86 matches
-
a 21 de tunuri de 75 mm și 12 de 105 mm. Rezerva sectorului era formată dintr-un escadron de tancuri SOMUA din cadrul Batalionlui I cuirasieri staționat la Jauche și două escadroane de tancuri SOMUA din cadrul Batalionlui al 2-lea cuirasieri staționate la Jandrenouille, respectiv Merdorp. La sud de Crehen era plasată 2e Division Légère Mécanique, care avea un front de-a lungul pârâului Mehaigne, până la orașul Huy pe râul Meuse. Pe 12 mai, "4. Panzerdivision" a pornit acțiunea pentru atingerea
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
era să blocheze mișcările francezilor prin focul tancurilor medii aflate în poziții pregătite din timp în vreme ce tancurile ușoare trebuiau să execute o manevră de învăluire a inamicului. Principalele forțe franceze s-au retras spre Medorp. Încercuirea Batalionului al 2-lea cuirasieri a fost spartă de un contraatac al 2DLM. Tancurile SOMUA S35 au străpuns liniile germane, iar unitățile franceze au ieșit din înceurcuire, suferind pierderi grele în timpul acțiunii. În acel moment, flancul drept al Diviziei a 4-a Panzer era slăbit
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
considerau că trebuia să fie o linie antitanc belgiană puternică. Prin aceste acțiuni, Corpul de Armată VI s-a încadrat în acțiunile generale ale Armatei a 6-a, care avea ordin să înainteze neîntârziat spre Gembloux. Regimentul al 12-lea curasieri și Batalionul al 3-lea al din cadrul Regimenului al 11-lea Dragoni au reușit să respngă mai multe asalturi ale infanteriei germane sprijinite de blindate și, în cele din urmă, Divizia 18-a de infanterie germană a reușit să străpungă
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
prăbușească în jurul orei 13:30. Colonelul Dodart des Loges, comandantul sectorului nordic al Diviziei a 3-a de infanterie mecanizată, a ordonat retragerea. În timp ce dragonii se retrăgeau, tancurile lor Hotchkiss H35 și alte două escadroane de Hotchkiss din cadrul unității de cuirasieri au contraatacat. Tancurile franceze au respins blindatele germane până pe malul râului. Cele două tabere au suferit pierderi comparabile - șase tancuri germane și patru franceze. Colonelul de Vernejoul, comandantul Regimentul I cuirasieri, a dat ordin celor 36 de tancuri 36 SOMUA
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
și alte două escadroane de Hotchkiss din cadrul unității de cuirasieri au contraatacat. Tancurile franceze au respins blindatele germane până pe malul râului. Cele două tabere au suferit pierderi comparabile - șase tancuri germane și patru franceze. Colonelul de Vernejoul, comandantul Regimentul I cuirasieri, a dat ordin celor 36 de tancuri 36 SOMUA S-35 din subordinea sa să oprească înaintarea blindatelor germane care atacau dinspre Orp spre Jandrain. Panzerele germane au reușit însă să ia prin surprindere tancurile franceze, iar atacul acestora din
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
și Corpul de rezervă, sub comanda prințului von Liechtenstein, cuprinzând o divizie de grenadieri de rezervă sub comanda feldmareșalului d'Aspre, o divizie de infanterie și un Corp de cavalerie de rezervă, alcătuit din trei divizii de cavalerie: divizia de cuirasieri a lui Hessen-Homburg și cele două divizii de cavalerie ușoară, dragoni și husari ale lui Schwarzenberg și Nostitz. Corpul al V-lea de 9 000 de oameni al "Feldzeuigmeister" Reuss nu va participa la bătălie, fiind desfășurat nu departe de
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
