69 matches
-
literaturii române de D. Murărașu falsifică educația literară și intelectuală a tineretului. Teoreticianul Camil Petrescu se impune atenției criticului prin "agerimea vederilor, bătaia lor lungă, impresia radioactivă a emisiunii ideilor, fenomenul în sfârșit de viață, când original, când numai intens cugetat, nealterat niciodată prin studiu erudit, realitate misterioasă a cărei matrice este un temperament unic între noi." Lui N. Davidescu i se impută abaterile de la ordinea estetică și politică (N. Davidescu și controversa Caragialeă din celebrul studiu negator intitulat Caragiale, ultimul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Z. Ornea În 1960, după multe stăruințe, Ion Agârbiceanu, preot ardelean, obține de la stăpînirea comunistă aprobarea de a i se reedita scrierile într-o serie de Opere în treizeci de volume, după un proiect bine cugetat ce trebuia să cuprindă, după apariția scrierilor literare (inclusiv ineditele) și prea abundență să publicistica. Seria e pornită cu zor și, în 1962, apar, cu un ritm precipitat, trei volume. Dar în 1963 prozatorul moare (la 81 de ani) și
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
hotărîtor în spiritul public) cu ultimii 10 ani ai domniei regelui Carol I. Are cuvinte de bună apreciere despre primul suveran pe tronul României, care a știut să țină bine cumpănă între cele două partide politice, conducînd-o auster și bine cugetat. Dar nu poate să nu amintească faptul că "ajunsese a se cîntări spitereste o inflexiune de voce, un gest al lui, care știa cîte degete să dea la o audiență, cîte să le ridice la chipiu în răspunsul la un
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
rămâne inaccesibilă pentru gândirea omului simplu, ea putând fi descifrată fragmentar și temporar doar de cei cu o bogată experiență duhovnicească. Taina Întrupării Cuvântului, cuprinde în sine înțelesul tuturor alegerilor și tipurilor din Scriptură și știința tuturor făpturilor văzute și cugetate (...) Cel ce a cunoscut înțelesul tainic al învierii, a cunoscut scopul spre care Dumnezeu a întemeiat toate de mai înainte<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Centuriile gnostice, P.G., LXIII, col. 519. footnote>. De o mare profunzime teologică sunt și cuvintele Părintelui
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
există o relație încă înainte de veac, care ne arată că lucrurile create nu pot fi înțelese deplin decât în planul mântuirii. Taina întrupării Cuvântului cuprinde în sine înțelesul tuturor ghiciturilor și tipurilor din Scriptură, și știința tuturor făpturilor văzute și cugetate. Căci cel ce a cunoscut taina crucii și a mormântului a înțeles rațiunile celor mai’nainte spuse; iar cel ce a cunoscut înțelesul tainic al învierii a cunoscut scopul spre care Dumnezeu a întemeiat toate de mai’nainte<footnote Sf.
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
lamenta, zicând că la această nu va consimți niciodată... În fine se ceru să meargă la București să-și vadă frații ca să se consulte cu ei pentru aceasta. Tatăl meu, deși era convins că va face treaba cea mai bine cugetată, totuși, văzând furiile mamei, își mai opri avântul; de aceea nu numai că se învoi la călătoria mamei, dar mă dete și pe mine ca s-o întovărășesc la București, pentru ca să nu facă singură un drum așa de lung. Această
În vara anului 1837 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17938_a_19263]
-
contemporaneitate, o moarte din nou sălbăticită. Interesată de stări și cuvinte legate de moarte, pun între paranteze temporare stricta cronologie, nu fac neapărat diferența dintre genuri și specii și propun, sintetic, doar câteva exemple. Așadar: 1. Situarea meditativ-filosofică - sau moartea cugetată. Textul își alătură perspectiva detașată a gândului activ și tentația sistemului, moartea înscriindu-se în circuitul cosmic. Eminescu distinge două feluri de moarte: una omoară spre a naște iară, e umbră vieții, „o umbră de ocară”, alta, „moartea cea eternă
Despre moarte, numai de bine by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4402_a_5727]
-
mult, analiza operelor literare alunecă adeseori în analiza criticii literare care s-a ocupat de acestea, astfel că tema morții și apetența pentru ea tind să se răspândească fractalic. Autoarea identifică cinci mari categorii ale reprezentării morții în literatură: moartea cugetată (meditativ filosofică), moartea degustată (privilegiul de a fi disperat), moartea adulmecată (instalarea în trecere), moartea parafină (sfidarea de la distanță) și moartea celuilalt (în proximitate). Felul în care sunt examinate componentele thanatice ale operelor literare este unul pe cât de atent, pe
Beneficiile culturale ale morții by Adriana Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/3581_a_4906]
-
