58 matches
-
pentru Dreptul la Locuire</strong></li> Organiza</strong><strong>ții/ persoane fizice susținătoare ale demersului: </strong> Grupul de inițiativă Giurgiu</li> Grupul de inițiativă al femeilor rome din cartier Mizil</li> Grupurile de inițiativă ale femeilor rome din Pălămida și Cucova (comună Valea Seaca)</li> Asociația Femeilor Rome "Pentru Copiii Noștri", Timișoara</li> CPE: Centrul Parteneriat pentru Egalitate, București - prin Irina Sorescu</li> Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară “Împreună”, București</li> Asociația FRONT, București</li> Asociația Nevo Parudimos, Reșița - prin Jurj
APEL PENTRU O POLITICĂ JUSTĂ ȘI ANTIRASISTĂ DE LOCUIRE () [Corola-website/Science/296182_a_297511]
-
din părinții Vasile și Eugenia Tătaru. A primit la botez numele de Vasile Tătaru. Și-a petrecut copilăria în satul natal, în simplitate și cu dragoste față de cele sfinte. Fiind atras de viața monahală datorită câtorva părinți monahi de la Mănăstirea Cucova (din comuna Valea Seacă, județul Bacău), pe care i-a cunoscut încă din copilărie, în anul 1990, pe când avea doar 16 ani, le-a spus părinților că pleacă ca frate la Mănăstirea de stil vechi din satul Cucova, unde păstorea
Antonie Tătaru () [Corola-website/Science/311679_a_313008]
-
de la Mănăstirea Cucova (din comuna Valea Seacă, județul Bacău), pe care i-a cunoscut încă din copilărie, în anul 1990, pe când avea doar 16 ani, le-a spus părinților că pleacă ca frate la Mănăstirea de stil vechi din satul Cucova, unde păstorea ca stareț arhimandritul Pahomie Morar. Referindu-se la calea pe care a urmat-o încă din copilărie, Antonie Tătaru afirmă într-un interviu din ianuarie 2006 următoarele: În anul 1994, după patru ani de la intrarea în viața monahală
Antonie Tătaru () [Corola-website/Science/311679_a_313008]
-
în viața monahală, ascultând de îndemnul monahilor virtuoși ai mănăstirii efectuează serviciul militar. Reîntors în mănăstire imediat după satisfacerea stagiului militar, este tuns în monahism în data de 25 iunie 1995 de către PS Pahomie Morar, starețul de atunci al Mănăstirii Cucova, renunțând la numele de botez de Vasile în favoarea celui primit la călugărie de Antonie, conform rânduielilor monahale. După șase luni de la tunderea în monahism, la data de 11 decembrie 1995, este hirotonit ierodiacon, iar după încă patru ani (la 22
Antonie Tătaru () [Corola-website/Science/311679_a_313008]
-
data de 11 decembrie 1995, este hirotonit ierodiacon, iar după încă patru ani (la 22 februarie 1999) este hirotonit și ca ieromonah. Începând din anul 2001, a fost desemnat în funcția de ajutor de stareț al Mănăstirii Sfânta Treime din Cucova. A fost hirtotesit ulterior ca protosinghel și arhimandrit pe seama aceleiași mînăstiri. La data de 1 octombrie 2004, fiind în vârstă de numai 30 de ani, pentru merite deosebite, dar mai ales pentru înalta viață monahală pe care acesta o ducea
Antonie Tătaru () [Corola-website/Science/311679_a_313008]
-
sfințit arhiereu de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România sub oblăduirea IPS Vlasie Mogârzan și numit episcop-vicar cu apelativul de PS Antonie Ploieșteanul. Și după hirotonirea sa întru arhiereu, PS Antonie continuă să viețuiască la Mănăstirea Cucova și muncește, alături de ceilalți frați sau monahi, atât la treburile agricole, cât și în atelierul de sculptură. El este cel care a sculptat catapeteasma bisericii din mănăstire. Referindu-se la păstrarea calendarului iulian, PS Antonie afirmă că: ""stilul vechi este
Antonie Tătaru () [Corola-website/Science/311679_a_313008]
-
mese și bănci din leaturi și într-o margine a poienii un izvor amenajat. Peșterea Ghimelcea - Se află pe panțele vestice ale culmii Rotundă, în relativă proximitate a vârfului Ghimelcea, fiind de fapt o veche galerie de prospectare. În satul Cucova din comuna Valea Seaca, se găsește o mănăstirea pe stil vechi cu hramul mare Sfântă Treime și hramul mic Acoperământul Maicii Domnului.
