94 matches
-
de avocat la Chișinău), G. Ibrăileanu și Basarabia, Mihai Eminescu și Basarabia (1940). În V.B. se publică versuri de Ion Buzdugan, Vladimir Cavarnali, N. F. Costenco, Magda Isanos, Bogdan Istru, Virgil Carianopol, N. V. Coban, Eugen Coșeriu, Constantin Ciopraga, Sergiu Victor Cujbă, Coca Farago, Lotis Dolenga, Pan Halippa, N. I. Herescu, Cezar T. Stoika, Andrei Lupan, Vasile Luțcan, George Meniuc, Teodor Nencev, Donar Munteanu, Ion Larian Postolache, Al. Robot, Octav Sargețiu, Al. Terziman. Prozatorul în care revista și-a văzut bine ilustrat programul
VIAŢA BASARABIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290517_a_291846]
-
colaborare cu A.P.E.C.H. (Association des Poètes et Ecrivains Champenois) la care în 1998, Ana-Maria Popa îndrumată de prof. G. Barbu a obținut Premiul al III-lea pentru eseu iar în anul 2000 la « Challenge 2000 »- « Olympiade de la Francophonie », Alina Cujbă, elevă a Școlii « B.P.Hasdeu » Iași a obținut Medalia de Aur. În privința colaborărilor internaționale, ne vom referi la activitățile desfășurate în parteneriat cu Școala « P. Poni » din Iași, sub titulara unui Proiect European Comenius pentru «Școala din spital». În cadrul acestui
"Hran? vie pentru mintea ?i sufletul dasc?lilor" era ... directorul Laz?r Stan! () [Corola-publishinghouse/Science/83584_a_84909]
-
colaborare cu A.P.E.C.H. (Association des Poètes et Ecrivains Champenois) la care în 1998, Ana-Maria Popa îndrumată de prof. G. Barbu a obținut Premiul al III-lea pentru eseu iar în anul 2000 la Challenge 2000 Olympiade de la Francophonie , Alina Cujbă, elevă a Școlii B.P.Hasdeu Iași a obținut Medalia de Aur. În privința colaborărilor internaționale, ne vom referi la activitățile desfășurate în parteneriat cu Școala P. Poni din Iași, sub titulara unui Proiect European Comenius pentru Școala din spital. În cadrul acestui
HRANĂ VIE PENTRU MINTEA ŞI SUFLETUL DASCĂLILOR ERA ... DIRECTORUL LAZĂR STAN!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1731]
-
de ieșire, sufletul nemuritor formula de ieșire, vremea caldă și locul s-au împărtășit de temeri, cuminecătura "Mioriței". Ora 14,00, la Muzeul etnografic Tîrgu Mureș etnografica, ca gen alternativ constituirea ei, mioriticele cuvinte de răboj, cîinii de vatră, cupa, cujbele țin de obiecte nu mai mult decît îndemînarea lor de duh, Strabon geto-dac, alături de bou oaia, turmele sînt marea lor bogăție, lunecă în uitare, ignoranța asigură prezentul, actualizat deplin în țest la muzeu, erau și din piatră și din lut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
o prisacă cu pomi pentru pomenirea ei și a soțului ei. - Daniile se înmulțesc pe zi ce trece. La 10 mai 1635 (7143), preotul Chicoș dăruiește mănăstirii Aron Vodă două vii. La 12 martie 1639 (7147), un fost vornic, Ionașco Cujbă, dăruiește mănăstirii o falce de vie în Dealul Bătrân de la Sorogari. Urmează Ghica, mare vornic al Tării de Jos, care la 20 ian. 1648 (7156) dăruiuește mănăstirii Aron Vodă două fălci de vie la Sorogari. Iată însă că vine însuși
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
loc de prisăci ca să fie mai sus numitelor sfintelor mănăstiri cu toate veniturile lui.” Aici vodă scrie așa cum de fapt ședeau lucrurile. Mănăstirea Golia era metoh al mănăstirii Vatoped. Văd aici, mărite Spirit, o nouă danie. Cea a lui Ionașco Cujbă, fost mare vornic din 12 martie 1639 (7147). El dăruiește Goliei o falce de vie în Dealul cel Bătrân de la Sorogari. - Voievozii au mai dăruit mănăstirii Golia câte 100 de lei pe an din vama domnească și câte 8 ocă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Odată, a venit și nu l-a găsit. Și atunci, autorul "Năpastei" i-a lăsat un răvaș ce avea să devină celebru prin concizie, jovialitate, metrică, ingeniozitate: "Missiraș / Sunt la Iași / (Sau la Ieși) / Dacă eși / De la slujbă / Vin' la Cujbă. / Al matale / Caragiale". Este dat de exemplu în studiile privind versificația românească, a ajuns în (unele) cărți de școală, iar sintagma "Al matale, Caragiale" o întâlnim azi pe afișele unor spectacole teatrale. Cu cât crește distanța în timp, cu atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
