209 matches
-
cremațiunii era adâncită prin acțiunea unor "preoți interesați și certați cu cultura teologică"139, care au creat o nevroză anticremaționistă în România vremii, în loc să călăuzească credincioșii înspre o viață adevărată în lumina credinței. Întrebarea " Cine este mai ateu, mai liber cugetător și mai francmason? Cel ce dă binecuvântarea religioasă sau cel care o refuză, din interese inavuabile"140 are astfel valoare de simbol și tălmăcește întreaga atitudine în tematică adoptată de către arhimandrit. Într-o asemenea direcție se deschide calea înspre explicarea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
care nu au altă vină, decât aceia că dau ultima binecuvântare acelor creștini, care o cer în numele lui Iisus care a spus că " Pe cel ce vine către mine, nu-l voi goni afară?" Cine este mai ateu, mai liber cugetător și mai francmason? Cel ce dă binecuvântarea religioasă sau cel care o refuză, din interese inavuabile. Dacă într-adevăr considerente de ordin religios, moral și social, cer înăbușirea în fașă a unor anumite tendințe sociale și a unor instituții ce
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de inspirație teologică, preotul greco-catolic arată acel gen de sîrguință abstractă pe care îl întîlnim de obicei la spiritele credincioase. În cazul lor, perspectiva deschisă de prezența ființei divine scaldă dilemele filozofiei în lumina unei împăciuitoare relativizări. Spre deosebire de intelectele liber cugetătoare, pentru care orice chichiță teoretică are importanța unui turnir și semnificația unui duel, credinciosul privește dificultățile gîndirii cu seninătatea celui care intuiește că însemnătatea lor e relativă, secundară și defel indispensabilă. Un astfel de spirit va domoli intensitatea controverselor și
Scrisul etimologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6882_a_8207]
-
în care trăiește "ieri ipocrită, azi doar lașă". Diverse tipologii la modă defilează nonșalant într-o lume ce se iluzionează, obsedată de ceea ce Gaston Bachelard va numi "simplexe de superioritate". Printre favoriți, ateul : "Ateismul veacului al XVIII-lea se vrea cugetător, căutător al adevărului. Era pus pe argumentare, sofist, declamator și mai cu seamă neobrăzat. Însă nu avea nici pe departe sfruntarea, mojicia soldățoilor Imperiului și a regicizilor apostați din 1793". În această lume a dezamăgirii și a tupeului fără limite
Bicentenar - Barbey d‘Aurevilly, un dandy? by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/7693_a_9018]
-
spune că extazul hipnotic, vegetal, complementar tăcerii, are vădite articulații blagiene, inclusiv un anume retorism păgubos. În ce măsură ajunge monedă specifică e mai greu de spus în câteva cuvinte, oricum abundă patosul subiectiv, tensiunea extatică, visul cu tentative statornice de contrapondere cugetătoare, slab vizionară: "Suntem visați de cineva / Visat la rândul său / De altul / Care e visul unui vis / Anume. / Cuprinși de somn / Visăm și noi o lume / Sălbatec zvârcolită-n somn / Visând, / Verigă fragedă suntem / În șirul fără început / Ce nu
Confesiune continuă by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7136_a_8461]
-
Constantin Țoiu Sfânta Scriptură se încheie cu prorocirile de sfârșit de lume ale Sfântului Ioan Teologul. Acest text poetic, după liber cugetători, a stârnit din ce în ce mai mult închipuirea oamenilor, pentru care ideea dispariției finale a omenirii cu civilizația ei cu tot a devenit o adevărată obsesie. Arătări cumplite prevestesc Marele Eveniment... Cap. 10. 1. Și am văzut un înger puternic, pogorându-se din
Sfârșitul lumii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5580_a_6905]
-
