66 matches
-
de o șină de cale ferată și s-ar fi auzit fluierul locomotivei care se apropia. Parcă nu-mi mai simțeam nici un mădular. Eram doar ochi și urechi. Atent la chipul bătrânului care își fixase privirea pe deschizătura ușii dinspre cuhne. El vedea tot ce se petrecea dincolo. După mișcările imperceptibile ale ochilor, bănuiam unde se află ființa sau ființele din bucătărie. “Acum se apropie de ușă... Ba nu. S-a întors din drum după ceva ce probabil i-a scăpat
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
tuturor vizitatorilor de la înălțarea ei și până astăzi. Biserica elegantă și simplă, o găsim așezată în mijlocul ansamblului mănăstiresc. Apoi, vedem casa domnească cu un sistem de pivnițe boltite și cu cerdac la care se ajunge printr-o scară exterioară. Urmează cuhnea domnească, astăzi este ultima clădire cu o astfel de arhitectură și destinație pe care o mai găsim în țara noastră. În colțul opus palatului domnesc se află o clădire destinată chiliilor părinților. Ea imită casele din secolului al XVI-lea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
putea realiza un edificiu care să corespundă exigențelor unui ctitor precum Gheorghe Duca. El a realizat într-un perimetru aproximativ poligonal, un ansamblu construit ce cuprindea următoarele componente: biserica, casa domnească, egumenia, arhondaricul, turnul clopotniță și patru turnuri pe colțuri, cuhnea și o clădire amplasată pe latura de vest care s-a prăbușit în primele decenii ale secolului al XVIII-lea dimpreună cu zidul. „Dimensiunile acestor edificii în cadrul Mănăstirii Cetățuia pun în evidență potențialul economic al ctitorului. Duca Vodă fusese îndemnat
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
zimții de cărămidă ai cornișei și învelitoarea de olane, iar în 1992 s-a schimbat învelitoarea de olane cu una de tablă. În fața palatului domnesc se găsește un edificiu mai mic despre care se crede că este o baie domnească. Cuhnea domnească, clădire specifică secolelor al XVI-lea și al XVII-lea este ultima pe care o mai avem în țara noastră. Are forma unui turn lanternă, care apare în toată lumea mediteraneană de est. Această clădire are un coș central care
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și soroc de sfârșire”<footnote Miron Costin, Letopisețul Țării Moldovei de la Duca Vodă încoace, în: Opere, Ediția P. P. Panaitescu, București, 1958, p. 158 footnote>. În aprilie 1714, o parte din imobilele din interiorul mănăstirii, în special casele domnești și cuhnea, erau descoperite. Biserica avea și ea nevoie de reparații. Pentru aceste lucrări Patriarhul Hrisant al Ierusalimului a pus la dispoziție suma de 250 până la 300 lei. Pentru refacerea zidului de vest al incintei, prăbușit după anul 1717, nu se luaseră
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
desenul de calitate, elaborarea grupării personajelor și dozajul reușit al culorilor. Majoritatea compozițiilor sunt pline de viață, de dramatism și de naturalețe. Impresionează în aceeași măsură și sala gotică, prin volumul, bolțile și nervurile ei decorate cu rozete. Dar și cuhnea, impresionează prin forma ei pătrată, apoi prin sistemul de boltire și turnul lanternă cu opt ferestre și cu aerisirea cilindrică de deasupra. Fosta locuință personală a lui Gheorghe Duca seamănă cu o casă fortificată, fiind construită din blocuri de piatră
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
aprilie 1753 (7261) spune: „Fac înștiințare, cu acestu încredințat zapis al meu, pentru un loc de casă gata de pe Ulița Strâmbă din dosul pivnițăi mănăstirii Trei Sfetitelor și pe lângă dughenile bisericii ungurești...Pe această casă cu ogradă, cu grajdiu, cu cuhni și cu poartă șindilită, după cum le-am cumpărat eu de la căpitanul Simion Coroiu li-am vândut lui Locman gerah”... Stai să vezi! Nu te grăbi, fiule, pentru că „gerahul” Locman avea să aibă necazuri cu „preoți ai Bisericii Catolicești”. Uite ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
închisă cu un grajdiu și o cuhnicioară (bucătărie), ce au făcut un beșleagă (căpitan de beșlii)”. Așijderea și „părintele Gherasim vlădica de la Golăie” a mărturisit „c-au fost hudiță pe acolo ș-au închis acel beșleagă cu acel grajdiu și cuhne”. Trebușoara asta nu era chiar simplă, ci „pricinuește multă stricăciune mahalagiilor...de n-au pe unde mergi pe din dosu, pe la casăle lor, și încă ce mai multă grijă au și pentru focu, să nu să întîmple o primejdie să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