III-lea al mareșalului Davout, Corpul al IV-lea al mareșalului Masséna, Corpul al IX-lea franco-saxon al mareșalului Bernadotte și rezerva de cavalerie comandată de mareșalul Bessières, formată din trei divizii de cavalerie grea ale armatei franceze: divizia de cuirasieri și carabinieri călare a lui Nansouty și diviziile de cuirasieri ale lui Saint-Sulpice și Arrighi (aceasta din urmă a fost detașată în dimineața zilei de 6 și pusă sub ordinele lui Davout). Acestora li se adăugau două armate de mici
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
mareșalului Masséna, Corpul al IX-lea franco-saxon al mareșalului Bernadotte și rezerva de cavalerie comandată de mareșalul Bessières, formată din trei divizii de cavalerie grea ale armatei franceze: divizia de cuirasieri și carabinieri călare a lui Nansouty și diviziile de cuirasieri ale lui Saint-Sulpice și Arrighi (aceasta din urmă a fost detașată în dimineața zilei de 6 și pusă sub ordinele lui Davout). Acestora li se adăugau două armate de mici dimensiuni: „Armata din Italia”, comandată de viceregele Eugène — cuprinzând Corpul
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
Chasteler. Cu toate acestea, regimentul 5 ușor reușește să-i disloce pe austrieci, astfel că Bernadotte este liber să înainteze spre Aderklaa, unde, în jurul orei 15:30, are loc o primă confruntare importantă de cavalerie. Aceasta a opus brigada de cuirasieri austrieci a lui Roussel d'Hurbal cavaleriei saxone din regimentul "Prinz Klemens Chevaulegers", atașat Corpului lui Bernadotte. Inițial, austriecii, conduși de generalul de origine franceză d'Hurbal, au respins șarja saxonilor prin procedeul neobișnuit al tragerii unei salve de carabină
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
peste Russbach, fapt ce întârzie atacul francez cu circa două ore. Între timp, Napoleon se îndreptase spre cartierul său general, ordonând Gărzii și diviziei grele a lui Nansouty să facă stânga-împrejur, dar lăsându-i lui Davout ca întăriri divizia de cuirasieri a lui Arrighi și o baterie de tunuri grele de 12 livre. Pe drumul său de întoarcere, Napoleon se oprește să se consulte cu generalul Oudinot, moment în care un obuz austriac explodează în apropierea Împăratului. Îngrozit, Oudinot exclamă: „Sire
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
imediată este necesară dar, în ciuda calității înalte a ofițerilor și trupelor din rezerva de cavalerie, aceasta nu a putut fi organizată decât în grabă. Totuși, cu bravul Bessières în frunte, călăreții francezi au pornit spre inamic. Mareșalul lăsase divizia de cuirasieri a lui St-Sulpice în rezervă și se pare că ordinele de a șarja nu au parvenit cavaleriei din Gardă, astfel că Bessières a condus la atac doar puternica divizie grea a lui Nansouty, formată din 4 regimente de cuirasieri (2
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
de cuirasieri a lui St-Sulpice în rezervă și se pare că ordinele de a șarja nu au parvenit cavaleriei din Gardă, astfel că Bessières a condus la atac doar puternica divizie grea a lui Nansouty, formată din 4 regimente de cuirasieri (2, 3, 9 și 12) și ambele regimente de carabinieri călare, nu mai puțin de 4 000 de oameni conduși de unul dintre cei mai renumiți comandanți de cavalerie grea ai epocii, generalul Nansouty. Trecând prin dreptul Împăratului, regimentele de
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
intrat în contact cu inamicul au fost carabinierii din cele două regimente care formau brigada lui Defrance, pe care mareșalul i-a condus apoi spre dreapta, împotriva grenadierilor austrieci din rezervă, dispuși în mase sau în careuri, iar în urma lor, cuirasierii au reușit să treacă prin sabie un batalion austriac. Solicitată de mareșal încă de la început, cavaleria ușoară a Gărzii, 4 escadroane de "chevau-légers" polonezi și 4 de vânători călare, aproape 2 000 de săbii, intră cu întârziere în acțiune și
