58 matches
-
din părinții Vasile și Eugenia Tătaru. A primit la botez numele de Vasile Tătaru. Și-a petrecut copilăria în satul natal, în simplitate și cu dragoste față de cele sfinte. Fiind atras de viața monahală datorită câtorva părinți monahi de la Mănăstirea Cucova (din comuna Valea Seacă, județul Bacău), pe care i-a cunoscut încă din copilărie, în anul 1990, pe când avea doar 16 ani, le-a spus părinților că pleacă ca frate la Mănăstirea de stil vechi din satul Cucova, unde păstorea
Antonie Tătaru () [Corola-website/Science/311679_a_313008]
-
de la Mănăstirea Cucova (din comuna Valea Seacă, județul Bacău), pe care i-a cunoscut încă din copilărie, în anul 1990, pe când avea doar 16 ani, le-a spus părinților că pleacă ca frate la Mănăstirea de stil vechi din satul Cucova, unde păstorea ca stareț arhimandritul Pahomie Morar. Referindu-se la calea pe care a urmat-o încă din copilărie, Antonie Tătaru afirmă într-un interviu din ianuarie 2006 următoarele: În anul 1994, după patru ani de la intrarea în viața monahală
Antonie Tătaru () [Corola-website/Science/311679_a_313008]
-
în viața monahală, ascultând de îndemnul monahilor virtuoși ai mănăstirii efectuează serviciul militar. Reîntors în mănăstire imediat după satisfacerea stagiului militar, este tuns în monahism în data de 25 iunie 1995 de către PS Pahomie Morar, starețul de atunci al Mănăstirii Cucova, renunțând la numele de botez de Vasile în favoarea celui primit la călugărie de Antonie, conform rânduielilor monahale. După șase luni de la tunderea în monahism, la data de 11 decembrie 1995, este hirotonit ierodiacon, iar după încă patru ani (la 22
Antonie Tătaru () [Corola-website/Science/311679_a_313008]
-
data de 11 decembrie 1995, este hirotonit ierodiacon, iar după încă patru ani (la 22 februarie 1999) este hirotonit și ca ieromonah. Începând din anul 2001, a fost desemnat în funcția de ajutor de stareț al Mănăstirii Sfânta Treime din Cucova. A fost hirtotesit ulterior ca protosinghel și arhimandrit pe seama aceleiași mînăstiri. La data de 1 octombrie 2004, fiind în vârstă de numai 30 de ani, pentru merite deosebite, dar mai ales pentru înalta viață monahală pe care acesta o ducea
Antonie Tătaru () [Corola-website/Science/311679_a_313008]
-
sfințit arhiereu de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România sub oblăduirea IPS Vlasie Mogârzan și numit episcop-vicar cu apelativul de PS Antonie Ploieșteanul. Și după hirotonirea sa întru arhiereu, PS Antonie continuă să viețuiască la Mănăstirea Cucova și muncește, alături de ceilalți frați sau monahi, atât la treburile agricole, cât și în atelierul de sculptură. El este cel care a sculptat catapeteasma bisericii din mănăstire. Referindu-se la păstrarea calendarului iulian, PS Antonie afirmă că: ""stilul vechi este
Antonie Tătaru () [Corola-website/Science/311679_a_313008]
-
(n. 1936, județul Alba - d. 24 mai 2006, Mănăstirea Cucova) a fost un cleric ortodox de stil vechi din România, care a îndeplinit funcția de episcop-vicar al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România (1988-2006). s-a născut în anul 1936 într-un sat din județul Alba, aflat în apropiere
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
doi au fost arestați din nou, iar P.S. Evloghie s-a ascuns. Cei doi monahi au fost transportați din nou la Aiud în ianuarie 1957, fiind condamnați ulterior la 8 luni de închisoare. Ieromonahul Pahomie Morar a venit în satul Cucova, comuna Valea Seacă (județul Bacău) în anul 1956, împreună cu alți doi călugări (menționăm pe părintele Antonie Clapon) cu scopul de a ridica o mânăstire pe locul celei dărâmate de autorități în anul 1935. Era o decizie luată de comun acord
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
de modul în care privea religia regimul totalitar comunist, era de așteptat o împotrivire din partea preoților de stil nou, sprijiniți acum de alte forțe de reprimare și organe administrative cu o concepție ateistă. Simpla prezență a grupului de călugări la Cucova a atras atenția autorităților. Construirea bisericii pe fostul loc al Mânăstirii nu se putea face fără aprobarea organelor locale, care trebuiau să emită o autorizație de construcție pentru biserică, în condițiile în care regimul oficial propovăduia ateismul. După mai multe
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