poate fi urmărită până la începuturile democrației românești, acum un sfert de secol. Anterior anului 1996 atacurile date de partidele de dreapta la adresa lui Ion Iliescu, președinte la acea dată, nu ocoleau sfera religioasă. Acesta era acuzat frecvent de a fi "liber cugetător" sau "ateu" ceea ce conducea către o altă etichetare, cea de "comunist". Spre a exemplifică cele de mai sus, putem evocă modul de formulare a primei dintre întrebările puse de Emil Constantinescu lui Ion Iliescu în ultima dezbatere televizată la alegerile
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
din domeniul psihologiei, în particular psihanalizei și dezvoltărilor ulterioare din teoria adleriană, care au infirmat concepția optimistă asupra eului apolinic. Desigur, nu a fost vorba despre o infirmare cu motivații politice antidemocratice. Sigmund Freud, spre exemplu, în calitate de cercetător evreu liber cugetător și de formație germană, s-ar fi regăsit mai degrabă în câmpul culturii umaniste universale, garantată prin excelență de liberalism că regim al toleranței și dezbaterii 5. După părerea lui, rostul științei era să ofere plăcerea intelectuală din timpul lucrului
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
părea la primele cuvinte. Ni-l putem imagina rostind - altfel, cu vorbe de-ale sale - monologul lui Hamlet „a fi sau a nu fi”. Or, chiar de adevărul sub stele al Ființei este vorba aici. La poeții profund instruiți și cugetători precum Mihai Ursachi, se cuvine să luăm seama la înțelesurile fiecărui cuvânt. Armura de smalț este învelișul exterior al făpturii sale, cel care-i asigură integritatea durabilă; flanela-înveliș rezistă la toate încercările: „flanela pe care apoi am adus-o/ fluturând
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
religie în trunchiul comun (de bază) și în aria curriculară (părinți, profesori și elevi, deopotrivă) lucrează în majoritatea covârșitoare a membrilor acestei țări!... Suntem întru totul de acord cu respectarea drepturilor unei minorității - fie și aceea a ateilor și liberilor cugetători, dar aceștia să nu uite totuși faptul, că în spiritul reciprocității, trebuie aplicată și vice-versa, în caz contrar, vom vorbi într-adevăr, de discriminare!... Nu asistăm, oare, sau nu suntem chemați să participăm, din nou, la o lămurire a doctrinei
ORA DE RELIGIE DIN ŞCOLILE ROMÂNEŞTI – FACTOR AL DISCRIMINĂRII SAU MIJLOC ŞI OPERĂ CULTURALĂ A SPIRITUALITĂŢII?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384619_a_385948]
-
iubire o caută asemenea „seminței de pământ”, o consideră drumul spre veșnicie în lupta cu Timpul care cere vamă celui ce se lasă amăgit de clipă. Prin nevoia de meditație autorul deschide comentarii inclusiv pe marginea argumentelor biblice alături de spirite cugetătoare implicate peste timp în elucidarea „tainei tainelor”. Adesea, acestor judecăți le fac concurență verdictele lansate de eroii romanelor, uneori oameni simpli aparținând gliei cu tainele ei, autorul intuind spiritul meditativ al „cumințeniei pământului” românesc. Prin tonul adesea mucalit sau uneori
CRONICĂ LA „INELUL DE IARBĂ” DE AL FLORIN ŢENE de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364176_a_365505]
-
păcatul nemărturisit, ci stai luni și cine știe cât timp. Ca să te mărturisești și să scapi de o asemenea primejdie tu aștepți Paștele sau Ziua Apostolilor sau Crăciunul, jucând, râzând sau dormind fără nici o grijă, ca și când nu ți-ai fi rănit sufletul cugetător și nemuritor, ci un tăciune lipsit de simțire. Despre iertarea păcatelor prin Sfânta Taină a Spovedaniei - care devine, astfel, Poarta Cerului Ca o încununare a celor spuse până aici, dorim să vorbim puțin, acum, în ultima parte a acestui material
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
