345 matches
-
lui. Apolitismul a luat naștere în acea păcătoasă societate în care omul numit de bine zbiera măgărește că el politică nu face, că nu aparține nici unui partid politic. Același specimen care, mai apoi, constată cu uluire cum politica devine un cuibar de afaceriști veroși, de împătimiți ai înavuțirii, pistolari deghizați în experți. Mă refer la o categorie largă, dar și la acei învârtiți care au pus în practică dictonul "și cu dânsa-ntr-însa și cu sufletul în rai", pentru a culege roadele
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
Barz-n cuib a poposit!” Totu-n deal se dezmorțește; Zarzărul a-nmugurit! ÎN OGRADĂ LA BUNICI În vacanță, noi, cei mici Fugim iute la bunici, Ș în curtea lor găsim Câte nici nu bănuim. Un căluț pe lângă car, O găină pe cuibar. Lângă stup, un roi, Pe povârniș multe oi. Un purcel sub un copac Fluturași pe flori de mac, În gutui un cocoșel Lângă poartă un vițel. PE ARIPI DE PRIMĂVARĂ Primăvară, primăvară Aduci bucurie-n țară Înverzești câmpiile Și gonești
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
și ponegririi știu să găsească imagini în care dacă nu arăți ca un borfaș, ai sigur ceva din masivitatea unui hipopotam, iar dacă n-ai un luciu viclean în privire, cu certitudine oferi priveliștea cuiva suprins pe când fură ouăle din cuibar. Ce văd în oglindă e imaginea reflectată a cuiva care îmbătrânește și nu pare să-și dea seama. N-am să-mi plictisesc eventualul cititor cu dizertații pompoase despre sensurile metaforice, simbolice, oculte, sexuale ori metafizice ale oglinzii. Vă asigur
Cât de des vă uitați în oglindă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8203_a_9528]
-
strategie surprinzătoare, nimerești, deci, în miezul oștirilor dușmanilor tăi fără să ai habar, te întrebi dacă hanuman știe cine ești, dacă înfățișarea ta îi spune ceva deosebit, te gândești că, oricum, apariția ta dintr-odată, cu mersul pe furiș, în cuibarul lui, nu este de bun augur pentru ce impresie își va face regele maimuțelor lumii noi, tu ești viteaz oricum, nu este problemă, ești prințișorul unic shangdi di liwu, darul dumnezeului adevărat, care ai creat lumea acestei cărți, de la zero
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
fost gard. Polata mai are un acoperiș schilod, stă să cadă, pereții au scândurile găurite, mâncate. O șandrama de lemn. Cârpit, peticit, petece de lemn peste pereții de lemn. Se mai află un acvariu care nu a avut niciodată geamuri. Cuibarul găinilor îl găsim tot acolo. Singurul lucru viu din toată această încăpere ciudată. Polata comunică cu cotețul în care se adăpostesc pentru a dormi găinile. Mai sunt unele poteci, trasee ale șobolanilor. Găuri, curse de șobolani, curse în funcțiune sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
lăsau până nu-i ghiceau: Vino la baba să-ți ghicească nărocu’ frumușațo!, ziceau ele cu glasul muiat în mierea unor vorbe cusute cu șiretlicuri abile. Și fetele veneau, puneau bani buni în mâna ghicitoarelor sau luau ultimele ouă din cuibare, fără știrea mamelor. Se despărțeau de ghicitoare bucuroase că ceea ce se arătase în cărțile rufăite, în palmă sau în glăsuitul șoptit al ghiocului, era tocmai sortitul încălzit la sânul lor nu numai în nopțile de Sânziene, ci și în toate
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
cuib de spionaj. Dacă e periculos? E foarte periculos. și dacă suntem siguri că e? Foarte siguri. Hai! Veniți! și-o să vedeți. și o să afle și lumea. Toată omenirea o să afle, și-o să se minuneze. Da, domnule, tocmai la noi, cuibar de spionaj! Mare belea pe capul nostru! Da, domnule, mare, o să vedeți și-o să vă minunați. Hai. Repede! Câteva zile mai târziu, presa vremii a fost invadată cu știre de zenzație. Schimbălău și Schimbălete și-au mutat birourile afară, în
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
două ferestre micuțe și ușa scârțâitoare ar fi trebuit să fie o poiată, nu o agenție de detectivi. Dacă o mai înfruntau mult, probabil va pleca ea și ele vor rămâne să se cocoațe pe scaune și să-și facă cuibarul în fișet. Asta vor găinile. — Afară! strigă Mma Makutsi, fluturând un ziar împăturit. Găinile n-au ce căuta aici. Afară! Cea mai mare dintre găini se întoarse și-i aruncă o privire cruntă, în timp ce cocoșul doar se uită la ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