care a murit acolo de ciumă, cum am aflat mai devreme. Acum, însă, dacă soarele s-a oprit taman în vârful cerului și de acolo ne privește îngăduitor, hai so încheiem cu sporoava și eu oi lua-o fuguța spre cuhnea din poiană, să părpălesc ceva de-ale gurii. Iar tu până una-alta fă bine și adună câteva găteje și adu-le ca să fie acolo la o nevoie... Voi face întocmai, părinte. După ce am așezat cărțile în ordine la locul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cât și la etaj. Locuința particulară a domnului se află imediat în spatele primei clădiri și purta denumirea de casă din lăuntru în restul incintei, despărțite prin îngrădituri și grădini, se ridicau alte construcții, că locuința doamnei (casă despre doamna), baia, cuhnea, cazărmi, chioșcuri, grajduri, pulberăria, care de mai multe ori a sărit în aer jitnița, biserica de pe poarta și închisoarea". * Iată așadar că o primă vorbire despre închisoarea din Iași se face după stabilirea în acest oraș a capitalei Moldovei, respectiv
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
învoit chiar să ne găzdu iască la el, cât vom vrea să stăm. Partida era câștigată. Îl chema Ion. Ion Onișor. Ne da casa mare de sus, cu două odăi curate și gătite, care tot stau degeaba. El locuia în cuhne, iar vara mai mult pe afară. Am aflat cu acest prilej căi murise nevasta. Trei fete înstreinate erau măritate în satele bogate de jos. Băiatul cel mare i se prăpădise pe front. Altul, însurat, făcea armata în oraș, departe. Rămăsese
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
învoit chiar să ne găzdu iască la el, cât vom vrea să stăm. Partida era câștigată. Îl chema Ion. Ion Onișor. Ne da casa mare de sus, cu două odăi curate și gătite, care tot stau degeaba. El locuia în cuhne, iar vara mai mult pe afară. Am aflat cu acest prilej căi murise nevasta. Trei fete înstreinate erau măritate în satele bogate de jos. Băiatul cel mare i se prăpădise pe front. Altul, însurat, făcea armata în oraș, departe. Rămăsese
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ce ziduri înalte și groase are! Apoi zidurile astea au o înălțime de 7 metri și o grosime de 1,40 metri. Și încă un lucru de seamă: s-au păstrat toate construcțiile mănăstirești de la începuturi: palatul domnesc, baia sau Cuhnea (bucătăria), sala gotică, turnul „Cina pelerinului” și altele... Știai, dragă ieșene, că pe când biserica Cetățuia abia a fost gata hogea a strigat din clopotnița bisericii Sfântul Nicolae Domnesc? Cu ce ocazie s-a apucat să strige hogea? Biserica abia deschisese
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
au pus țol dă lemn și s-a așezat la Quinta del Țato. Da oare ce s-a fi ales dă infanții dă Aragón? Fincă toba inimii mele bate ritmu orașului, șutisem straiu dă urs dă la omu dă la cuhne, care i s-a urât cu lumea și nu merge la milonga, că nu-i dansantă. Dotat cu toată blănăraia aia dintr-o singură bucată, m-a bătut gându să trec invizibel; mi-am permis luxu să fac o reverență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
lor: că m-au făcut să hăpăi o lătură făr-de-zamă, care mi-o băga pe gât cu linguroiu dă lemn, de m-a trezit de-a binelea dă tare ce frigea. Mai nașpa ie că d-acu omu dă la cuhne nici că vrea să mai șueteze cu măndel, c-a intrat la suspiciuni cum c-am rătăcit chiar capdeursu care s-a pozat doctoru Rodolfo Carbone cu iel În caru aligoric. Că veni vorba dă care, unu care ie un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
-mi venea a crede. Am mai dat două ore În clocot pă tabla coperișului, doar-doar s-or mai arăta alte și alte complicații, da arșița mi-a tăiat tot chefu. Când m-am catapultat, peizanu se afla În treabă la cuhne, și pă loc m-a favorizat c-o zemușoară nutritoare dă mai mare dragu. Mandea, care de la naturelu meu sunt onest dă cinstit și mă tratez cu orșicine, m-am pus să-i trag o predică libidinos dă ațâțătoare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
acolo să bage geana statistic la tot ce mișca acilea. Cică dân vina la registre, rusticanu Își trecea toată ziulica Împlementat În birou; io, care n-am obligații fixe la locantă și, dacă vreodat Îi țin umbra lu ăla din cuhne, fac asta să nu par igoist, mă tot fâțâiam prin fața lui, doar oi marca vro deferență, da don Renovales mi-a vorbit ca un tată și a tret să mă dau Întors la ogeac. Peste douăj dă zile, o bârfografie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