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
Strunga (în maghiară "Sztrunga") este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Brătulești, Crivești, Cucova, Fărcășeni, Fedeleșeni, Gura Văii, Hăbășești și Strunga (reședința). Comuna se află în vestul județului, la sud-vest de orașul Târgu Frumos. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de Roman. Lângă Hăbășești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
Valea Seaca este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Cucova și Valea Seaca (reședința). Se află în partea de sud a județului Bacău, Moldova, România, formată din satele Cucova și Valea Seaca (reședința). Numele său este legat de cel al văii pârâului din satul de reședință. Comună - a cărei activitate
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
Valea Seaca este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Cucova și Valea Seaca (reședința). Se află în partea de sud a județului Bacău, Moldova, România, formată din satele Cucova și Valea Seaca (reședința). Numele său este legat de cel al văii pârâului din satul de reședință. Comună - a cărei activitate economică principala este reprezentată de agricultură, este situată în aria de influență a municipiului Bacău, pe axele de transport
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
lupta de la Războieni, Ștefan cel Mare numind mai multe locuri din zona după numele celor șapte feciori ai Vrâncioaiei, a dat locului numele unuia dintre acestia - Mândru (numele altuia - Sascu a fost dat satului Sascut, cel al lui Cucu - satului Cucova, cel al lui Scurtu - satului Scurtă, etc...). O explicație mai prozaica asociază toponimul cu numele unei hangite - Mândră, al cărei han ar fi fost situat în zona pe traseul actualului DN2. Comună se află în sudul județului pe malul drept
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
asociază toponimul cu numele unei hangite - Mândră, al cărei han ar fi fost situat în zona pe traseul actualului DN2. Comună se află în sudul județului pe malul drept al Șiretului în dreptul acumulării hidroenergetice de la Berești, unde râul primește afluenții Cucova și Valea Seaca și se întinde în zona colinelor precarpatice. Este traversata de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani. La Valea Seaca, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ119D, care duce spre nord la Orbeni și Parava
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
la vest comună Ștefan cel Mare. Satul Valea Seaca este așezat de-o parte și de alta a drumului principal pornit de la pădure spre DN2, cu puține ulițe laterale în raport cu lungimea să care depășește (pe direcția est-vest) 10 km. Satul Cucova se află la nord de Valea Seaca. Cătunul Mândrișca (fost sat) are extremitatea estică de-a lungul DN2 pe o lungime de cca. 1 km, cea mai mare parte fiind dispus la vest de DN2 pe o lungime de aproximativ
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
Cătunul Mândrișca (fost sat) are extremitatea estică de-a lungul DN2 pe o lungime de cca. 1 km, cea mai mare parte fiind dispus la vest de DN2 pe o lungime de aproximativ 2 km în lungul DJ 119D. Satul Cucova se află la nord de Valea Seaca. În partea de sud se află cătunul Pălămida (fost sat) - locuit în principal de locuitori de etnici romi. Cuvertura sedimentara, care către suprafață conține depozite cuaternare din nisipuri, pietrișuri, argile, nisipuri argiloase, loessuri
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
până spre vestic la altitudinea maximă de 609,60 m. Astfel,dinspre vest spre est se înșira piscurile Cineparia (609,6 m), Bobeica (596,2 m), Nichituș (491,8 m), Stinei (459,00 m), respectiv dealurile Valea Seaca (414 m), Cucova (360,8 m), Făurelului (312,7 m), Furduiasa (186,7 m), Carpenului (185,6 m) Teritoriul comunei aparține bazinului hidrografic al râului Siret, care rău constituie principalul element hidrografic al teritoriului, pâraile Valea Seaca și Cucova fiind afluenți de dreapta
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
Valea Seaca (414 m), Cucova (360,8 m), Făurelului (312,7 m), Furduiasa (186,7 m), Carpenului (185,6 m) Teritoriul comunei aparține bazinului hidrografic al râului Siret, care rău constituie principalul element hidrografic al teritoriului, pâraile Valea Seaca și Cucova fiind afluenți de dreapta ai acestuia. Există și vai care au apă sezonier sau numai în condiții de precipitații bogate. Poziția albiei Văii Seci face ca în urma ploilor abundente să se producă revărsări sau inundații. În lunci, adâncimea medie a
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