Sfântul Maxim Mărturisitorul arată drumul pe care îl parcurge gândirea de la lucruri prezumtive, până la cunoașterea lucrului în sine. Într-un limbaj silogistic, Sfântul Maxim Mărturisitorul face distincții între actul cugetării, pe care îl consideră o relație; lucrul cugetat și mintea cugetătoare, care este cunoștința născută a lucrului cugetat în mintea cugetătoare. Tot Sfântul Maxim Mărturisitorul precizează următoarele etape ale actului cugetării: întâia mișcare a minții către un conținut ideatic sau înțelegerea. Stăruința acesteia în minte dă naștere gândului la lucrul înțeles
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
de la lucruri prezumtive, până la cunoașterea lucrului în sine. Într-un limbaj silogistic, Sfântul Maxim Mărturisitorul face distincții între actul cugetării, pe care îl consideră o relație; lucrul cugetat și mintea cugetătoare, care este cunoștința născută a lucrului cugetat în mintea cugetătoare. Tot Sfântul Maxim Mărturisitorul precizează următoarele etape ale actului cugetării: întâia mișcare a minții către un conținut ideatic sau înțelegerea. Stăruința acesteia în minte dă naștere gândului la lucrul înțeles și apoi unei forme mai elaborate a acestuia cugetarea cu
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
spre sfințire cea mai deșteaptă Doamne Sfinte cel ce în cer locuiești Milostiv spre cele smerite privești Cu ochiul Tău cel a toate văzător Și ne binecuvântează pe noi toți Cu mila Ta peste toată lumea poți Prin sfânta zidire ești cugetător PSALMUL 117 Toți cei ce se tem de Domnul în viață În necaz l-au chemat și l-au auzit Prin mila Lui prin veac ne-a călăuzit Desfătarea ne-a scos în dimineață Fără teamă ce-mi face mie
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
L-au slăvit pe Dumnezeu, nici nu I-au mulțumit, ci s-au rătăcit în gândurile și în inima lor cea nesocotită s-a întunecat"(Rom. 1, 18-21). În acest text apare succint exprimată doctrina raportului între Creator și creatura cugetătoare. Omului i s-a dat să cunoască pe Crea �tor, să beneficieze de darurile Lui și recunoscându-L ca atare, să-L slă �vească și să-I mulțumească. Nefăcând aceasta, omul se rătăcește, iar de �părtarea de Dumnezeu îl duce
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
să activeze toate virtuțile componente ale "fiilor prin har", ca ele să conducă la dobândirea desăvârșirii. Dacă primul păcat omenesc a fost neascultarea, iar cel al duhurilor netrupești a fost mândria, putem afla în analiza ambelor păcate prezența nerecunoștinței. Creatura cugetătoare - cu toate că a cunoscut direct pe Creator - nu I-a acordat încredere, nu s-a supus sfatului și poruncii Lui, ci și-a depășit limitele prospețimii sale, deoarece tocmai aceste limite nu și le-a cunoscut. Despre limitarea noastră se va
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
prin scripturi deși suna puțin altfel: Unde îți sunt averile acolo îți afli și sufletul, dar parcă nu era atât de explicită, iar de respectat, hai să fim serioși, cine mai ia în serios cuvântul biblic! Suntem doar, iremediabil, liber cugetători iar interdicțiile ne subminează libertatea despre care ne place să vorbim atât de mult. Numai că, la înfricoșata judecată nu vorbele vor atârna greu ci faptele, Iar ele... În primul capitol, intitulat: Lumina expresiei putem citi: Fiecare om te vede
CALEA CUVÂNTULUI SPRE ÎNŢELEPCIUNE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368560_a_369889]
-
literară erudită. Inferențele lecturii iscoditoare conduc, așadar, spre subtile surjectivități ale trecerii autoarei spre Sine ca simplă devenire și mai apoi spre identitate și diferențiere în chip cartesian, cu accente sau prelungiri în emoțional din perspectiva multor cauzări înalte; trestia cugetătoare a lui Blaise Pascal cu raționalismul său de mai apoi. Totul sub un firesc care nu trădează, dar care susține prin simțiri verosimile naturalul, contextualizările, receptarea, intuițiile. Într-un cuvânt, autoarea nu fragmentează lumea prin experiențialul ei, ci o umanizează
