48 matches
-
după aceea. CUCU: Am vrut să spun ceva și am uitat. Ce păcat că era tare amuzant. DOAMNA CUCU: De unde știi că era amuzant, dacă nu mai ții mine? CUCU: Știam, dar mi-a ieșit din dovleac. DOAMNA CUCU: Notează Cuculeț pe o bucată de hârtie deh, că anii trec. CUCU:Nu, că nu m-am ramolit. Știu eu. Mi-am adus aminte. Ce bine că mi-am adus aminte! Așa, cum să nu, păi se putea...? DOAMNA CUCU: Mor de
COANA MARE SE MĂRITĂ, 2 de ION UNTARU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Coana_mare_se_marita_2.html [Corola-blog/BlogPost/375346_a_376675]
-
-n Rucăr o Mărie ce se purta ca o regină, căci avea soț pe regele petrolului. Născută din Bunescu stăpânea castel în umbra Vârfului de Cruce, cu plaiuri pentru joacă și fală pentru sat. Avea trei fete care iubeau Posada, Cuculeț și Podișorul, dar tinerețea le-a fost cu tulbur și prigoană. Regele a fost alungat cu toată curtea-n pribegie schimbând o joacă-n hăituială ... Măria s-a stins cu gând la zilele frumoase iar fetele ei se-ntrec în
ALTE MĂRII ŞI BISERICI...DE ION MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Alte_marii_si_biserici_de_ion_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/364639_a_365968]
-
-nghesuială pe înalt. Plaiurile au rămas tot verzi dar cu părușca îndesită și codri-s ciopârțiți de drujbe și topoare. Rucărul vechi e-n amintire de poveste dar munții-s tot Ghimbavul, Piatra lui Crai și Posada - Vârful de Cruce, Cuculeț și Căpitanul - iar Dealul cu Podișor, Țefeleica și Măra udate-s tot de Râușorul gârlă și Dâmbovița de început. Povestea spune că sătenii erau în vânj numai din lapte, măligă și pastramă, trudeau în obște cu sudoare și-n sărăcie
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (I) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Marii_de_poveste_in_rucarul_vechi_i_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355729_a_357058]
-
Dâmboviței, care curge „înghesuit” între pereții de stâncă cale de 2-3 km, pentru a se elibera din nou preț de tot atâția km și a pătrunde într-un „tunel” străjuit de vegetația înaltă și bogată de la poalele Leaotei, Ghimbavului și Cuculețului, ieșind apoi la lumină și parcurgând în continuare cam aceeași distanță, ca într-o „strangulare” aritmică, ciudată și tainică, suprarealistă. Această ultimă distanță, de la Podul Dâmboviței la Rucăr alcătuiește, ceea ce numim îndeobște Cheile Mici ale Dâmboviței. În sfârșit, parcă istovită
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Cheile_dambovitei_.html [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
pentru a produce vorbe mai neștiute, picante și atrăgătoare decât colegii lui. În grai local, lăutarii „se iau în gură”, adică interpretează versuri sau jumătăți de versuri într-un dialog strâns. Cel mai popular cântec de dragoste din zonă este "Cuculețul". Aria sa de circulație este mai întinsă decât a tuturor cântecelor similare, dar nu depășește granițele Vlașcăi și Teleormanului. Imaginile sale poetice se rotesc în jurul cucului (pasăre investită cu virtuți miraculoase). De obicei, "Cuculețul" se cântă la nuntă, într-un
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
cântec de dragoste din zonă este "Cuculețul". Aria sa de circulație este mai întinsă decât a tuturor cântecelor similare, dar nu depășește granițele Vlașcăi și Teleormanului. Imaginile sale poetice se rotesc în jurul cucului (pasăre investită cu virtuți miraculoase). De obicei, "Cuculețul" se cântă la nuntă, într-un dialog vocal în care se antrenează, fără excepție, toți muzicanții din taraf. Printre evenimentele importante la care se cântă în zona Vlașca-Teleorman sunt nunta și, mai puțin, înmormântarea. Nunta este prin principalul eveniment cu
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
tu vezi ce faci cu dudul... Gârlici: E, da, da... L-aș cam tăia și nu prea. În el, copilăria mea. Parcă mă văd. Pe vremea aia, nici chiloți nu aveam. Doar o cămășuță tivită pe poale și... Măria (curioasă): Cuculețul? Gârlici: Atârna, ca și acum! De-aiurea!... Cam cum atârnă toate în viață! Reta: Fir-ai al dracu de nărod! Cu bodega ta cu tot! Ca să vezi!! Când prea, prea, când nu prea... Cucu, parcă-i atârna... Mda! Hiii! Să
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_109]
-
