48 matches
-
glasurile pentru a primi vraja liniștii și a puterilor renăscute: .. Dă-ne-o noua astazi Și ne iartă nouă greșalele noastre Precum și noi iertăm greșiților noștri ...... Și ne izbăvește de cel viclean Amin! Amin,Cucișor! dădu bătrânul semnalul plecarii. Amin ,Cuculeț drag! Și răsul cristalin al fetiței se lovea de copaci, de frunze și iarbă, ca într-un dans cu îngeri. Aminnnnnn! Ura!!!!! Bătrânul o alinta Cucișor doar cănd erau numai ei doi .Și asta pentru că după fiecare “Cucișor” venea imediat
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
Și răsul cristalin al fetiței se lovea de copaci, de frunze și iarbă, ca într-un dans cu îngeri. Aminnnnnn! Ura!!!!! Bătrânul o alinta Cucișor doar cănd erau numai ei doi .Și asta pentru că după fiecare “Cucișor” venea imediat un...” Cuculeț drag!” pe care nu era voie să il audă nimeni! Mai ales oamenii din sat! Pentru toți el era doar Pavel Cuci, ce Dumnezeu...! Numai zgâtia asta de nepoată i-a înmuiat într-atâta sufletul și i-a picurat în inimă
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
drag..... -Găsește tu ceva.....căci mă așteaptă.... Parcă se aude glas de pasăre-n pom.... -Măriuco, fată dragă.... .................................................................................................................................................................................... Peste pătura grosă, fata se apleacă la urechea dreaptă a lui moș Pavel- aia cu care auzea ceva mai bine-și șoptește: - „Cuculeț drag....” -Da, „Cucișor” -Hai să mergem! Ne duce tata cu mașina.... ................................................................................................................................................................................... Întinși pe iarba abia ivită, cap lăngă cap, priveau cerul înalt și tăcut. Prea înalt și prea tăcut. Fata ținea în mâna ei caldă și albă o mănă prelungă
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
și cu ochii pe cer....ai uitat? Printre frunzișul rar fă-te una cu cerul și pământul, ca o imensă biserică! -De ce te uiți la mine?.... Privirea în sus.!.... -Vreau să-ți mai văd o dată ochii .... „ Cucișor”...”Cucișor”.. -Bine, „Cuculeț drag”, cum vrei tu.... -Da’parcă așa era legămîntul : Să ne ținem de mână ca să nu-ne amețească respirația pamântului și aburul de primăvară. Să ne ținem de mână ca să primim , unul de la altul , prin legătura palmelor , liniștea celuilalt... Să
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
rugăciune: .....facă-se voia ta, .....precum in Cer așa și pe Pamânt. .....și ne iartă nouă greșelile noastre ....precum și noi iertăm greșiților noștri ...si nu ne duce pe noi în ispită ....și ne izbăvește de cel viclen, Amin! Amin! Amin, “Cuculeț drag”! dădu Măriuca semnalul de plecare. .......... Amin”Cuculeț drag”... Amin “Cuculeț drag”... Tătăițule, tătăițule , tătăițule drag! ...de ce nu răspunzi????? Doar ți-am dat putere de la mine... Și măna...măna asta a ta de ce e rece și grea? Pe palma întinsă
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
așa și pe Pamânt. .....și ne iartă nouă greșelile noastre ....precum și noi iertăm greșiților noștri ...si nu ne duce pe noi în ispită ....și ne izbăvește de cel viclen, Amin! Amin! Amin, “Cuculeț drag”! dădu Măriuca semnalul de plecare. .......... Amin”Cuculeț drag”... Amin “Cuculeț drag”... Tătăițule, tătăițule , tătăițule drag! ...de ce nu răspunzi????? Doar ți-am dat putere de la mine... Și măna...măna asta a ta de ce e rece și grea? Pe palma întinsă lacrimile fetei cădeau fierbinți.... -Tătăițule drag, acum trebuia
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
Pamânt. .....și ne iartă nouă greșelile noastre ....precum și noi iertăm greșiților noștri ...si nu ne duce pe noi în ispită ....și ne izbăvește de cel viclen, Amin! Amin! Amin, “Cuculeț drag”! dădu Măriuca semnalul de plecare. .......... Amin”Cuculeț drag”... Amin “Cuculeț drag”... Tătăițule, tătăițule , tătăițule drag! ...de ce nu răspunzi????? Doar ți-am dat putere de la mine... Și măna...măna asta a ta de ce e rece și grea? Pe palma întinsă lacrimile fetei cădeau fierbinți.... -Tătăițule drag, acum trebuia să rădem....să
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
