210 matches
-
vreo șase luni înainte de a muri - avea pe atunci șaptesprezece ani împliniți - începuse să-și facă mereu drum pe la un suflet stingher de la noi din târg, pare-mi-se un deportat politic, trimis din Moscova în surghiun pentru că era liber cugetător. Mare cărturar altminteri, înțelept între înțelepții Universității din Moscova. Omul acesta îl îndrăgise pe Markel și-l primea cu inima deschisă. Seară de seară aproape, fratele meu se ducea la dânsul, și așa a petrecut toată iarna, până când l-au
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1475843247.html [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
a rațiunii, fiecare cu ideile lui. Cei doi au “ asediat “ pe Hipnos și Morfeu și această poziție a lor este comparabilă, prin tonus regenerator, cu îndoiala carteziană și ilustrează, în pofida interpretărilor mistificatoare, o inedită strategie raționalistă; aventura omului, fragilă “trestie cugetătoare “, înseamnă o insistentă împotrivire față de acel periculos somn, somnul rațiunii. El proclamă superioritatea omului ca ființă gânditoare asupra universului: “Omul nu este decât o trestie, cea mai fragilă, dar este o trestie gânditoare “. Pascal ”geniu înfricoșător “ are iluminări deosebite și
HYPNOS ŞI MORFEU ÎN LUPTĂ CU PASCAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Hypnos_si_morfeu_in_lupta_cu_pascal.html [Corola-blog/BlogPost/351471_a_352800]
-
pune avanposturi față de orice noapte a spiritului.Viziunea focului atestă înflăcărarea lui Pascal în lupta cu Hypnos și Morfeu, titanica sforțare să mântuie sufletul uman de oroarea nopții, de volbura abisurilor și bezna necunoașterii. În opera lui Pascal, aventura trestiei cugetătoare are un sens unic, ireversibil, de a aprinde focul sacru pe culmile spiritului, pentru a alunga somnul rațiunii și să sporească lumina cunoașterii. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Hypnos și Morfeu în luptă cu Pascal / Al Florin Țene : Confluențe Literare
HYPNOS ŞI MORFEU ÎN LUPTĂ CU PASCAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Hypnos_si_morfeu_in_lupta_cu_pascal.html [Corola-blog/BlogPost/351471_a_352800]
-
ideea directoare că izvoarele prime ale culturii românești se află în valori autohtone pe care s-au altoit valori ale arealului balcanic, dorim să reamintim cuvintele pline de adevăr pe care le rostea acum o jumătate de veac un profund cugetător și sublim poet român, Dan Botta. „Prin Orpheu, Eumolp și Pitagora- prin cultele și doctrinele inițiate de geniul lor legendar și pe care istoria le declară aduse din Thracia,- marile Eleusinii, tragedia și filosofia greacă s-au putut ivi. Ideea
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1419685401.html [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]
-
ceea ce-i place lui. Iată verificarea: să-ți placă, să fii mulțumit în primul rând tu însuți. Fiți din acest punct de vedere egoiști; străduiți-vă să "dați" numai lucruri pe care le veți fi scris cu plăcere, cu ochii cugetători ai inimii îndreptați spre lăuntrul vostru. Cuvântul poet este de origine greacă, el se trage dintr-un verb (poiein) care înseamnă „a face". Auziți, iubiți poeți începători? Poetul așadar, nu este acel care imită, care copiază ori reproduce după model
NECUNOSCUTE... CUNOSCUTE (POEME) de BOGDAN NICOLAE GROZA în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/bogdan_nicolae_groza_1419428355.html [Corola-blog/BlogPost/368996_a_370325]
-
pe astă poartă Lăsând lumii afară gloria deșartă Mitinguri, lozinci, preamăriri, ovații Pentru ”călăuzitorii” încercatei nații. Întreaga elită cu minte strălucită Ce dorea să aibă patria dezrobită, Morala sfântă, moștenită din străbuni Cutume, ritualuri, ca la noi la români. Bărbați cugetători, aproape ca sfinții, Cum îi invățase dascălii, părinții. Înhățați cu toții pentru îndrăzneala Că și-au iubit neamul, au proslăvit țara. Nu credeam să-nvăț a trăi vreodată Cum a străbătut valea blestemată Condamnați la moarte - orbiți de lumină Mareșalul cu
VALEA PIERSICILOR- JILAVA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1496383950.html [Corola-blog/BlogPost/370551_a_371880]
-