se dezbrécé de cémașé și rémase În pielea goalé. Ochii i se Închideau de la soare și el se frecé foarte repede cu mîinile pe burté, pe urmé o umflé și-și trase o palmé. Trebuia sé caute niște oué prin cuibare. O daté, cînd s-a bégat În poiaté, s-a umplut de péduchi mici de géiné, care gîdilé și te enerveazé. Dar péduchii de géiné nici nu tréiesc la om și se duc repede. Péduchii sînt mici și sînt de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
matcă. Nu, o cheamă zugravul, nu-i decît un ropot de vară, Mărie, un firicel de rîu, un izvor de izvorel. Poți să-l treci". Ploaia de gheață nu mai contenește, Măriei îi plesnesc sînii de frig, ca ouăle din cuibar. "O să-ți fie bine, Mărie, îl aude pe zugrav, mai c-a stat vijelia, abia burează, vino, e senin". Vîntul sau dorul-dor o saltă deasupra apei și Măria ajunge. Știe ce-o așteaptă. Se lasă așezată pe zid: "Așa, stai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cheltuiește în egală măsură este un om cu adevărat fericit deoarece el se bucură de două ori." Samuel Johnson A fost odată ca niciodată. Un țăran sărac, mergînd în hambar, dădu într-o dimineață peste un ou de aur în cuibarul găinii. Cineva a vrut să-și rîdă de mine" gîndi el. Merse, totuși, cu oul la un aurar care i-a spus că este într-adevăr din aur. Țăranul vîndu oul și se întoarse acasă cu buzunarele doldora de bani
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
petrecură pe cinste. A doua zi toată familia s-a trezit cu noaptea în cap ca să vadă dacă mai era rost de încă vreun ou de aur. Nu mică le-a fost mirarea să vadă un nou un ou în cuibarul găinii. De atunci, găina făcea cîte un ou în fiecare dimineață, iar țăranul îl vindea la tîrg pe bani frumoși. Dar țăranul nostru avea și o meteahnă era lacom din cale-afară. Tare se mira cum de găina făcea un singur
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
și să-l lase să-i desfacă sutienul, nu renunță la stilul pompos-sacerdotal: „În pat să-ți lepezi caldă cuviința / Și sânii dornici de-ncleștări avide / Să îi frământ cu palma ce decide / Cât de fierbinte-i carnea și putința. Desfă cuibarul tainic să pătrundă / Un aprig lup ținut prea des închis.“ (Îneacă-mă-n sărutul ce ucide) Solemnitatea în sine nu este de disprețuit, problema constă în practicarea ei fără discernământ, fără simț artistic, în orice împrejurare. Poți să mergi îmbrăcat
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
mai era tataia cu chipul afumat de uleiul rânced al opaițului; ca un bunic atent, priveghea rodirea. Cuvintele lui, primele semne de primăvară. Ochiul treaz al oglinzii de sub streașina casei nu adormea niciodată. Când strecura mâna în buzunarul pufoaicei, în cuibarul găinii, în mormanul de sticle spălate (un leu bucata la cooperativă), în stiva de grăunțe pregătite pentru moară, ochiul se întrista și îi era de ajuns. Dacă de acolo, de sub grindă, o mână ar fi coborât să-l atingă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
că greșesc. Prefer să rămîn Însă la adevărul astrelor. Vasăzică, număram trei ani trei luni trei săptămîni și trei zile, iar de barză trebuie că știam din vara dinainte... Mărturisesc că ținuta bățoasă a cocostîrcului Într-un picior pe marginea cuibarului de pe șură, precum și Înfățișarea verde și Înflorită a lumii le datorez, În mare parte, grădinii Emmei și a lui Matthias Geiger. Într-un aprilie, cînd locuiam deja la Sfatul Popular, bătrînul Matthias a venit la mama să ne dea voie
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și durerea înstrăinării ca o plagă sângerândă. Tata, cu un picior zdrobit încă din toamnă sub povara unei rădăcini de stejar, abia vindecat, trăgea de oiște alături de căluțul Bubi, încercând să suplinească lipsa celui de al doilea bidiviu. Într-un cuibar, meșteșugit din baloturi și saci în vârful căruței, chicoteau pe înfundate frații și surorile mele mai mici; eu cu mama și cu fetele împingeam atelajul din spate. Alături de noi, cu botul în rouă și cu privirea blândă, pășea văcuța Rujana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