una a fost pusă în practică prin demolarea unor anexe. Persecuțiile au continuat până la căderea regimului comunist în decembrie 1989. Timp de 50 ani (1956-2006), arhimandritul și apoi episcopul Pahomie Morar a fost stareț al Mănăstirii "Sf. Treime" din satul Cucova, comuna Valea Seacă (județul Bacău), pe care a construit-o din temelie. În prezent, în această Mănăstire viețuiesc 44 de călugări. În anul 1992, Arhimandritul Pahomie Morar a fost hirotonit ca Episcop-Vicar al Mitropoliei Ortodoxe de Stil Vechi din România
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
prezent, în această Mănăstire viețuiesc 44 de călugări. În anul 1992, Arhimandritul Pahomie Morar a fost hirotonit ca Episcop-Vicar al Mitropoliei Ortodoxe de Stil Vechi din România, cu titulatura de "Vrânceanul", menținându-și reședința la Mănăstirea "Sf. Treime" din satul Cucova (jud. Bacău). Pentru a-l ajuta în activitatea sa, Sinodul Mitropoliei de la Mănăstirea Slătioara i-a hirotonit întru arhierei pe doi ucenici ai săi mai tineri, PS Teodosie Scutaru Brașoveanul (în 1995) și PS Antonie Tătaru Ploieșteanul (în 2004), care
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
activitatea sa, Sinodul Mitropoliei de la Mănăstirea Slătioara i-a hirotonit întru arhierei pe doi ucenici ai săi mai tineri, PS Teodosie Scutaru Brașoveanul (în 1995) și PS Antonie Tătaru Ploieșteanul (în 2004), care viețuiau la aceeași Mănăstire. În afară de Mănăstirea de la Cucova, PS Pahomie a construit încă trei mănăstiri, două de maici și una de călugări: "Sfinții Voievozi" din Bolotești, "Sfintele Mironosițe" din Caregna (Păunești) și "Sfinții Voievozi" din Adjud. Creștinii de stil vechi trăiesc în mai multe localități din județ, însă
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
-și vadă realizate planurile, fiind bolnav deja de un cancer incurabil. PS Pahomie a trecut la cele veșnice la data de 11/24 mai 2006, după o lungă suferință. Ceremonia sa funerară a fost celebrată la Mănăstirea "Sf. Treime" din Cucova (jud. Bacău) la 15/28 mai 2006, de către toți ierarhii Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România în frunte cu mitropolitul Vlasie Mogârzan, asistat de 50 de preoți și diaconi. Au mai participat ca invitați de peste hotare episcopul Ambrozie de
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
Valea Seaca este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Cucova și Valea Seaca (reședința). Se află în partea de sud a județului Bacău, Moldova, România, formată din satele Cucova și Valea Seaca (reședința). Numele său este legat de cel al văii pârâului din satul de reședință. Comună - a cărei activitate
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
Valea Seaca este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Cucova și Valea Seaca (reședința). Se află în partea de sud a județului Bacău, Moldova, România, formată din satele Cucova și Valea Seaca (reședința). Numele său este legat de cel al văii pârâului din satul de reședință. Comună - a cărei activitate economică principala este reprezentată de agricultură, este situată în aria de influență a municipiului Bacău, pe axele de transport
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
lupta de la Războieni, Ștefan cel Mare numind mai multe locuri din zona după numele celor șapte feciori ai Vrâncioaiei, a dat locului numele unuia dintre acestia - Mândru (numele altuia - Sascu a fost dat satului Sascut, cel al lui Cucu - satului Cucova, cel al lui Scurtu - satului Scurtă, etc...). O explicație mai prozaica asociază toponimul cu numele unei hangite - Mândră, al cărei han ar fi fost situat în zona pe traseul actualului DN2. Comună se află în sudul județului pe malul drept
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
asociază toponimul cu numele unei hangite - Mândră, al cărei han ar fi fost situat în zona pe traseul actualului DN2. Comună se află în sudul județului pe malul drept al Șiretului în dreptul acumulării hidroenergetice de la Berești, unde râul primește afluenții Cucova și Valea Seaca și se întinde în zona colinelor precarpatice. Este traversata de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani. La Valea Seaca, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ119D, care duce spre nord la Orbeni și Parava
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
la vest comună Ștefan cel Mare. Satul Valea Seaca este așezat de-o parte și de alta a drumului principal pornit de la pădure spre DN2, cu puține ulițe laterale în raport cu lungimea să care depășește (pe direcția est-vest) 10 km. Satul Cucova se află la nord de Valea Seaca. Cătunul Mândrișca (fost sat) are extremitatea estică de-a lungul DN2 pe o lungime de cca. 1 km, cea mai mare parte fiind dispus la vest de DN2 pe o lungime de aproximativ