fost odată”: „Azi dumbrava stă pustie.../ Cântecele-au încetat/ Azi e multă sărăcie/ Și e multă vrajbă-n sat./ - Ce mai vii în traiul nostru, Domnule prea învățat?/ Nu mai e ce-a fost odată”. Alături de sonorități folclorice (ca în Cuculeț, drăguțe cuc), persistă ecouri eminesciene, coșbuciene, chiar macedonskiene. SCRIERI: Versuri, pref. N. Iorga, București, 1926. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 68-69; Liviu Găzdac, Un poet prahovean: G. Săpunaru, „Anuarul Filialei Ploiești a Societății de Științe Filologice din
SAPUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289488_a_290817]
-
în căsătorie, invitații la iertarea greșelilor și a păcatelor, abuzuri, inclusiv sexuale, lacrimi după dragostele înghițite de hăuri, bichini, chiloți-gogoșari, izmene, papuci de odae, zgărzi, rufe umane, capete de patroni dezorientați, falimente, totale și parțiale, creste de cocoși, cuculele și cuculeți, ananghii, portițe noi pentru viței netrecuți prin botez, popi fără și cu limbi căzute de pe la limbuți, înjurături, belitori de idei deșarte și eșuate, cozi de câini cu covrigei în ele, piese de teatru, almanahe, juguri de pus pe gâtul popoarelor
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
nouă 244 {EminescuOpVI 245} Și-i cosi în fân cu flori Și le-i da la căpriori. 243 Bere-aș vin din oală vetye Cu nanele su păretye, Și-aș be vin din oală nouă Cu nanele cu-amîndouă. 244 Cântă, cuculețule, Toate diminețile, Să-mi câștig paralele Să le beau cu mândrele. 245 D-Ioane, crășmariu bătrân, Ien dă-mi o hoalbă de vin, Că văd pe badea venind Pe vârfuțul dealului, În spatele calului Și cunosc că-i mânios, Că-i
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
veselește Ca să omorâți Cu dulcea cântare Pre nenorociți. Taci privighetoare Că m-am spăimântat, Căci dulcea cântare Preste tot m-au săgetat. Nu mai sunt în stare Ca să te privesc, Că de-a ta strigare Văz că-nnebunesc. Și tu cuculeț, Păsăruică sură, Dulce cântăreț Care inimi fură, Ajungă-ți cântarea, Că m-ai fermecat; Caută-ți mâncarea, Destul ai cântat, Și mai dă răgaz Ș-altor păsărele Tot spre mângâiere Să cânte și ele. 8 Toată ziua eu te văz
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
înstăpânire a timpului, transformă spațiul liric într-o imprecație, negată de tonul elegiac care redefinește cucul ca pasăre a norocului: " Frunză verde de pelin, / Ce-mi ești, cucule, hain, / De cânți vara-n jumătate / Ș-apoi zbori în altă parte? / Cuculeț, pasăre sură! / Mușca-ți-aș limba din gură, / Cântecul să nu-ți mai zici, / Nici să mai colinzi pe-aici. Vara vii, vara te duci / Când îs dragostele dulci. Cântă-mi mie încă-o dată / Că mi-e mintea tulburată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
codrul tot în floare / Și te duci când vine vara, / Și nu cânți în codru seara?"292 Enunțurile descriptive, diminutivale, retorica explicită, construită pe baza personalizării verbale și nominale, transformă discursul monologat în discurs dialogic, făcând posibilă prezentarea directă, anaforică: "Cuculeț cu pene sure, / Ce lași lenea să te fure, / Ce nu cânți colea pe cracă / De urât ca să-ți mai treacă. / Ai vreun dor, ai vreo durere, / N-ai ce inima îți cere? N-ai destulă pană-aleasă / Ori vreo jale
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a cucului este ilustrată de înlănțuirea imperativelor care creează certitudinea relativă a împlinirilor, scindate în plan deictic ("ș-apoi"): "Cucule, cu pană sură, / Du-i mândruței voie bună / Și mai dă-i și o arvună, / Să mai aștepte-o lună.../ Cuculeț, cu pană mândră, / Ș-apoi mergi în crâng și cântă, / Pe cine am eu mânie, / Ca mine străin să fie. / Să nu-și aibă casa casă, / Nici mâncare pe-a lui masă, / Să-i fie cărarea neagră / Și viața lui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ori descoasă, / Ori strică niște mătasă / Lăcrămioare știu că varsă. Lacrimi mici ca și bobu / Și ușoare ca plumbu; Unde cad, / Pământul ard, / Pentru tine, puiuț drag."296 Invocarea cântecului cucului anulează trăirile antitetice și vindecă destrămarea lăuntrică: "Cântă-mi, cuculeț, și mie, / Pân` la vară nu se știe, / Ori că mor, ori că trăiesc, / Ori cu badea mă-ntâlnesc; / De m-oi mai întâlni o dată, / Nu l-oi uita viața toată."297 Uneori, plânsul inimii este preluat de refrenul tematic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu era acasă să poată spune ceva. Sub pantalonii scurți și-a tras slipii. Data trecută, Marcu îl luase prea repede și el uitase de aspectul ăsta. N-avea decît chiloții obișnuiți. I-a fost rușine să se dezbrace la cuculețul gol de față cu Marcu. Să intre cu pantalonii în apă, nici asta n-ar fi fost prea bine. Așa că a stat cîteva ore la plajă, doar cu pieptul dezgolit în arșița aia, fără posibilitatea de a se răcori în