pilda romanticilor și modernilor - să dea măsurii și în general principiului simetriei, lovituri din ce în ce mai puternice, s-ar crede, pînă la desființare. Prin ce mijloace? Prin suprimarea, uneori, a accentului tonic. Prin preponderența, asupra acestuia, a accentului expresiv. Prin uzul, bine cugetat, al sincopei. Printrun neînfrînt spirit de contopire ori subdivizare a valorilor. Însă - de o sută de ori nota bene! - în totdeauna sub protecția unui minunat simț al armoniei, liber în formă și academic numai doar în fond, care, din nesimetrie
Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
răpește de pe solul fiziologiei, aducîn-du-l la sentimentul de gravitate paternă." Analizând revelațiile Pichii, Ioanide ajunse la concluzia că adresa cu număr intruvabil a lui Tudorel nu era o simplă impostură juvenilă de dragul misteriosului. Tudorel lucra după G. Călinescu indicații bine cugetate, altfel n-ar fi fost pedepsit că divulgase adresa. Din moment ce casa cu numărul indicat nu exista, ce rost avea ficțiunea? Ioanide deduse adevărul din dimensiunea minimă a străzii reduse la câteva numere numai pe o parte a ei, cealaltă fiind
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o responsabilitate. - Depinde. Aș ști să nu cer nimic, spre a nu stânjeni undestin, câtă vreme ar fi necesar. Totuși, în această fază de luptă a lui suntem hotărâți a ne limita la o camaraderie credincioasă. - E un lucru bine cugetat!* - Ce fel de om este Gavrilcea? Întrebă Ioanide pe Hagienușîn biroul de la Casa de Artă al lui Gaittany, am auzit că-l cunoști. G. Călinescu - Îl cunosc, îl cunosc, zise acesta râzând semnificativ. Gaittany lăsă capul în jos, nevrând să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Șerban? Păruse un aluat moale Constandinul Stancăi, și uite ce este în stare, își spuse stolnicul în gând. Lectura testamentului era de fapt inutilă, căci toți cei interesați îi cunoșteau fiecare cuvânt, dar ieromonahul începu ceremonios: — „Ajungând la vârsta bătrâneților, cugetat-am în inima mea către bunul Dumnezeu ca să călătoresc către Ierusalim, să mă închin acolo sfântului loc unde a fost îngropat preacuratul trup al Sfinției Sale și să plâng mulțimea păcatelor mele. Drept aceea, fiind eu gata asupra purcesului, am chemat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să nu caute defectele celorlalți și să nu vorbească pe nimeni de rău. - Să acumuleze un volum corespunzător de învățături și cunoștințe, care să-l ajute să selecteze, să deosebească binele de rău. - Să învețe să fie calm, răbdător și cugetat. - La școală, elevii să învețe câte ceva, în orice moment. Dacă învață ceva, timpul acela este câștigat; dacă nu învață nimic, timpul acela este pierdut și nu se mai întoarce sau nu se mai repetă șansa de a învăța. Viața-i
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
a liberalilor. Și tocmai când analiștii își închipuiau că autorii suspendării, retrași să-și lingă rănile, au avut și răgazul să mediteze și să nu mai repete asemenea erori, PSD-ul a venit cu un demers de orgoliu, dar deloc cugetat: o moțiune de cenzură la adresa guvernului. În ultimele zile, televiziunile și ziarele nu mai pregetă să prezinte contraofensiva unor diverși lideri ai social-democraților la adresa propriei moțiuni. De la colorata dezaprobare a lui Răzvan Theodorescu („Moțiunea e sinucigașă! În politica românească poți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
cam descurajat când a citit studiile de Xenopol, pentru că simțea că n-o să poată scrie niciodată astfel; dar asta a fost totodată impulsul de căpetenie care-l va face să vă dea niște articole// într-adevăr bine scrise și corect cugetate. Pentru asta însă și-a destinat un timp de câteva luni - [2r] până la Crăciun. Alături cu povestea vă trimit și o notiță asupra serbărei de la Putna. Puneți s-o tipărească cu litere cât se poate de mici; nu trebuie să
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
cam descurajat când a citit studiile lui Xenopol - pentru că simțea că n-o să poată scrie niciodată astfel, dar asta totodată a fost impulsul de căpetenie, care-l va face ca să vă dea niște articole într-adevăr bine scrise și corect cugetate. Pentru asta însă și-a destinat un timp de câteva luni. Vă trimit deodată cu Făt-Frumos și o notiță asupra serbărei de la Putna. Tipăriți-o cu litere cât se poate de mici; nu trebuie să-i dați nici în cea
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