național și popular, creând lucrări de mare frumusețe ca: " S-ar ținea mândra de lume", "Cum nu-i badea pui de domn", "A găinii", "Mărita-m-aș mărita", "Cântecul țapinarilor", "Dusu-s-a bădița dus", " Foaie verde de măr dulce", "Cuculeț cucuț bălan", "Mărită-te mândruliță". Unele cântece aveau și soliști sau acompaniament instrumental. Astfel la piesa corală " S-ar ținea mândra de lume" au fost soliști Ecaterina Gagea și George Mihăese. La "Cântecul de nuntă", Maria Precup a fost soprană
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
piesa corală " S-ar ținea mândra de lume" au fost soliști Ecaterina Gagea și George Mihăese. La "Cântecul de nuntă", Maria Precup a fost soprană solo, iar George Mihăese a acompaniat cu un fluier de categoria a I-a. Piesele "Cuculeț, cucuț bălan" și "Cântecul țapinarilor" au fost cântate cu acompaniament de fluiere de categoria a II-a. Pentru obținerea de performanțe, dirijorul și compozitorul a urmărit ca interpretarea să fie cât mai originală și să oglindească conținutul poetic al textului
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Hanul lui Manuc) și nepoata violonistului Ion Puceanu din Teiș, Dâmbovița (de la care etnomuzicologii au înregistrat pe disc în anii '30 o variantă antologică a cântecului epic "Meșterul Manole"). A avut 5 frați: Culina, Veselina, Lorica, Gheorghe (zis Boțogan) și Cuculeț. În 1934 începe să cânte alături de tatăl său, iar apoi se impune ca solistă în taraful fraților Gore (Aurel și Victor), a căror verișoară era, interpretând "cântece de mahala". Debutează la 14 ani la "Hanul Galben" din Târgoviște. Din 1944
Romica Puceanu () [Corola-website/Science/306504_a_307833]
-
nu era acasă să poată spune ceva. Sub pantalonii scurți și-a tras slipii. Data trecută, Marcu îl luase prea repede și el uitase de aspectul ăsta. N-avea decît chiloții obișnuiți. I-a fost rușine să se dezbrace la cuculețul gol de față cu Marcu. Să intre cu pantalonii în apă, nici asta n-ar fi fost prea bine. Așa că a stat cîteva ore la plajă, doar cu pieptul dezgolit în arșița aia, fără posibilitatea de a se răcori în
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
fost odată”: „Azi dumbrava stă pustie.../ Cântecele-au încetat/ Azi e multă sărăcie/ Și e multă vrajbă-n sat./ - Ce mai vii în traiul nostru, Domnule prea învățat?/ Nu mai e ce-a fost odată”. Alături de sonorități folclorice (ca în Cuculeț, drăguțe cuc), persistă ecouri eminesciene, coșbuciene, chiar macedonskiene. SCRIERI: Versuri, pref. N. Iorga, București, 1926. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 68-69; Liviu Găzdac, Un poet prahovean: G. Săpunaru, „Anuarul Filialei Ploiești a Societății de Științe Filologice din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289488_a_290817]
-
eșantion, poate că ai avut gândul plecat în sat. Ce zici ? de aluzia pe care o fac, cred că ai înțeles-o ! Ai terminat probele sau nu te-ai mai dus, știu că de obicei nu prea stai pe acasă, cuculeț, dragă. Bănuiam că tăcerea ta te îndeamnă să faci din nou escapadă, dar au fost numai iluzii... De câteva zile te tot aștept, tot am impresia că bați la ușă. Sandul meu drag și scump, nu o mai necăji pe
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
romantice de tipul Ave Maria Stella de Grieg, Humoresque de Dvorak, Abendlied și Am Donaustrande de Brahms, cât și bijuteriile românești semnate de Vasile Spătărelu (Floare albastră), Ștefan Popescu (Fluturele), Dan Buciu (Visare), Felicia Donceanu (Între păsări), Nelu Ionescu (Cuc, cuculeț) și Gheorghe Cucu (Haz de necaz) sau cele cu vădită trimitere la lumea psaltic-bizantină (Slăviți numele Domnului de Dimitar Hristov și Axionul Învierii de Nicolae Lungu). Stranie, afișând o anume patologie a originalității, mi s-a părut a fi piesa
La o aniversare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8172_a_9497]
-
i se scoale, să rupă materialul care îl ține prizonier. În timp ce pregătea cina, i se întâmplase de câteva ori să fie nevoit să-i întoarcă spatele lui Dan, ca să nu vadă ceva ce n-ar fi trebuit. Chiar și când cuculețul stătea liniștit, Carol era tulburată de gânduri intime legate tocmai de această liniște. Dar așa se întâmplă când ești posesorul unui Ciucă Măciucă, nu? Ceea ce vreau să spun e că există momente în care chiar și bărbații de carieră realizează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