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
vreo șase luni înainte de a muri - avea pe atunci șaptesprezece ani împliniți - începuse să-și facă mereu drum pe la un suflet stingher de la noi din târg, pare-mi-se un deportat politic, trimis din Moscova în surghiun pentru că era liber cugetător. Mare cărturar altminteri, înțelept între înțelepții Universității din Moscova. Omul acesta îl îndrăgise pe Markel și-l primea cu inima deschisă. Seară de seară aproape, fratele meu se ducea la dânsul, și așa a petrecut toată iarna, până când l-au
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
George Washington - E mai bine să eșuezi în condiții onorabile decât să reușești prin fraudă. Sofocle - Marile reușite se dobândesc cu sacrificii mari și nu sunt niciodată rezultatul egoismului. Napoleon Hill - Nu orice om care petrece în liniște este smerit cugetător, dar orice smerit cugetător petrece în liniște. sf. Isaac Sirul - Prietenii mei nu sunt mulți, dar sunt nenumărați. Nichita Stănescu - Pacea înseamnă nu numai evitarea violenței fizice externe, ci și a violenței interne asupra spiritului. Nu doar refuzi să împuști
CITATE MEMORABILE (108) de ION UNTARU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347642_a_348971]
-
bine să eșuezi în condiții onorabile decât să reușești prin fraudă. Sofocle - Marile reușite se dobândesc cu sacrificii mari și nu sunt niciodată rezultatul egoismului. Napoleon Hill - Nu orice om care petrece în liniște este smerit cugetător, dar orice smerit cugetător petrece în liniște. sf. Isaac Sirul - Prietenii mei nu sunt mulți, dar sunt nenumărați. Nichita Stănescu - Pacea înseamnă nu numai evitarea violenței fizice externe, ci și a violenței interne asupra spiritului. Nu doar refuzi să împuști un om, ci refuzi
CITATE MEMORABILE (108) de ION UNTARU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347642_a_348971]
-
ideea directoare că izvoarele prime ale culturii românești se află în valori autohtone pe care s-au altoit valori ale arealului balcanic, dorim să reamintim cuvintele pline de adevăr pe care le rostea acum o jumătate de veac un profund cugetător și sublim poet român, Dan Botta. „Prin Orpheu, Eumolp și Pitagora- prin cultele și doctrinele inițiate de geniul lor legendar și pe care istoria le declară aduse din Thracia,- marile Eleusinii, tragedia și filosofia greacă s-au putut ivi. Ideea
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]
-
referă la renașterea credinței). Arsenie Boca - Când va înceta jertfă cea de-a pururi, se apropie sfârșitul lumii. Arsenie Boca - Modestia este fundația tuturor virtuților. Confucius. - Singurătatea hrănește gândurile mari. Gogol - Nu orice om care petrece în liniște este smerit cugetător, dar orice smerit cugetător petrece în liniște. Sfanțul Isaac Șirul - Smerita cugetare arată nu cel ce se defaimează pe șine; căci cum se va rabdă pe șine? Ci cel care, ocărât fiind de altul nu-și micșorează dragostea față de acesta
CITATE MEMORABILE (15) de ION UNTARU în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352458_a_353787]
-
Arsenie Boca - Când va înceta jertfă cea de-a pururi, se apropie sfârșitul lumii. Arsenie Boca - Modestia este fundația tuturor virtuților. Confucius. - Singurătatea hrănește gândurile mari. Gogol - Nu orice om care petrece în liniște este smerit cugetător, dar orice smerit cugetător petrece în liniște. Sfanțul Isaac Șirul - Smerita cugetare arată nu cel ce se defaimează pe șine; căci cum se va rabdă pe șine? Ci cel care, ocărât fiind de altul nu-și micșorează dragostea față de acesta. Sfanțul Ioan Scararul - Grijă
CITATE MEMORABILE (15) de ION UNTARU în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352458_a_353787]