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
Cătunul Mândrișca (fost sat) are extremitatea estică de-a lungul DN2 pe o lungime de cca. 1 km, cea mai mare parte fiind dispus la vest de DN2 pe o lungime de aproximativ 2 km în lungul DJ 119D. Satul Cucova se află la nord de Valea Seaca. În partea de sud se află cătunul Pălămida (fost sat) - locuit în principal de locuitori de etnici romi. Cuvertura sedimentara, care către suprafață conține depozite cuaternare din nisipuri, pietrișuri, argile, nisipuri argiloase, loessuri
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
până spre vestic la altitudinea maximă de 609,60 m. Astfel,dinspre vest spre est se înșira piscurile Cineparia (609,6 m), Bobeica (596,2 m), Nichituș (491,8 m), Stinei (459,00 m), respectiv dealurile Valea Seaca (414 m), Cucova (360,8 m), Făurelului (312,7 m), Furduiasa (186,7 m), Carpenului (185,6 m) Teritoriul comunei aparține bazinului hidrografic al râului Siret, care rău constituie principalul element hidrografic al teritoriului, pâraile Valea Seaca și Cucova fiind afluenți de dreapta
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
Valea Seaca (414 m), Cucova (360,8 m), Făurelului (312,7 m), Furduiasa (186,7 m), Carpenului (185,6 m) Teritoriul comunei aparține bazinului hidrografic al râului Siret, care rău constituie principalul element hidrografic al teritoriului, pâraile Valea Seaca și Cucova fiind afluenți de dreapta ai acestuia. Există și vai care au apă sezonier sau numai în condiții de precipitații bogate. Poziția albiei Văii Seci face ca în urma ploilor abundente să se producă revărsări sau inundații. În lunci, adâncimea medie a
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
al plaiului. Satul Mândrișca a fost întemeiat relativ recent pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, de un grup de refugiați proveniți Transilvania. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționau, în plasă Răcăciuni a județului Putna, comunele Cucova, Mândrișca și Valea Seaca, fiecare formată doar din satul de reședință. Comună Cucova avea 658 de locuitori ce trăiau în 177 de case, si o biserică, iar comună Mândrișca avea 447 de locuitori, patru mori de apă și o biserică
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
-lea, de un grup de refugiați proveniți Transilvania. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționau, în plasă Răcăciuni a județului Putna, comunele Cucova, Mândrișca și Valea Seaca, fiecare formată doar din satul de reședință. Comună Cucova avea 658 de locuitori ce trăiau în 177 de case, si o biserică, iar comună Mândrișca avea 447 de locuitori, patru mori de apă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasă Trotuș a aceluiași județ. Comună
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
avea 658 de locuitori ce trăiau în 177 de case, si o biserică, iar comună Mândrișca avea 447 de locuitori, patru mori de apă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasă Trotuș a aceluiași județ. Comună Cucova avea în unicul ei sat 711 locuitori, comuna Mândrișca 847, iar comună Valea Seaca 2000. În 1925, comuna Cucova a fost desființată, sătul Cucova trecând la comună Valea Seaca; iar comună Mândrișca a fost diferențiată în satele Mândrișca, Pălămida, Șoseaua
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
locuitori, patru mori de apă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasă Trotuș a aceluiași județ. Comună Cucova avea în unicul ei sat 711 locuitori, comuna Mândrișca 847, iar comună Valea Seaca 2000. În 1925, comuna Cucova a fost desființată, sătul Cucova trecând la comună Valea Seaca; iar comună Mândrișca a fost diferențiată în satele Mândrișca, Pălămida, Șoseaua Națională și Târgușor. În 1950, comunele Mândrișca și Valea Seaca au trecut în administrarea raionului Adjud din regiunea Putna
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasă Trotuș a aceluiași județ. Comună Cucova avea în unicul ei sat 711 locuitori, comuna Mândrișca 847, iar comună Valea Seaca 2000. În 1925, comuna Cucova a fost desființată, sătul Cucova trecând la comună Valea Seaca; iar comună Mândrișca a fost diferențiată în satele Mândrișca, Pălămida, Șoseaua Națională și Târgușor. În 1950, comunele Mândrișca și Valea Seaca au trecut în administrarea raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]