al plaiului. Satul Mândrișca a fost întemeiat relativ recent pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, de un grup de refugiați proveniți Transilvania. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționau, în plasă Răcăciuni a județului Putna, comunele Cucova, Mândrișca și Valea Seaca, fiecare formată doar din satul de reședință. Comună Cucova avea 658 de locuitori ce trăiau în 177 de case, si o biserică, iar comună Mândrișca avea 447 de locuitori, patru mori de apă și o biserică
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
-lea, de un grup de refugiați proveniți Transilvania. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționau, în plasă Răcăciuni a județului Putna, comunele Cucova, Mândrișca și Valea Seaca, fiecare formată doar din satul de reședință. Comună Cucova avea 658 de locuitori ce trăiau în 177 de case, si o biserică, iar comună Mândrișca avea 447 de locuitori, patru mori de apă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasă Trotuș a aceluiași județ. Comună
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
avea 658 de locuitori ce trăiau în 177 de case, si o biserică, iar comună Mândrișca avea 447 de locuitori, patru mori de apă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasă Trotuș a aceluiași județ. Comună Cucova avea în unicul ei sat 711 locuitori, comuna Mândrișca 847, iar comună Valea Seaca 2000. În 1925, comuna Cucova a fost desființată, sătul Cucova trecând la comună Valea Seaca; iar comună Mândrișca a fost diferențiată în satele Mândrișca, Pălămida, Șoseaua
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
locuitori, patru mori de apă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasă Trotuș a aceluiași județ. Comună Cucova avea în unicul ei sat 711 locuitori, comuna Mândrișca 847, iar comună Valea Seaca 2000. În 1925, comuna Cucova a fost desființată, sătul Cucova trecând la comună Valea Seaca; iar comună Mândrișca a fost diferențiată în satele Mândrișca, Pălămida, Șoseaua Națională și Târgușor. În 1950, comunele Mândrișca și Valea Seaca au trecut în administrarea raionului Adjud din regiunea Putna
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasă Trotuș a aceluiași județ. Comună Cucova avea în unicul ei sat 711 locuitori, comuna Mândrișca 847, iar comună Valea Seaca 2000. În 1925, comuna Cucova a fost desființată, sătul Cucova trecând la comună Valea Seaca; iar comună Mândrișca a fost diferențiată în satele Mândrișca, Pălămida, Șoseaua Națională și Târgușor. În 1950, comunele Mândrișca și Valea Seaca au trecut în administrarea raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
din populația activă s-a întors în localitate. În comuna Valea Seaca sunt patru școli, din care una în Valea Seaca cu clasele I-VIII și 3 cu clasele I-IV (Nr 2 - Mândrișca, Nr. 3 - Pălămida și Nr. 4 Cucova), patru grădinițe și două Cămine Culturale: unul în Valea Seaca - reabilitat și unul în Cucova. Există un teren cu poziție centrală - la Scoala Nr.1, pe care se pot desfășura manifestări sportive. Există alimentare cu apă curentă și canalizare - pentru
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
din care una în Valea Seaca cu clasele I-VIII și 3 cu clasele I-IV (Nr 2 - Mândrișca, Nr. 3 - Pălămida și Nr. 4 Cucova), patru grădinițe și două Cămine Culturale: unul în Valea Seaca - reabilitat și unul în Cucova. Există un teren cu poziție centrală - la Scoala Nr.1, pe care se pot desfășura manifestări sportive. Există alimentare cu apă curentă și canalizare - pentru o parte din comuna. Alimentarea cu apă este asigurată atât de către două sisteme centralizate pentru
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
Sascut, prin intermediul a patru posturi de transformare, din care trei de 100/75kva și unul pentru sistemul de irigații de 65 kva, iar alimentarea cu gaz metan prin puncte de desfacere și schimb ale SC Petrom din Valea Seaca și Cucova. Racordarea la rețeaua telefonică fixă este realizată prin centrale automate din Valea Seaca și Cucova . Deșeurile menajere din gospodării sunt colectate și transportate săptămânal la groapa de gunoi Bălcescu, iar deșeurile biodegradabile precum și dejecțiile animaliere, sunt depuse în platforme proprii
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
pentru sistemul de irigații de 65 kva, iar alimentarea cu gaz metan prin puncte de desfacere și schimb ale SC Petrom din Valea Seaca și Cucova. Racordarea la rețeaua telefonică fixă este realizată prin centrale automate din Valea Seaca și Cucova . Deșeurile menajere din gospodării sunt colectate și transportate săptămânal la groapa de gunoi Bălcescu, iar deșeurile biodegradabile precum și dejecțiile animaliere, sunt depuse în platforme proprii la nivelul gospodăriilor. În anul 2014 comună nu dispunea de un sistem de colectare selectivă
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]