici după ce ea s-a măritat, tot nu s-a ferit. Cînd Iurașcu pleca de la Sarafinești pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
au ajuns pe Șoseaua Națională, ce duce la Botoșani. Le era greu și oamenilor, văzînd cum se zbate băiatul și cum țipă, cu lacrimi: "De ce nu mă lăsați să merg, unde știu eu?" Oamenii se rugau de el: "Hai, îndărăt, cuconașule, la boier acasă, să te dea tot la Cernăuți, că nu-i chip altfel". "La ce să mă dea la Cernăuți, că eu sunt învățat și fără Cernăuți" -le-a replicat băiatul. Acasă a fost ținut legat toată ziua. El spunea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
jucam mingea-țic. Tatăl reclamantului stătea în căsuța boierească Ichim; iar peste drum stătea boierul Eminovici. Bătrînul Lăzăreanu era paznicul acestei păduri. Între noi se amesteca adesea și juca cu plăcere mingea-țic Mihai Eminescu, sau, cum îi ziceam noi copiii satului: cuconașul Mihai. Reclamantul era de 5-6 ani pe vremea aceea, pe la anul 1883 sau 1884 și duduca Henrieta, sora lui Eminescu, venind să privească și ea hîrjoana noastră a tuturora, aducea de mînuță pe fiul paznicului, reclamantul de azi, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ei. ANA: Vezi, măi badeo, cum se spune? Limpede, frumos, cu șir. MUȚI: Ce mai treabă; a-nvățat-o pe de rost din păr în fir. ANA: Tu nu știi să-nveți tot astfel... Te oprește cineva! Dară nu vrea cuconașul, asta-i... Spune, fata mea. BIBI: Crainicii lui Agamemnon, ei asemeni se luară Pe Briseis s-o aducă... dar Achil stătea afară Lângă cort și să i-o ceară frică li-i și nu le vine. Ci Achil nu-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de tineri în străinătate, ca să învețe... teologia? Nu. Științele naturale, tehnica, medicina, filologia. Nu, nimic din toate aceste. Dreptul. În sfârșit, a sosit o droaie de doctori în drept și-n strâmb, cărora le trebuie pînea de toate zilele și, cuconași scoși ca din cutie precum sânt deveniseră și cam exigenți de felul lor. Pita lui Vodă nu-i tocmai mare în Țara românească. Mai drumuri de fier pe unde și-a-nțărcat dracu copiii, mai poduri pe uscat, mai școli prin sate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
n-o oprește aceasta și societatea noastră - orice s-ar zice - chiar cea mai naltă societate e pe deplin democratică. Dar pentru o asemenea înaintare regulată prin {EminescuOpX 167} merit, prin știință, prin onestitate se cere muncă și răbdare, iar cuconașii nu iubesc munca și sânt nerăbdători de-a parveni. Aceasta e adevărata corupție: tendența de-a câștiga lesne și fără muncă, tendența de-a se gera în om mare fără merit, aceasta e corupția adevărată, ale cării urmări sânt ura
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
au lăsat sume imense de bani. Putem spune cu certitudine că măcar o treime din dijma luată de la iobagi a acaparat-o proprietarul parizianului Château des Fleurs (ăsta om norocos!). Oricum ar fi, nepăsătorul P. l-a crescut princiar pe cuconașul luat de suflet, i-a angajat guvernanți și guvernante (neîndoielnic, foarte drăguțe), pe care, fiindcă veni vorba, le aducea chiar el de la Paris. Însă ultimul vlăstar al neamului boieresc respectiv era idiot. Guvernantele de la Château des Fleurs nu i-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pe Dumnezeu, o Domnului nostru Ce vârstă de Domnul este. Când plecă spre bătrânețe, o Domnului nostru Cele roduri de-mpărat, o Domnului nostru Grele oști au ridicat. Jos la țară le-au lăsat, o Domnului nostru Taie mii de cuconași Dumnezeu nu s-a-ntâmplat, o Domnului nostru C-a fost voia tatălui Tatălui și-a fiului, o Domnului nostru Tatălui și-a fiului. Să te gazdo veselești, o Domnului nostru Ne-nchinăm cu sănătate. Colindă la casă cu fete
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
creangă veștedă, Care-nainte de-a-nflori se scutură, Și lumea nici o bucurie nu-i mai dă Inimii mele, boală și putredă ciutură.” (M. Isanos) „Poate-ți odihni oleacă - zise femeia - îți fi obosiți.” (C. Hogaș), „- Ostenit trebuie să fi fost cuconașul ist tânăr, observă femeia privind pe tovarășul meu cum dormea de adânc.” (C. Hogaș), „...Trebui, deci, să coborâm cele treizeci și două de scări (...); ai fi zis că te scobori în fundul pământului.” (C. Hogaș), „Cum aș fi încheiat cântecul, cobrele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
i-au zis / Pentru șlic. Am aflat numai Iupiter că tare-au râs.“ Fanteziile lui C. Negruzzi pălesc sensibil în fața unei inițiative contemporane, de un spirit practic mult mai ascuțit; ea aparține lui Vasile Porojan și tovarășului său de joacă, „cuconașul“ Alecsandri. „Pe la 1827 - își amintește cel de-al doilea - aveam de profesor pe călugărul Gherman, acel care a vândut lui Gr. Ghica-vodă manuscriptul lui Șincai. El ședea la noi și, afară de mine, avea și alți elevi externi, dintre care și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