foc, devorator de viață și de părți din natură. Da-i-ar Dumnezeu sănătate să-i dea lui Băbălean, salvatorul nostru. Pentru asta tot am să-i dau câțiva galbeni și poate un huțul mai blând ca să-l călărească spre cuibarele Balaurului când o fi de trebuință. Ori, dacă nu, măcar o holercă... Nu Trifane! El nu primește nimic-nimic. Așa l-a sfătuit bătrânul Cuveică. I-a zis că, dacă s-ar lăcomi la ceva, și-ar prăpădi înzestrarea de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Sigur că multe episoade pot fi citite în grilă dramatică (fiind niște consecințe ale alienării), dar ele sunt, în realitate autonome, au o subtilitate literară proprie. La rigoare, grija pe care cei trei o poartă puilor de rândunică aciuați în cuibarul găinilor e, până la un punct, o punere în abis a întregului roman. La fel cum goana după orizont a Cristinei, o aspirație de tot banală dacă ținem cont de vârstă, poate fi înțeleasă ca o căutare latentă a „altor orizonturi
O surpriză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3265_a_4590]
-
Căci pentru Molnar, ca pentru orice credincios, egalitarismul marxist e un naufragiu ducînd la alterarea naturii umane, și implicit la terfelirea valorilor clasice: sacrul devine o fantasmă, noțiunea de valoare devine ilicită, fiindcă se sprijină pe discriminare, biserica e un cuibar de vicii, tradiția e un mănunchi de constrîngeri, autoritatea intelectuală e o sursă de dominație, credința e semn de retardare, iar bărbatul alb, creștin, heterosexual și cult devine simbolul dominației rasiste. În cursul acestei devastări pe orizontală, asistăm la o
Hegemonia mașinilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2964_a_4289]
-
și holoclausturi - ca uvertura ce s-a cântat mai ieri la Hiroșima acum sunt imnuri totul e un cântec tradiția ne este compromisă ne-au ruginit pumnalele în pântec și noi trădăm istoria nescrisă s-au congelat și vulturii-n cuibare iar Dumnezeul nostru - presupusul se duce pe la casa cui nu-L are și dă sentențios cu josu-n susul... nu mă veți sinucide-n noaptea asta că vă iubesc nespus tiranii mei mai am pe lume calul și nevasta și ne
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
o mașină plină cu respirații umane mergeam cu bunică-mea spre Pasvale, la Vytautas al ei. Autobuzul ne leagănă, torcând și zburdând de-a lungul întinderilor gălbui ale Lituaniei. Eu și soră-mea stăm în poala bunicii ca într-un cuibar moale și cald. Șoferul fumează când și când, mașina se umple de un fum amar și de o boare de vânt leneș. Peste arăturile împietrite în neclintirea lor, cerul e o față de masă întinsă pe jumătate, iar autobuzul frânează brusc
Inga Abele (Letonia) Vârstele iubirii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3861_a_5186]
-
ani (1703-1705), cu cîteva incursiuni în trecut. Evenimentele evocate sunt mai degrabă banale: alegerea lui Mihai Racoviță ca Domn al Moldovei, scurta lui domnie, mazilirea Domnului și urcarea pe tron a lui Antioh Cantemir, fratele scriitorului. Totul se petrece în cuibarul otrăvit de intrigi și trădări al Constantinopolului, unde se juca soarta Țărilor Române și unde se afla sediul real al puterii politice. Partidele boierești aflate în dispută pentru scaunul Moldovei, Brâncovenii și Cantemireștii, uzează de aceleași metode: cumpărarea pe bani
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
Simona Tache Sau mai exact cum sunt duse la culcare. La țară, evident. Se ia o găleată, se umple de găini, după care se varsă găleata în cuibar. Cam cum ar căra marile doamne de la oraș o haită de bichoni în poșeta Vuitton și i-ar vărsa, la năniță, în fotoliul lor de aur, încrustat cu Swarovski.
Cum se duc găinile la culcare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19472_a_20797]
-
și luna e în creștere. Cele câteva vecine care mai știu să pună o gâscă la clocit adună cu grijă ouăle și scriu pe ele cu creionul (chimic!) ziua în care a fost făcut. Apoi așteaptă să pună gâștele pe cuibar. Te poți considera un privilegiat să ai parte de un ou de gâscă în tigaie- obligatoriu cleios! Ce știu orășenii? Li se pare că dacă mănâncă ouă de prepeliță din supermarket au fuzionat deja cu natura... nimic mai fals! Cât
Port ceva pe dos, cum m-a învățat bunica, să nu se prindă farmecele de mine. Primăvara la perfectul simplu într-un oraș mic de provincie () [Corola-blog/BlogPost/338197_a_339526]
-
apă!” „Ceapă cu mămăligă? Eu? / Aflați că neam de neamu’ meu Nu a mâncat așa ceva! / Nu este-n casă altceva? Slănina nu-i în pod? Nu sunt / Câteva putine cu unt? Și-apoi nu sunt, dragi surioare, / Ouă mulțime, în cuibare? „Ba sunt surată, dar socoate / Că sunt ale mămucăi, toate.” „Păi după cum am prins de veste, / Ce e al ei și-al nostru este, Iar ceea ce noi vom avea / Este și-al ei, de-asemenea. Hai! Voi vedeți-vă de
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]