a cuvintelor în versuri reprezintă munca înrobitoare a minții, a inițierii prin experiență. (Ștefan Lucian Mureșanu) Cuvinte cheie: meditație, timp, cod poetic, semne, pelerin, numerologie, filosofie Orice scriere elevată, supusă meditației profunde a literatului, care își respectă statutul de liber cugetător, este un labirint de cărări ce vor duce întotdeauna la inima cititorului, unde se vor intercepta două stări: sugestia cu sugestionatul. În volumul său, Semnele timpului, poeta Elisabeta Iosif dispune de capacitatea de a construi o lume ireală în care
TIMP ŞI SENS ÎN DESCIFRAREA CODULUI POETIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Timp_si_sens_in_descifrarea_codului_poetic.html [Corola-blog/BlogPost/356916_a_358245]
-
Sfântul Maxim Mărturisitorul arată drumul pe care îl parcurge gândirea de la lucruri prezumtive, până la cunoașterea lucrului în sine. Într-un limbaj silogistic, Sfântul Maxim Mărturisitorul face distincții între actul cugetării, pe care îl consideră o relație; lucrul cugetat și mintea cugetătoare, care este cunoștința născută a lucrului cugetat în mintea cugetătoare. Tot Sfântul Maxim Mărturisitorul precizează următoarele etape ale actului cugetării: întâia mișcare a minții către un conținut ideatic sau înțelegerea. Stăruința acesteia în minte dă naștere gândului la lucrul înțeles
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
de la lucruri prezumtive, până la cunoașterea lucrului în sine. Într-un limbaj silogistic, Sfântul Maxim Mărturisitorul face distincții între actul cugetării, pe care îl consideră o relație; lucrul cugetat și mintea cugetătoare, care este cunoștința născută a lucrului cugetat în mintea cugetătoare. Tot Sfântul Maxim Mărturisitorul precizează următoarele etape ale actului cugetării: întâia mișcare a minții către un conținut ideatic sau înțelegerea. Stăruința acesteia în minte dă naștere gândului la lucrul înțeles și apoi unei forme mai elaborate a acestuia cugetarea cu
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
fi mai presus de fire și nu va fi nici o rațiune care să hotărnicească îndumnezeirea la nesfârșit a celor ce o pătimesc. Așadar, lucrăm câtă vreme avem în activitate puterea lucrătoare a virtuților, care e rațională prin fire, și puterea cugetătoare, capabilă, fără restrângerea, de toată cunoștința, fiind în stare să străbată întreg universul celor ce sunt și se cunosc, și să-și facă proprii, retroactiv, toate veacurile care au fost. Și vom pătimi după ce vom fi trecut cu totul dincolo de
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
spre sfințire cea mai deșteaptă Doamne Sfinte cel ce în cer locuiești Milostiv spre cele smerite privești Cu ochiul Tău cel a toate văzător Și ne binecuvântează pe noi toți Cu mila Ta peste toată lumea poți Prin sfânta zidire ești cugetător PSALMUL 117 Toți cei ce se tem de Domnul în viață În necaz l-au chemat și l-au auzit Prin mila Lui prin veac ne-a călăuzit Desfătarea ne-a scos în dimineață Fără teamă ce-mi face mie
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_m_buricea_1432452485.html [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
religie în trunchiul comun (de bază) și în aria curriculară (părinți, profesori și elevi, deopotrivă) lucrează în majoritatea covârșitoare a membrilor acestei țări!... Suntem întru totul de acord cu respectarea drepturilor unei minorității - fie și aceea a ateilor și liberilor cugetători, dar aceștia să nu uite totuși faptul, că în spiritul reciprocității, trebuie aplicată și vice-versa, în caz contrar, vom vorbi într-adevăr, de discriminare!... Nu asistăm, oare, sau nu suntem chemați să participăm, din nou, la o lămurire a doctrinei
DESPRE IMPORTANTA OREI DE RELIGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_orei_de_religie_.html [Corola-blog/BlogPost/352536_a_353865]
-
zeu!" C. Brâncuși ,,România - Catedrala din Carpați" Este seară. Frigul a cuprins întreaga natură, de parcă a imortalizat-o în imagini pe vecie. Vietățile, fugind de acest dușman nevăzut, s-au adăpostit în culcușurile lor, căzând în amorțire. Eu, o ființă cugetătoare, stau la gura sobei. Privesc la dansul flăcărilor care degajă căldură ca să mă scoată din ghearele gerului năpraznic. Sunt atrasă de jocul lor, un joc al ielelor care mă împinge spre o altă lume, paralelă cu cea de-acum. Am