îmbrățoșeze gingașa meserie de călău. Era țigan de origină, avea o figură hâdă38, neagră, lustruită, încrețită de bătrânețe și ochii lui mari care îi ardeau în cap ca niște cărbuni aprinși îi dădeau un aer de o înspăimântătoare ferocitate. Sluga, cuconașule, îmi spuse el așezându-se, fără să-l poftesc, pe canapeaua de lângă biuroul meu. Mă cunoști cine sunt? Sunt Gavril Buzatul, vestit în toată țara. O dată, Mihai Sturdza era Domn la curtea domnească și eu Domn aici. El acolo hotărea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
eu aici aduceam întru împlinire. El și cu mine am stârpit sămânța haiducilor, de puteai dormi cu pungi de bani în mijlocul drumului, nesupărat de nimene. Ei, acuma mi-au amorțit brațele stând de atâta vreme fără treabă. Ia, dă-mi, cuconașule, un sorocovăț 39 pentru o lulea de tutun. Scosăi punga să-i dau sorocovățul fără nici o vorbă, dar ochiul lui de bandit, fu-rișăndu-se în fundul pungei mele, zări mal multe monede albe. Știi una, cuconașule, adause el, văd că stai bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vreme fără treabă. Ia, dă-mi, cuconașule, un sorocovăț 39 pentru o lulea de tutun. Scosăi punga să-i dau sorocovățul fără nici o vorbă, dar ochiul lui de bandit, fu-rișăndu-se în fundul pungei mele, zări mal multe monede albe. Știi una, cuconașule, adause el, văd că stai bine din parale; dacă-i așa dă-mi încaltea doi sorcoveți, să-ți zic și eu un bogdaproste. Îi dădui și al doilea sorocovăț. Bogdaproste! Să trăiești mulți ani! Tocmai am dat la dres o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sorocovăț, numai bine le-aș putea scoate de la ciubotari 41. I-am dat și al treilea, fără să crâcnesc. Atunci el se sculă și, cu pași leneși, târâtori, ieși din odaie îngăimându-mi următoarele cuvinte: Să ne vedem cu sănătate, cuconașule, când ți-i primi leafa; că nu-i mare lucru să-mi dai și mie o zeciuială 42. A doua zi mi-am prezentat demisia la ministeriul de justiție și a treia zi am plecat acasă la Fălticeni. Stătusem două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de picioare întovărășite de energicele cuvinte: În lături, cotarle!153 Așa vă primiți musafirul?", desigur ar fi avut loc o încăierare care nu cred să se fi sfârșit în avantajul cânelui meu, dat fiind că el era un fel de cuconaș de târg alintat, deprins pe saltele, pe când cialalți erau niște mitocani de la țară, neciopliți, iuți de colți și care nu vroiau să recunoască rangul musafirului. Negreșit, momentele cele mai plăcute pentru un vânător care a calcat chilometri întregi prin arșița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
păsa nouă de lipsa lor. Din contra, făceam mai mare haz să ne vedem hurducați 180 pe pământ crud, pe costișe prăvălatice, prin păraie bolovănoase decât dacă am fi mers pe șosele netede și în cupèle181 închise, bune să legene cuconași de cei care se tem să nu-i pârlească soarele. Cu cât calea era mai anevoioasă, cu atât, mă rog, vrednicia noastră părea mai mare. Dar, în schimb, ce frumos, ce pitoresc era drumul acesta care șerpuia de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
un consul au gândit. Prozatorul nu e mai puțin merituos. Cum era educația nobililor români în secolul trecut, când domnea fanarioții în țeară e o comedie de cea mai pură metodă clasică, întemeiată pe o clară expoziție a caracterelor morale. Cuconașul e un nătâng impertinent, idol al mamei, cocoana o aristocrată bombastică, dascălul - exponent al simțului critic. Capitolul VIII PATRIOȚI ȘI UNIONIȘTI CEZAR BOLIAC Cezar Boliac (1813-1881) a fost o personalitate interesantă, pe nedrept uitată. Era un mare devorator de cărți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
românii domiciliați bucureștiul în 1871 161 Când îmi amintesc de epoca aceea și când mă gândesc cum că faptele lui Isvoranu, care astăzi ar ridica presa și întreaga opinie publică, pe vremea aceea erau privite ca inocente petreceri ale unui cuconaș, nu pot să nu spun că oricare ar fi ticăloșia oamenilor, vremea are, în mersul ei înainte, victorii morale pe care le prețuim numai când ne uităm înapoi. Oare ce vor zice urmașii noștri de după o sută de ani despre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
renască trecutul glorios al poporului român pentru "luminarea neamului său". A fost un autor iluminist, care a rămas în literatura română prin creațiile sale: "Suceava și Alexandru cel Bun în sec. XV;" "Marele Ștefan și bravul său hatman Arbore;" "Neneaca, cuconașul ei și dascălul;" Geniul vechi al romanilor și românii de astăzi;" "Despre Basarabia și cetățile ei vechi" ș.a. Autor de compuneri originale și de imitații din autori europeni, a evocat în „Musa românească” (1868) mitologia și istoria națională, dovedind o
Constantin Stamati () [Corola-website/Science/303462_a_304791]