în căsătorie, invitații la iertarea greșelilor și a păcatelor, abuzuri, inclusiv sexuale, lacrimi după dragostele înghițite de hăuri, bichini, chiloți-gogoșari, izmene, papuci de odae, zgărzi, rufe umane, capete de patroni dezorientați, falimente, totale și parțiale, creste de cocoși, cuculele și cuculeți, ananghii, portițe noi pentru viței netrecuți prin botez, popi fără și cu limbi căzute de pe la limbuți, înjurături, belitori de idei deșarte și eșuate, cozi de câini cu covrigei în ele, piese de teatru, almanahe, juguri de pus pe gâtul popoarelor
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
nouă 244 {EminescuOpVI 245} Și-i cosi în fân cu flori Și le-i da la căpriori. 243 Bere-aș vin din oală vetye Cu nanele su păretye, Și-aș be vin din oală nouă Cu nanele cu-amîndouă. 244 Cântă, cuculețule, Toate diminețile, Să-mi câștig paralele Să le beau cu mândrele. 245 D-Ioane, crășmariu bătrân, Ien dă-mi o hoalbă de vin, Că văd pe badea venind Pe vârfuțul dealului, În spatele calului Și cunosc că-i mânios, Că-i
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
veselește Ca să omorâți Cu dulcea cântare Pre nenorociți. Taci privighetoare Că m-am spăimântat, Căci dulcea cântare Preste tot m-au săgetat. Nu mai sunt în stare Ca să te privesc, Că de-a ta strigare Văz că-nnebunesc. Și tu cuculeț, Păsăruică sură, Dulce cântăreț Care inimi fură, Ajungă-ți cântarea, Că m-ai fermecat; Caută-ți mâncarea, Destul ai cântat, Și mai dă răgaz Ș-altor păsărele Tot spre mângâiere Să cânte și ele. 8 Toată ziua eu te văz
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
înstăpânire a timpului, transformă spațiul liric într-o imprecație, negată de tonul elegiac care redefinește cucul ca pasăre a norocului: " Frunză verde de pelin, / Ce-mi ești, cucule, hain, / De cânți vara-n jumătate / Ș-apoi zbori în altă parte? / Cuculeț, pasăre sură! / Mușca-ți-aș limba din gură, / Cântecul să nu-ți mai zici, / Nici să mai colinzi pe-aici. Vara vii, vara te duci / Când îs dragostele dulci. Cântă-mi mie încă-o dată / Că mi-e mintea tulburată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
codrul tot în floare / Și te duci când vine vara, / Și nu cânți în codru seara?"292 Enunțurile descriptive, diminutivale, retorica explicită, construită pe baza personalizării verbale și nominale, transformă discursul monologat în discurs dialogic, făcând posibilă prezentarea directă, anaforică: "Cuculeț cu pene sure, / Ce lași lenea să te fure, / Ce nu cânți colea pe cracă / De urât ca să-ți mai treacă. / Ai vreun dor, ai vreo durere, / N-ai ce inima îți cere? N-ai destulă pană-aleasă / Ori vreo jale
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a cucului este ilustrată de înlănțuirea imperativelor care creează certitudinea relativă a împlinirilor, scindate în plan deictic ("ș-apoi"): "Cucule, cu pană sură, / Du-i mândruței voie bună / Și mai dă-i și o arvună, / Să mai aștepte-o lună.../ Cuculeț, cu pană mândră, / Ș-apoi mergi în crâng și cântă, / Pe cine am eu mânie, / Ca mine străin să fie. / Să nu-și aibă casa casă, / Nici mâncare pe-a lui masă, / Să-i fie cărarea neagră / Și viața lui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ori descoasă, / Ori strică niște mătasă / Lăcrămioare știu că varsă. Lacrimi mici ca și bobu / Și ușoare ca plumbu; Unde cad, / Pământul ard, / Pentru tine, puiuț drag."296 Invocarea cântecului cucului anulează trăirile antitetice și vindecă destrămarea lăuntrică: "Cântă-mi, cuculeț, și mie, / Pân` la vară nu se știe, / Ori că mor, ori că trăiesc, / Ori cu badea mă-ntâlnesc; / De m-oi mai întâlni o dată, / Nu l-oi uita viața toată."297 Uneori, plânsul inimii este preluat de refrenul tematic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
JUDEȚUL TELEORMAN Albeni Albești Baciu Blejești Baltă Sărată Antonești Băneasa Brănceni Banov Balaci Beiu Brebina Băcălești Baldovinești Botoroaga Buzescu Beciu Băbăița Bragadiru Călinești Bujoru Băduleasa Brătășani Ciuperceni Caravaneți Băscoveni Bujoreni Coșoteni Călmățuiu Belciug Bujoru Crăngu Călmățuiu de Sus Beuca Calomfirești Cuculeți Călugăru Bogdana Cernetu Drăgănești Vede Cătunu Brăncoveanca Cervenia Drăgănești Vlașca Cetate Butculești Contești Furculești Ciurari Butești Crevenicu Lăceni Comoara Căriomanul Dobrotești Lița Crăngeni Ciolănești Deal Dracea Mavrodin Dorobanțu Ciolănești Vale Făntănale Măldăieni Drăcești Ciuperceni Frumoasă Meri Drăghinești Clanița Gârăgău Nanov
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]