un comentariu pe care l-ai fi povestit dta (...) eu mă simt cu totul străin de chestie. Nici nu-mi aduc aminte să fi primit o asemenea comunicare și nici că a existat la Iași o crâșmă cu numele lui Cujbă și pe care să fi o frecventat cu Caragiale. Fiindcă e vorba și de mine, te rog comunică-mi ce știi. Ori poate este invenție și povestea ce ți se atribuie?" ("Documente din arhive ieșene", coordonator, D. Ivănescu, vol. II
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Trebuie însă să recunoaștem că versurile sunt nostime, corecte și foarte potrivite cu caracterul umoristic al lui Caragiale. De asemine nici eu, că-s mai bătrân decât tine, nu-mi aduc aminte să fi existat vreodată o crâșmă a lui Cujbă care să fi servit ca loc de întâlnire al intelectualilor la Iași. În sfârșit, vrând-nevrând, vei rămâne celebru alături de Caragiale. Ești în cea mai bună companie." După cum se vede, în acea vreme lumea avea răgaz pentru epistole, și umor să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
la Iași. În sfârșit, vrând-nevrând, vei rămâne celebru alături de Caragiale. Ești în cea mai bună companie." După cum se vede, în acea vreme lumea avea răgaz pentru epistole, și umor să guste șotii. Cine să fie autorul celebrei invitații la inexistentul Cujbă, mister. La începutul lunii, Caragiale murise, la Berlin, și nu-i total lipsită de temei supoziția că s-a așteptat decesul scriitorului pentru lansarea poezioarei fără riscul vreunei dezmințiri. Greu de crezut că, totuși, ar fi isprava vreunui ieșean, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
supoziția că s-a așteptat decesul scriitorului pentru lansarea poezioarei fără riscul vreunei dezmințiri. Greu de crezut că, totuși, ar fi isprava vreunui ieșean, fiindcă literații din urbe cunoșteau prea bine geografia crâșmelor și n-aveau cum să inventeze un Cujbă doar din necesitățile... rimei. Dac-o fi scris-o chiar Caragiale?... Atât de cunoscute erau versurile din trei și patru silabe în târgul Ieșilor, c-au făcut școală și au apărut pastișe. Când Missir, precursor al traseiștilor politici de azi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Constantina Zamfir, magaziner. Articolul 6 Se conferă Medalia Națională Pentru Merit clasa a III-a: - domnului Corvin Ariciuc, referent; - domnului Nicu Bamboi, muncitor calificat; - doamnei Corina Brobonea, referent; - doamnei Elenă Corlateanu, îngrijitor; - doamnei Ana Cotarla, ��ef de cabinet; - doamnei Stana Cujba, îngrijitor; - doamnei Ioana Fedusca, îngrijitor; - doamnei Elenă Fieraru, îngrijitor; - doamnei Ecaterina Gherghe, referent; - doamnei Cateluta Ghiurluc, muncitor calificat; - doamnei Mariana Ioniță, îngrijitor; - doamnei Daniela Negroiu, referent; - doamnei Elenă Olteanu, muncitor calificat; - doamnei Arena Daniela Stoenescu, șef de cabinet; - doamnei Minodora
DECRET nr. 981 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146626_a_147955]
-
votează Unirea cu România. A făcut parte din Comisia Agrară din județul Soroca, iar În cadrul Sfatului Țării a fost numit Secretar al Comisiei Agrare. În anul 1919 este delegat la Conferința de Pace de la Paris, Împreună cu unioniștii Ion Codreanu, Sergiu Cujbă, Ion Pelivan. În acea perioadă Ucraina considera că este singura zonă din fostul imperiu țarist care are dreptul să reprezinte Basarabia În relațiile internaționale. La această imixtiune se Înaintează următorul răspuns: "Guvernul Republicii Moldovenești socoate că numai el singur, fără
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