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
beneficia de existența unor culturi înalte de porumb, care ascundeau parțial manevrele. Pentru a proteja marșul coloanei sale, Masséna și-a dispus o parte din cavaleria ușoară pe dreapta, între coloană și austrieci și a primit drept întăriri divizia de cuirasieri a lui Saint-Sulpice. Restul cavaleriei ușoare, brigada lui Marulaz, se afla în frunte pentru a deschide drumul. Pe măsură ce înainta, artileria franceză deschidea focul, înainte de a își schimba poziția iar infanteria era eșalonată pe regimente, batalioanele formând careu atunci când cavaleria inamică
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
pe flancul drept de cavaleria ușoară a lui Montbrun și de dragonii lui Grouchy și Pully. Aceste escadroane trebuiau să respingă cavaleria austriacă și, dacă era posibil, să încercuiască prin spate pozițiile lui Nordmann și Rosenberg de pe platou. Divizia de cuirasieri a lui Arrighi rămânea în rezervă între Glinzendorf și Grosshofen. Pentru a face față acestui atac, Rosenberg fusese întărit de avangarda lui Nordmann și de divizia de cavalerie a lui Nostitz, însă Corpul IV, de sub comanda sa, suferise pierderi în
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
care au încetinit înaintarea franceză. În aceste momente hotărâtoare, Davout i-a ordonat lui Arrighi să lanseze o șarjă care să spargă linia inamică. Cu toate acestea, șarja a fost organizată în grabă și fără tragere de inimă. În plus, cuirasierii lui Arrighi de Casanova, care îl înlocuise pe excelentul d'Espagne, ucis la Aspern-Essling, trebuiau să șarjeze în pantă, pe care trebuiau să o urce în dreptul localității Markgrafneusiedl, deși ar fi trebuit probabil trimise pe flancul drept, pentru a-l
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
timp pentru a se forma în caree. Șarjele diviziei a 3-a de cavalerie grea nu au dat astfel niciun rezultat și s-au soldat cu pierderi grele, aproape 300 de oameni și tot atâția cai. Întorși la baza platoului, cuirasierii au fost reformați de generalul de brigadă Bordessoule, în timp ce Arrighi, furios, a plecat să îl caute pe mareșalul Davout, pentru a protesta împotriva ordinelor primite. Era miezul zilei și întreaga aripă stângă a austriecilor risca să se prăbușească, dar, în
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
Michael Friedrich Benedikt Freiherr von Melas ( n. 12 mai 1729, Roadeș aproape de Sighișoara - d. 31 mai 1806, Elbeteinitz, Boemia) a fost un general de cavalerie transilvănean, propietar al Regimentului Cuirasieri nr. 6 și deținător al Crucii de Comandor al Ordinului Maria Terezia, care a servit în armata Imperiului Austriac pe durata Războaielor napoleoniene. Michael Melas s-a născut ca fiu al pastorului luteran Bartholomäus Melas din Sighișoara fie la Roadeș
Michael von Melas () [Corola-website/Science/313242_a_314571]
-
1771 devine maior al regimentului de infanterie nr. 34 „Adam Graf Batthiány”, în 1777 locotenent-colonel și comandor al batalionului de grenadieri din același regiment. În 1778 este transferat la regimentul de carabinieri "Erzherzog Franz" (din 1798 cunoscut ca regimentul de cuirasieri nr. 1 "Kaiser Franz"). În noiembrie 1781 von Melas devine colonel al Regimentului nr. 21 de cuirasieri "Graf von Trauttmansdorff" (care se va numi începând cu 1798 Regimentul nr. 7 de cuirasieri "Lothringen"). Din 1788 este transferat în aceeași poziție
Michael von Melas () [Corola-website/Science/313242_a_314571]
-