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
eșantion, poate că ai avut gândul plecat în sat. Ce zici ? de aluzia pe care o fac, cred că ai înțeles-o ! Ai terminat probele sau nu te-ai mai dus, știu că de obicei nu prea stai pe acasă, cuculeț, dragă. Bănuiam că tăcerea ta te îndeamnă să faci din nou escapadă, dar au fost numai iluzii... De câteva zile te tot aștept, tot am impresia că bați la ușă. Sandul meu drag și scump, nu o mai necăji pe
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
JUDEȚUL TELEORMAN Albeni Albești Baciu Blejești Baltă Sărată Antonești Băneasa Brănceni Banov Balaci Beiu Brebina Băcălești Baldovinești Botoroaga Buzescu Beciu Băbăița Bragadiru Călinești Bujoru Băduleasa Brătășani Ciuperceni Caravaneți Băscoveni Bujoreni Coșoteni Călmățuiu Belciug Bujoru Crăngu Călmățuiu de Sus Beuca Calomfirești Cuculeți Călugăru Bogdana Cernetu Drăgănești Vede Cătunu Brăncoveanca Cervenia Drăgănești Vlașca Cetate Butculești Contești Furculești Ciurari Butești Crevenicu Lăceni Comoara Căriomanul Dobrotești Lița Crăngeni Ciolănești Deal Dracea Mavrodin Dorobanțu Ciolănești Vale Făntănale Măldăieni Drăcești Ciuperceni Frumoasă Meri Drăghinești Clanița Gârăgău Nanov
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
național și popular, creând lucrări de mare frumusețe ca: " S-ar ținea mândra de lume", "Cum nu-i badea pui de domn", "A găinii", "Mărita-m-aș mărita", "Cântecul țapinarilor", "Dusu-s-a bădița dus", " Foaie verde de măr dulce", "Cuculeț cucuț bălan", "Mărită-te mândruliță". Unele cântece aveau și soliști sau acompaniament instrumental. Astfel la piesa corală " S-ar ținea mândra de lume" au fost soliști Ecaterina Gagea și George Mihăese. La "Cântecul de nuntă", Maria Precup a fost soprană
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
piesa corală " S-ar ținea mândra de lume" au fost soliști Ecaterina Gagea și George Mihăese. La "Cântecul de nuntă", Maria Precup a fost soprană solo, iar George Mihăese a acompaniat cu un fluier de categoria a I-a. Piesele "Cuculeț, cucuț bălan" și "Cântecul țapinarilor" au fost cântate cu acompaniament de fluiere de categoria a II-a. Pentru obținerea de performanțe, dirijorul și compozitorul a urmărit ca interpretarea să fie cât mai originală și să oglindească conținutul poetic al textului
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Hanul lui Manuc) și nepoata violonistului Ion Puceanu din Teiș, Dâmbovița (de la care etnomuzicologii au înregistrat pe disc în anii '30 o variantă antologică a cântecului epic "Meșterul Manole"). A avut 5 frați: Culina, Veselina, Lorica, Gheorghe (zis Boțogan) și Cuculeț. În 1934 începe să cânte alături de tatăl său, iar apoi se impune ca solistă în taraful fraților Gore (Aurel și Victor), a căror verișoară era, interpretând "cântece de mahala". Debutează la 14 ani la "Hanul Galben" din Târgoviște. Din 1944
Romica Puceanu () [Corola-website/Science/306504_a_307833]
-
pentru a produce vorbe mai neștiute, picante și atrăgătoare decât colegii lui. În grai local, lăutarii „se iau în gură”, adică interpretează versuri sau jumătăți de versuri într-un dialog strâns. Cel mai popular cântec de dragoste din zonă este "Cuculețul". Aria sa de circulație este mai întinsă decât a tuturor cântecelor similare, dar nu depășește granițele Vlașcăi și Teleormanului. Imaginile sale poetice se rotesc în jurul cucului (pasăre investită cu virtuți miraculoase). De obicei, "Cuculețul" se cântă la nuntă, într-un
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
cântec de dragoste din zonă este "Cuculețul". Aria sa de circulație este mai întinsă decât a tuturor cântecelor similare, dar nu depășește granițele Vlașcăi și Teleormanului. Imaginile sale poetice se rotesc în jurul cucului (pasăre investită cu virtuți miraculoase). De obicei, "Cuculețul" se cântă la nuntă, într-un dialog vocal în care se antrenează, fără excepție, toți muzicanții din taraf. Printre evenimentele importante la care se cântă în zona Vlașca-Teleorman sunt nunta și, mai puțin, înmormântarea. Nunta este prin principalul eveniment cu
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]