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409814331.html [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
L-au slăvit pe Dumnezeu, nici nu I-au mulțumit, ci s-au rătăcit în gândurile și în inima lor cea nesocotită s-a întunecat"(Rom. 1, 18-21). În acest text apare succint exprimată doctrina raportului între Creator și creatura cugetătoare. Omului i s-a dat să cunoască pe Crea �tor, să beneficieze de darurile Lui și recunoscându-L ca atare, să-L slă �vească și să-I mulțumească. Nefăcând aceasta, omul se rătăcește, iar de �părtarea de Dumnezeu îl duce
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_virtutea_recunostintei_.html [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
să activeze toate virtuțile componente ale "fiilor prin har", ca ele să conducă la dobândirea desăvârșirii. Dacă primul păcat omenesc a fost neascultarea, iar cel al duhurilor netrupești a fost mândria, putem afla în analiza ambelor păcate prezența nerecunoștinței. Creatura cugetătoare - cu toate că a cunoscut direct pe Creator - nu I-a acordat încredere, nu s-a supus sfatului și poruncii Lui, ci și-a depășit limitele prospețimii sale, deoarece tocmai aceste limite nu și le-a cunoscut. Despre limitarea noastră se va
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_virtutea_recunostintei_.html [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
păcatul nemărturisit, ci stai luni și cine știe cât timp. Ca să te mărturisești și să scapi de o asemenea primejdie tu aștepți Paștele sau Ziua Apostolilor sau Crăciunul, jucând, râzând sau dormind fără nici o grijă, ca și când nu ți-ai fi rănit sufletul cugetător și nemuritor, ci un tăciune lipsit de simțire. Despre iertarea păcatelor prin Sfânta Taină a Spovedaniei - care devine, astfel, Poarta Cerului Ca o încununare a celor spuse până aici, dorim să vorbim puțin, acum, în ultima parte a acestui material
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_iubire_si_iertare_.html [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
II. Trad.din lb. greacă de prof. Ion Diaconescu și prof. Nicolae Ionescu. Ed. Sofia, București-2001, p. 146) La suferința mistică participă deopotrivă, Dumnezeu, Sfinții, împreună pătimire, compătimire și pătimitorul conștient că este ancorat în transcendent. În cadrul durerii, pătimitorul liber cugetător sau creștinul de Duminica, rămâne singur și neputincios, la cheremul propriu și la sadismul torționarului. Ceilalți semeni care nu trăiesc prin credință durerea, nu ating suferința mistic, intrând în vârtejul trăirilor angoasei tulburătoare, dereglându-și profund funcțiile fundamentale ale psihicului, abandonând
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1462281009.html [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
religie în trunchiul comun (de bază) și în aria curriculară (părinți, profesori și elevi, deopotrivă) lucrează în majoritatea covârșitoare a membrilor acestei țări!... Suntem întru totul de acord cu respectarea drepturilor unei minorității - fie și aceea a ateilor și liberilor cugetători, dar aceștia să nu uite totuși faptul, că în spiritul reciprocității, trebuie aplicată și vice-versa, în caz contrar, vom vorbi într-adevăr, de discriminare!... Nu asistăm, oare, sau nu suntem chemați să participăm, din nou, la o lămurire a doctrinei
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… by http://uzp.org.ro/ora-de-religie-din-scolile-romanesti-factor-al-discriminarii-sau-mijloc-si-opera-culturala-a-spiritualitatii/ [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
prin scripturi deși suna puțin altfel: Unde îți sunt averile acolo îți afli și sufletul, dar parcă nu era atât de explicită, iar de respectat, hai să fim serioși, cine mai ia în serios cuvântul biblic! Suntem doar, iremediabil, liber cugetători iar interdicțiile ne subminează libertatea despre care ne place să vorbim atât de mult. Numai că, la înfricoșata judecată nu vorbele vor atârna greu ci faptele, Iar ele... În primul capitol, intitulat: Lumina expresiei putem citi: Fiecare om te vede
CALEA CUVÂNTULUI SPRE ÎNŢELEPCIUNE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1491895830.html [Corola-blog/BlogPost/368560_a_369889]
