156 matches
-
culcé porcii mistreți, dar eu nu i-am vézut niciodaté. Pe-acolo trec și céprioarele, si veverițele rod nucușoarele de la pîni. Ai vézut vreodaté un cucuruz de la pîni? - Am vézut desenat. - Dacé vrei, putem sé strîngem un sac Întreg de cucuruji de pîn. Acolo vin și veverițele și ménîncé. Dacé avem un sac la noi, o prindem În sac, cînd sare. Eu am vézut mai multe veverițe, dar cînd mé suiam Într-un copac, ele séreau În altul și eu pîné
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Faptul ăsta nu spune nimic despre felul românului de-a trăi lîngă altul, de alt neam? Șichy saltă din fotoliu pe picioarele frumos cabrate și se îndreaptă spre pian ("Pot să..."), îi ridică grijuliu capacul și începe să apese clapele: "Cucuruz cu frunza-n sus/ țucu-i ochii cui te-o pus./ De te-o pus cu patru boi,/ țucu-i ochii amîndoi". Asemănarea cu imnul Israelului e clară. Ce surpriză, cînți la pian! Știi Poemul de Chausson? Da. Lisztul meu e schimonosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
brînză, dom’Roja, la început și-au descărcat în neștire pistoalele mitralieră, tunurile cu spumă, după care pedeștrii s-au dat la o parte și au lăsat blindatele să o facă una cu pămîntul. Au intrat în Baricadă ca mistrețu-n cucuruz, dom’ Roja, n-am putut să rezistăm tentației de a trage cu ochiul, așa că am asistat la toată acțiunea. Asta a fost decizia cea mai înțeleaptă pe care am luat-o. Dacă am fi plecat de acolo mai repede sau
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
care timpul ne presează. Nici n-am vrut s-aud de vreo altă variantă. Ar fi fost doar o pierdere de vreme. I-am zis lui Sena ține-te bine de ce poți, pune ți centura, c-o să intrăm ca mistrețu-n cucuruz prin borfăraia asta. Între rabla aia ruginită și container am simțit că e punctul slab al edificiului, și s-a dovedit imediat că am avut dreptate. Ne mai despărțeau doar cîteva sute de metri de Bulevardul Ghencea, așa că era o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Gică Petrescu, cu Ioana Radu și cu unul, Zavaidoc, de care ea, pînă s-ajungă-n Israel, nici nu auzise. Ba mai pretindea ceva de necrezut, cum că acolo se cîntă atît de multă muzică românească, Încît imnul statului Israel se cheamă Cucuruz cu frunza-n sus! Avea oarecum dreptate, imnul fusese construit pe motivul acelui cîntec popular dus În Palestina de unii dintre pionierii sioniști plecați din Moldova Înainte de 1900. Nu era Însă singurul imn național izvorît din România și Îmbrățișat de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Pentru că într-un moment al conferinței dumneavoastră ați spus foarte clar sere-sere, ceea ce în graiul nostru înseamnă un îndemn de a face caca... Și Muntean a șoptit că nu mai are mult și chiar face pe el, că a mâncat cucuruz fiert cu borș de barabule. Căpitanul a slobozit printre dinți câteva cruci și mai mulți Dumnezei: Chiar așa, mă nevolnicilor și netrebnicilor?! Așa-i, pane căpitane! Garantăm noi cu viața și cu libertatea noastră. Bine, așa să fie! a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
firhonguri, corlan, corfă. Ambiția poetului e de-a mînui un instrument perfecționat. In fond, Ion Horea manifestă un orgoliu gospodăresc, expresie a firii celui ce declară liminar, pe un ton irevocabil: „Eu m-am născut din grîne, din fîn, din cucuruz, / Și-n mine port mireasma pămînturilor sfinte. Și behăitul turmei și mugetul de vite / și cîntecul de greieri îmi stăruie-n auz" (Pomenire). Mărturiile biografice ale fiului de țăran depășesc cadrul personal, aspirînd la reconstituirea unui mediu arhaic (resortul e
Un „centru al lumii“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6125_a_7450]
-
în care puternicul sentiment al peisajului local s-a turnat în forme ce profitau de evoluția generală a lirismului românesc modern. Forme care părăsiseră tradiția eminesciana spre a-l urma pe Macedonski...”. Sensibilitatea poetului, născută din „grâne, din fân, din cucuruz”, este conectată la, „mireasma pământurilor sfinte” din Câmpia Transilvaniei, vibrând totodată la „cântecul de greieri”, la „behăitul turmei” sau la „mugetul de vite”. Muzicalitatea versurilor, armoniile lăuntrice ale poemelor nu exclud gravitatea subtextuală, reculegerea, retranșarea în sine, căința sau sentimentul
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
sioniști, care plecau spre Țara Sfântă cu poeziile lui Eminescu în desagă. Ei au creat primele „colonii agricole” (moșavuri) în Palestina: mai ales Zikhron Yaakov și Rosh Pina, dar și Rishon le Zion, Petah Tikvah, Gedera. Un cântec popular românesc („Cucuruz cu frunza-n sus”) a dat naștere imnului internațional al sionoștilor, Hatikvah („Speranța”), devenit în 1948 imnul oficial al statului Israel. Iar hora românească a devenit un dans național israelian. Plecau cu nostalgie în suflet, dar totuși plecau: „Ce simțire