319 r omul face din individualitatea sa particulară un mijloc pentru un scop artistic. El o ascunde așadar și o sacrifică pentru una a doua, cea născută de fantazie. Așadar toată personalitatea adevărată devine purtătoarea unei personalități poetice, adică numai (cugetate) închipuite. Aceasta însă o poate actorul numai întru măsura aceea întru cât poate ascunde și transforma propria sa individualitate și de-a și-o (scădea) dezidera, cum am zice la un caz, pentru o alta. Însă această destinațiune (Bestimmung) neseparabilă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în perfecțiunile literaturelor lor cu disprețul și uitarea totală a tuturor productelor române cari naturalmente trebuie să fie inferioare celor străine. Societatea noastră semidoctă ocupă o sferă falsă față cu sfera în cari se află realitatea la noi Un public cugetat ca colectivitate nu se înalță peste cele văzute și esperiate în arte, ci se mărginește între ele În unii cari aduc de măsură cu sine memoria cea mare a vremilor de mai nainte sau cari poartă culmea în fantazia lor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a se face obiect pentru un întreg artistic. Pe acest stadiu așadar își va găsi abia locul său lucrul cel fundamental Rutinierul simplu degradă și artea întru cât nu se avântă mai sus decât masa cea mare a spectatorilor. Publicul cugetat ca colectivitate voiește însă să aibă în reprezentator un individ înaintea ochilor care să-l ridice și să-l transporte prin mediul culturei sale artistice. În privința asta zice și Gothe despre actor (XXXXV, p. 9): Nu poți să-i arăți
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
celor mai fără răsunet (klanglos), o dezvoltare care aleargă paralel cu întărirea și înăsprirea reflexiunei, a înălțărei dân elementul moale și indecis al simțământului la certitudinea cugetărei. Fiindcă peste tot sunetul articulat rezultă din impulsiune instinctivă după reprezintare a celor cugetate, de-aceea consonantele cer o sforță mai mare din partea organelor vorbirei. Această sforțare constă dintr-o apăsătură. Trebuie să distingem aicea în privința nașterei conson[an]telor un element îndoit. Or că activitatea organelor căror li se emancipă consonantele e precesă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
atinge modul individual de-a privi (Anschauungsweise ) a fiecăruia, unește pe toți auditorii într-un întreg. Aceasta aspirațiune spirituală comunicată corpului vorbirei, intonațiunea, coprinde, după cum am arătat în împărțeala părții noastre speciale, mai multe trepte de dezvoltare. Aducând auditorilor sensul cugetat al vorbelor, se numește accent logic, care se leagă strâns de relațiunile gramaticale a propusăciunei, cari și ele nu sunt decât referințe logice. Spre a precepe accentul logic în toată însămnătatea sa reprezintatorul trebuie să se familiarizeze cu întreaga arhitectonica
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cunoștința celor ce se poate reprezenta și poate face efect pe scenă. Tema mai grea însă este a dirige întruparea opului dramatic, conceput în idee. Pentru asta trebuie ca toate elementele conștiinței artistice să fie date, căci fiecare moment trebuie cugetat și privit în referința sa cu toți factorii coactivi. Tonul fundamental al întregului op și a diferitelor caractere, tempo în toate nuanțele sale, raportul dintre espresia generală a creației sufletești și caracterul individual în toate momentele sale, a etății, a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la care parte pot adăoga încă și alte părți ale aceleiași experiențe, ca ținîndu-se tot de cea întîi. Pot mai întîi să cunosc noțiunea unui corp în mod analitic prin semnele extensiunii, impenetrabilității, formei ș-a altora, cari toate sânt cugetate în această noțiune. Acuma însă îmi lărgesc cunoștința și, cu privire la experiență, de la care am abstras această noțiune a corpului, mai găsesc că cu acele semne mai e combinată întotdeauna și greutatea. Prin urmare experiența este acel x care zace afară de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
doi trunchi a cunoștinței, care se poate să fi răsărind dintr-o rădăcină comună, deși nouă necunoscută {EminescuOpXIV 375} {EminescuOpXIV 376} și cari sînt: senzualitatea și percepția (inteligența). Prin cea dentăi obiectele ni sânt date, prin cea de a doua cugetate. Întru cât senzualitatea ar conține reprezentații apriori cari ar constitui condiția sub care obiecte ne pot fi date, se ține și ea de filozofia transcendentală. Învățătura transcendentală a simțurilor ar trebui să se ție de prima parte a învățăturiii elementare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
condiție formală a sensibilității, căci numai prin ea ele pot apărea, adică pot fi date și empiric intuite. Acuma e-ntrebarea dacă nu preced cumva și noțiuni apriorice sub care singure ceva să poată fi, de nu intuit, totuși însă cugetat ca obiect în general; căci în asemenea caz toată cunoștința empirică a obiectelor va trebui neapărat să se conformeze acestor noțiuni, căci fără supoziția lor nimic n-ar fi cu putință ca obiect al experienței. Să vedem. Toată esperiența conține
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]