al batalionului de grenadieri din același regiment. În 1778 este transferat la regimentul de carabinieri "Erzherzog Franz" (din 1798 cunoscut ca regimentul de cuirasieri nr. 1 "Kaiser Franz"). În noiembrie 1781 von Melas devine colonel al Regimentului nr. 21 de cuirasieri "Graf von Trauttmansdorff" (care se va numi începând cu 1798 Regimentul nr. 7 de cuirasieri "Lothringen"). Din 1788 este transferat în aceeași poziție la Regimentul nr. 28 chevauxlégers (cavalerie) "Fürst von Lobkowitz" (reorganizat în 1798 ca Regimentul nr. 10 de
Michael von Melas () [Corola-website/Science/313242_a_314571]
-
Erzherzog Franz" (din 1798 cunoscut ca regimentul de cuirasieri nr. 1 "Kaiser Franz"). În noiembrie 1781 von Melas devine colonel al Regimentului nr. 21 de cuirasieri "Graf von Trauttmansdorff" (care se va numi începând cu 1798 Regimentul nr. 7 de cuirasieri "Lothringen"). Din 1788 este transferat în aceeași poziție la Regimentul nr. 28 chevauxlégers (cavalerie) "Fürst von Lobkowitz" (reorganizat în 1798 ca Regimentul nr. 10 de dragoni, revenit din 1802 ca Regimentul nr. 3 chevauxlégers). Cu acest regiment participă victorios la
Michael von Melas () [Corola-website/Science/313242_a_314571]
-
regiunea Mittelrhein și de la 21 iunie 1796 în Italia unde a preluat pentru o perioadă de timp comanda supremă după generalul Jean-Pierre de Beaulieu. Cu rangul de la 2 februarie 1799 Melas a fost numit general de cavalerie, proietar al Regimentului Cuirasieri nr. 6 (mai târziu Regimentul Dragoni nr. 12) și nobilat, conform regulamentul ordinului, numit baron. El a preluat după aceea comanda armatei austriece la 9 aprilie, între Adige și Mincio. A luptat alături de trupele rusești ale generalului Suvorov la bătălia
Michael von Melas () [Corola-website/Science/313242_a_314571]
-
resping cavaleria inamică, mult superioară numeric, cu susținerea artileriei Gărzii și a diviziei Drouet. Cavaleria franceză înregistrează pierderi minore, spre deosebire de Garda rusă, care este decimată. Prințul Repnin este făcut prizonier. În 1807, la Bătălia de la Eylau, cavaleria Gărzii șarjază împreună cu cuirasierii lui d'Hautpoul în cadrul marelui atac francez de cavalerie, care reușește să oprească înaintarea rușilor. De asemenea, infanteria Gărzii este angajată pentru prima dată de la inființarea unității și Vânătorii și Grenadierii pedeștri reușesc să recucerească cimitirul de la Eylau. La Bătălia
Garda Imperială Franceză (Primul Imperiu) () [Corola-website/Science/312737_a_314066]
-
trebuie să se retragă rapid la sud de Dunăre. Generalul Mouton, în fruntea Tinerei Gărzi protejează retragerea armatei. La Bătălia de la Wagram, sunt angajați îndeosebi Grenadierii Călare care, din cauza unor deficiențe în comunicare, nu exploatează ocazia de a ataca flancul cuirasierilor austrieci. Infanteria este nevoită să formeze de câteva ori careu, atunci când apar pe neașteptate niște călăreți inamici, dar aceștia nu îndrăznesc să angajeze Garda. În 1811, la Fuentes de Onoro, Mareșalul André Masséna ordonă șarja grenadierilor călare, menită să dea
Garda Imperială Franceză (Primul Imperiu) () [Corola-website/Science/312737_a_314066]
-
În acest timp, cavaleria ușoară a Gărzii se afla sub comanda lui mareșalului Ney la Quatre Bras, dar această unitate nu a fost angajată în vreo confruntare majoră. La Waterloo, cavaleria Gărzii a fost angajată din greșeală, fără ordin, împreună cu cuirasierii lui Milhaud și apoi cu cavaleria lui Kellermann. Deși nu a fost învinsă, cavaleria a suferit pierderi uriașe. Tânăra Gardă a acționat în jurul satului Placenoît, de unde a trebuit să se retragă, iar Garda Mijlocie acționat de asemenea la Placenoît, înainte de
Garda Imperială Franceză (Primul Imperiu) () [Corola-website/Science/312737_a_314066]