-
aforism înseamnă poezie; - aforism înseamnă chintesența prozei; - aforism înseamnă un sâmbure de roman; - aforism înseamnă sensibilitate; - aforism înseamnă talent indubitabil; - aforism înseamnă originalitate; - aforism înseamnă frumusețe. În final, am mai privit o dată cartea și mi-am zis ca un bătrân cugetător care are o revelație: Alexandra Mihalache este ea însăși o definiție aforistică. ----------------------- Mihai FRUNZĂ Brăila, ianuarie 2017 Referință Bibliografică: Mihai FRUNZĂ - ALEXANDRA MIHALACHE - O DEFINIȚIE AFORISTICĂ / Mihai Frunză : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2226, Anul VII, 03 februarie 2017
O DEFINIŢIE AFORISTICĂ de MIHAI FRUNZĂ în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihai_frunza_1486106769.html [Corola-blog/BlogPost/375507_a_376836]
-
nu este obligatorie, totuși există ceva cu cea mai mare putere de impunere în societate ce se constituie în: legile statului și principiile unei societăți umane care trebuie să coincidă cu legile și principiile lui Dumnezeu. Așadar, cine este liber cugetător, trebuie să cugete și să acționeze doar în limitele prevăzute de legea statului de drept care se bazează pe respectul personalității umane. Altminteri, poate fi constrâns de societate. Un aspect foarte important al raportului dintre credință și fapte este subliniat de
DESPRE CONVINGERI ŞI ACŢIUNI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1422695935.html [Corola-blog/BlogPost/377035_a_378364]
-
reprezentare avem și despre lumea corporală exterioară: întinderea. Așa este dovedită și existența lui Dumnezeu, a sufletului și a materiei. Dumnezeu este substanța în sens propriu, aceeași, care îi este necesară sieși; sufletul și materia sunt substanțe de ordinul doi - cugetătoare și extinse, care servesc prin existența lor lui Dumnezeu. În om se manifestă substanța gânditoare și extinsă (suflet și trup) numai într-un punct, în glanda pineală; inter-influența dintre ele se produce însă numai cu ajutorul lui Dumnezeu, [...] rezultă că Descartes
TATĂL FILOZOFIEI MODERNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1454112521.html [Corola-blog/BlogPost/370138_a_371467]
-
vorba despre o intuiție imediată a minții: în aceeași clipă în care ne dăm seama că ne îndoim, înțelegem că gândim și, astfel, că existăm. Certitudinea de a te îndoi nu poate fi înșelătoare și ea dovedește existența unui eu cugetător. Pentru a dovedi existența lui Dumnezeu, Descartes explică cum în mintea umană există ideea de Dumnezeu, adică de ființă absolut perfectă, omul fiind o ființă imperfectă, natura sa cuprinzând îndoiala. Drept urmare, ideea unei ființe perfecte nu își are originea în
TATĂL FILOZOFIEI MODERNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1454112521.html [Corola-blog/BlogPost/370138_a_371467]
-
iubire o caută asemenea „seminței de pământ”, o consideră drumul spre veșnicie în lupta cu Timpul care cere vamă celui ce se lasă amăgit de clipă. Prin nevoia de meditație autorul deschide comentarii inclusiv pe marginea argumentelor biblice alături de spirite cugetătoare implicate peste timp în elucidarea „tainei tainelor”. Adesea, acestor judecăți le fac concurență verdictele lansate de eroii romanelor, uneori oameni simpli aparținând gliei cu tainele ei, autorul intuind spiritul meditativ al „cumințeniei pământului” românesc. Prin tonul adesea mucalit sau uneori
CRONICĂ LA „INELUL DE IARBĂ” DE AL FLORIN ŢENE de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 by http://confluente.ro/Antonia_bodea_cronica_la_antonia_bodea_1373895939.html [Corola-blog/BlogPost/364176_a_365505]
-
unele ca acestea: Bucură-te, viță a veșniciei; Bucură-te, nectar al ambroziei; Bucură-te, că de Mântuitorul ne-ai fost trimis vindecător luminat; Bucură-te, că părinților celor din vechime ai urmat; Bucură-te, piatra cea nouă a zidirii cugetătoare; Bucură-te, cunună nou împletită, a Bisericii dreptmăritoare; Bucură-te, cel ce te-ai arătat ca un trandafir proaspăt înflorit; Bucură-te, cel ce de Dumnezeu ai fost dăruit; Bucură-te, steaua cea nouă a credinței poporului; Bucură-te, cel
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478510675.html [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]