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
moronii sau De-a moroii, auzi, vin și eu să mă joc cu voi! Mândră-i toamna ca o jună aflată înaintea sorocului nunții și bogată ca purecii pe mâță căci pe drum trec puzderii de cocii pline vârf de cucuruz și curcubete. La fiecare gospodărie găseai în ștălog curcubete amestecate cu fân și mirosul reazem de fân proaspăt te îndemna să lași baltă totul și să te trântești spre desfătare. Cam pe la toate gospodăriile orice nichipercea se trezea să ascundă
Montrealul din sufletul meu sau Noaptea curcubeelor. In: Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]
-
Ordinul este afișat pe site-ul Internet al M.S. , la adresa www. ms. ro, la secțiunea „Legislație în vigoare“ (de unde poate fi copiat în format. doc sau. zip). Printre copreședinții comisiilor întâlnim numeroase personalități ale vieții medicale timișorene: conf. dr. Maria Cucuruz (alergologie), prof. dr. Lucian Horia Negruțiu (boli infecțioase), prof. dr. Alexandru Nicodin (chirurgie toracică), prof. dr. Ioana Zosin (endocrinologie), prof. dr. Margit Șerban (hematologie), prof. dr. Virgil Păunescu (imunologie), prof. dr. Gheorghe Mihalaș (informatică medicală), dr. Marius Mărginean (medicină de
Agenda2005-09-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283431_a_284760]
-
slab se hrănesc și neavând pâine lângă poame, care prin beție sau prin alte îmbuibări slăbesc puterile sale cele trupești... vă sfătuim ca casăle voastre curate să țineți prin deschiderea ușilor și fereștilor aer proaspăt înlăuntru să sloboziți. Crăstăveți și cucuruzi crud să nu mâncați ci totdeauna cu bine hrănitoare bucate să întăriți trupurile voastre căci mai bine mijlocire de a scăpa de boala aciasta iaste ținerea trupului în putere... Variola Vărsatul sau variola este o boală infecțioasă și contagioasă, de
Agenda2005-10-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283446_a_284775]
-
ing. Charlotte Theiss. ( S. P.) l În intervalul 11-17 aprilie, Liga Studenților de la Universitatea „Aurel Vlaicu“ din Arad va organiza o serie de manifestări reunite sub genericul Primăvara Studențească (concursuri, seminarii, meciuri de fotbal). ( N. I.) l Prof. dr. ing. Roland Cucuruz va susține marți, 12 aprilie, de la ora 16, în cadrul Universității Populare de la Casa „A. M. Guttenbrunn“, partea a doua a conferinței în limba română „Istoria materialelor“. ( S. P.) l Consiliul Local al orașului Bocșa a stabilit că stațiile pentru taximetre
Agenda2005-15-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283592_a_284921]
-
rădăcina lor, crezâd că astfel se vor usca și va dispărea neamul lor de brazi, un neam cum spune odinioară apostolul moților Iancu, cel care a fost răstignit de un sălbatec secuio-udemeristo-hortist: „UITAȚI-VĂ PE CÂMP ROMÂNILOR, SUNTEM MULȚI, CA CUCURUZUL BRAZILOR, SUNTEM MULȚI ȘI TARI, CĂ DUMNEZEU E CU NOI”. Tatăl meu, un bun român și creștin, luptător în viață și pe front pentru demnitatea românească și pământul românesc, ne povestea când eram mici despre eroismul și tragedia neamului românesc
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]
-
Pe sub rugi, abia chircite, Umbre de-un moșneag și-o babă. Lin va curge iarăși mustul! Mi se vor lipi trei dește; Limba va simți iar gustul De sarut ce ispitește. Voi bea vin pe săturate, M-oi rătăci prin cucuruz, Doruri multe, cenzurate, Din vise m-or trezi confuz. Și-oi pune murături la beci, Iar tu, cu poalele în brâu, Vei face gemuri și ghiveci Și pâine ai să coci, din grâu. De va mai fi să apucăm Următoarea
FĂ-MI DOAMNE O BUCURIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364603_a_365932]
-
în Mureș! -- Ai văzut bine? -- Nu-s de ieri de azi, ce naiba? I-am văzut cum te văd pe tine! Mi-a înghițit cuțitul de Rambo și lanterna mea norocoasă. -- O fi vreun extraterestru din ăla care face cercuri prin cucuruz, cum am văzut la teveu? Că om nu poate fi, dacă șade în apă... -- Du-te tu să tragi o tură cu ochiul. -- Mă cam tem, Nea Fane! -- Ba pe naiba, ditamai parașutistu’ cu nisipu’ în chiloți! Împins de camaradul
ARĂTAREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362999_a_364328]
-
și soață cinstită și iubitoare, mesteca, în acest timp, mămăligu ț a galbenă ca aurul. Aburii se ridicau odată cu mirosul parfumat și fierbinte spre tavanul din brad lăcuit și gândul o duse că de mâine va începe recolta nouă de cucuruz. Mai mestecă cu mâinile ei frumoase, avea degetele lungi și subțiri, degete de pianistă, așa i-a spus Marcel... „s-o fi însurat, oare?'' Gândul acesta o rușină și dintr-o dată se gândi că iar a făcut mămăliga prea mare