toiu asaltului. Da tre să recunoaștem că gagiii sunt grozav dă delicați și cine promite că, dacă io mă bag, am și baftă? Taman atunci a căzut la drum Renovales și s-a pornit debandada. Doi caftangii a ajunsără până la cuhne; al treilea a vrut să-mi ia urma și să dispară În găinărie, da mâna grea a lu Renovales i-a ars un pumn. Plesneala lui dă tată cerea aplauze, da am preferat mai bine să mă râd pă dinlăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
guițând ca porcu matolit, că io sunt ca Napaleonu și fac multe chestii odată. Nu zic mai ceva ca a dreaptă: tot localu a venit În goana mare când am strigat ajutor, să nu-l uit nici pă argatu dă la cuhne: ăla mi-a pus astupuș la gură c-un bariz, dă iera să mai avem un hoit. Au sosit Fainberg, Musante, trotilații, bucătaru, Paiu Fioros și, coada cozii, don Renovales. A doua zi am petrecut toți la pripon. Mandea ieram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mama. Să adulmeci mirozna la așa delicatețe, care ie așa naționale, și să te socotești ce culturală ie probabil o seară cu milordu dă Zalduendo ie, cum spunem la Burzaco, unu ș-acelaș șoz. Am ocupat prodent loc pă băncuța dân cuhne până când soarele s-a glisat În jos - fincă insolațiile la ginitori iera la ordinea zilei - până la opt și un-fârtai trecute fix, aplicând o bidinea dă negru p-un mobiler mic dă farafastâc, de-l ticluisem dân cutiuți dă zahăr Lanceros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a lu doctoru Margulis, iar luni l-am dedulcit pă juma la monomania cu mersu la pescuit În bălți. Ce nebuneală-ntre urechi și cu pescuitu ăla: că tomna io am rămas bușbeu ca tontu. Monșeru dă Broscoui-țestos iera În cuhne și opărea un mate. M-am pus cu spatile la geam, care acuma dă În cârca lu clubu Uniunea Sportivă și nainte dădea la un câmp dășchis. Maestru s-a negat cu politețuri inorme la proiectu meu dă pescuit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nu doar unu mă cunoaște În ea dân vedere și mă salută cu respect, am mâncat și-am șuetat dă mai mare dragu. A fost o cină cu toate pânzele sus, fără baremi o aluniță: chiar baronu cobora mereu la cuhne, să supervizească crătițile. Io stăteam Între Jacqueline și Chantal. Și dă-i cu bere, dă-i cu vin, m-am simțit la largu meu, de parcă ieram În strada Pozos, ș-am fredonat fără șovăială tangou Cerșetoru care caută-n gunoaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Crucea lui Ferencz”, mărite Spirit. Din câte am citit, știu că bătălia decisivă s-a dat pe costișa Cetățuii dinspre miază-zi și s-a sfârșit la Valea Adâncă. - Privește acolo palatul destinat găzduirii domnului. Așa se explică și existența bucătăriei (cuhnea) - singura construcție de acest fel dintr-un complex monastic. Înspre miază-zi se găsește Sala Gotică, numită „Anastasia Doamna”, sub care se găsesc adâncile și răcoroasele pivnițe în care se păstrează vinul făcut din podgoria mănăstirii. În curte se mai află
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
evolutivă, pasul Înainte. Poate de asta viața noastră cotidiană nu se schimbă, chiar dacă beneficiem de noi cuceriri ale civilizației. În fond, televizorul doar a Înlocuit gradenele circului roman, iar cuptorul cu microunde, dar dublat de o industrie de semipreparate, vechea cuhne. Scriem la fel de repede pe calculator, precum cronicarii pe hârtie. Și gândim, dreptu-i În alte coordonate, la fel ca strămoșii noștri din neolitic. Ne aflăm Într’o mlaștină - iertare pentru comparația atât de neelegantă cu Natura -, În care ne afundăm cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
adică bizantin, acela care ardea chiar și În apă și care nu era altceva decât Întruparea evoluției tehnologice a Încărcăturilor incendiare ale catapultelor romane... Dovadă că răul nu e de astăzi, de ieri, ci de alaltăieri... Oricum, focul scăpat din cuhne a distrus păduri, zisele curături ale Evului Mediu, și orașe precum Dresda sub bombele americane. A descoperit praful de pușcă. Întâi pentru artificii, inițiind astfel o știință, mai precis o artă după cum arată particula finală a ce-am să pronunț
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]