ÎNTR-UN NU ŞTIU CARE SAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360800_a_362129]
-
nelegat la capăt alunecă ușor din mâinile lui, iar boabele se risipiră la picioare. Își îndreptă fața schimonosită de frică spre ușa șopronului. - No, da ce te-ai spăriat așe‘. Parcă ai văzut pă Necuratu‘. Uite, s-o risipit și cucuruzul. Femeia nu mai așteptă răspunsul, avea alte treburi mai importante, era învățată ca bărbatu-său să vorbească singur. E drept, de obicei bolborosea doar, de nu putea-i să-l înțelegi, chiar dacă te străduiai. Abia se depărtă vreo doi pași
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
Bărbați și femei, profesori cu diplome universitare sau numai țărani cu șapte clase, ai mei, toți I se rugau Lui și seara și dimineața. Cei mai mulți îi pretindeau de la obraz bani în pungă, apoi, sănătate, să le ocolească grindina postata de cucuruz, să nu vină bruma primăvara târziu, și nici toamna devreme ... Spre deosebire de cei tineri, vârstnicii Il și lăudau și-I promiteau posturi lungi - știau cum să-L ia cu frumosul când vedeau că ceva nu merge cum i-ar fi rostul
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
necontenit, la mal în timp ce nările noastre dilatate, vor inhala miraculoasa esența marină”. .............................................................................................................................. Era 1 octombrie. Șeful de catedră, Domnul Tochitură întrebă pe profesorii din jurul său.. - Care știe ceva de Ginică? Nu a venit la Universitate. A început anul universitar. Domnule Cucuruz, parcă erați prieteni, doar veniți din același sat.. - Nu știu nimic. Întrebați la școală la fiu-său. Sau pe Președintele „Asociației de Proprietari” a blocului în care locuia. Secretara catedrei, doamna Păsat, formă telefoanele. La Colegiul unde învăța fiul lui
“LABIRINTUL ENIGMELOR“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350189_a_351518]
-
spre noi: ACUZ! De ne sângerează amurgul în cuvânt Și dintr-un viitor incert facem abuz E c-am stat ca frunza-n vânt De strigă seva înspre prezent: ACUZ! De veacuri ochii strămoșilor așează Speranțe de mai bine-n cucuruz... În culorile toamnei așteaptă să vadă Duminiciler țării strigând: ACUZ! Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: ACUZ! Poezie de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 740, Anul III, 09 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
ACUZ! POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348718_a_350047]
-
a sufletului. Casa din Hodac are în curte: fântână, meliță, plugul cu teleguță, urzar și este alcătuită din: târnaț (prispă), camera a dinainte și camera dinapoi. În târnaț sunt expuse blide cu ștergare, dovleci, șiraguri de fructe puse la uscat, cucuruz. În camera a dinainte se află: car (pat) cu haine, cu țoale, țolinci, perini, lipidee (cearșafuri), pe pereți sunt laturi țesute în război, blide cu ștergare, la geamuri draperii țesute în război, două lejine (leagăne) pentru copii dintre care unul
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Tot cu pită și cu sare/ Și cu veselie mare.” Căsuța din Solovăstru este alcătuită din: tindă, casa dinainte și casa dinapoi. În tindă (hol, prispă) se țineau produse pentru a fi ferite de ploaie și se agățau la uscat: cucuruzi, cununi de ceapă și de usturoi. Tot aici se afla o laiță pe care se putea dormi la aer curat și pe care ședeau feciorii și fetele. De grindă este agățată cununa de grâu care se făcea după ce se termina
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
pe partea de răsărit icoana cu farfurie și ștergar deasupra. Mobilierul acestei camere este alcătuit din: masă, scaune, două canapei, un dulap de culoare albastră, pictat cu flori. Tavanul are grinzi de lemn de care se puteau agăța: farfurii pictate, cucuruzi, busuioc, magheran, frunze de nuc contra moliilor. În camera dinainte, pe jos așterneau preșurile cele mai frumoase, țesute din lână în culori naturale și cu ciucuri. Casa dinapoi, camera de zi cu zi sau bucătăria este bogată în obiecte de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
argint. Dacă n-am bătut-o când trebuia, acum a luat-o razna pe arătură și umbla Noaptea pieziș pe Brazdă lui Novac după cai verzi pe pereți, iar Ziua umblă că Fata-Morgană pe un Câmp Negru la cules de cucuruz din mătase de porumb, via OMG - Monsanto! Dar ce nebună frumoasă, dulce, tristă și fierbinte și rea și cuminte! Să-ți pui singură Ochelari de Caii negrii ai iubirii peste Ochii Beatricei, se te lași sedusă de Dante și de
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]