la specializare la Paris. Cariera universitară a lui Gheorghe Năstase este prezentată În volumul Personalități universitare ieșene, editat in anul 2006. Delegația Basarabiei la Conferința de Pace de la Paris (februarie 1919 - mai 1920). De la stânga la dreapta: Ion Codreanu, Sergiu Cujba, Ion Pelivan, Gheorghe Năstase. Din cartea Albumul Basarabiei, de Gheorghe Andronachi. În baza specializării În Franța, este numit În 1925 suplinitor al Conferinței de Antropogeografie, apoi asistent la Laboratorul de Studii geografice de la Facultatea de Științei, iar În 1929 este
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
cutia cu chibrituri și sarea la un loc mai sus ferit de umezeală, săculețul cu făină în fundul colibei, căruța în latura colibei și sub căruță locul coteiului lângă o roată acoperită cu fân ca să aibă și el umbră. Mai departe, cujba pentru așezat ceaunul. Cu toată apa din apropiere, căldura parcă denaturaliza tot, pâlpâirile cerului lungeau în sus sămănături și arbori, broaștele dormeau, cerul era alburiu-metalic fără pată de nori. Încet și răcorindu-se puțin, veni seara, cu imense roiuri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Petre Missir, prietenul apropiat al lui I.L.Caragiale. Se spune că, odată, conu Iancu i-ar fi trimis un răvaș lui Petre Missir, care suna cam așa: „Misiraș, sunt la Iași/ Sau la Ieși/ Dacă ieși/ De la slujbă/ Vin’la Cujbă./ Al matale Caragiale”. Dincolo de casa lui Missir ar fi trebuit să găsim casele lui P.P.Carp. Din stânga străzii, de la numărul 11, ne privește un palat beldimănesc. În timp ce Ducipalul lui Mișa sforăie acompaniindu-și țăcănitul monoton al potcoavelor care scot scântei
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
circuit a importantelor muzee de la Palatul Culturii. Avem în vedere apoi editurile și revistele culturale, Uniunea Scriitorilor, filiala Iași, Uniunea Artiștilor Plastici, filiala Iași, Casa de cultură "M. Ursachi", Ateneul Tătărași, spațiile expoziționale de artă existente (din str. Lăpușneanu, str. Cujbă, Cupola, A. Panu etc.), Centrele culturale francez, britanic, german, unele asociații și societăți precum "Junimea '90", "Astra română", "Plai mioritic", "Universul prieteniei", Asociația literară "Păstorel" etc. și nu în ultimul rând Complexul Palas, cu o agendă de evenimente culturale remarcabile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
a curge trăsurile de rechiziție într-un convoiu care nu mai avea sfârșit. Oamenii curat îmbrăcați, ca într-o zi de sărbătoare, veseli. Femeile plânse. În târgul vitelor aproape de cazarmă mulțimea aceea imensă a campat; a deshămat; au așezat muntenii cujbele și au aprins focurile, pregătind ceaunurile de mămăligă. Toți cei care au avut a face drum pe jos s-au înfățișat în această primă zi. Rechiziția s-a făcut totală în aceiași zi de Duminică. În ajun, treceau călărașii din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vornic, un notar, un pădurar, o femee din sat vadană tânără și drăcoasă, un urmaș al lui Feltin (unguru cel mare), trei frați țigani mari hoți etc., cum se vede mai la vale. Cum se face mămăliguța, cu ceaun în cujbă. Menu surprinzător: usturoi pisat cu sare. Apă băută deadreptul dela izvor. Somn cu capul pe-un bolovan. Obiceiuri păgâne care subsistă încă. Omul sălbatic, care se ocupă cu braconaj fără pușcă și cu jucăria, care trăiește singur departe de toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cueaghiuc podvezi p. domnie Albu Antimia găzduire de oșteni Drăgălina Condrea Măricuța jold-îndatorire de Negru Costânda a sluji în leafă Măgdălina reparare de cetăți Roșu Tudosia cositură de fân Nicula Fulger Anghelina cărătură de vin domnesc Gheorghiță Plotnu Toader Hârea Cujbă Cristina Zamfira Ilisafta Anisia Pelin Marghita Prohira Mălina Stan Păstrăv Grigorașcu Jora Pascalina Ionașcu Aramă Onofrei Anghelușa Ștefan Mertic Candachie Herța Iosip a Soficăi Isac Balica Tura Gavril Știrbăț Ilinca Grozavului Leca Dron Popa Nicoară Neamul lui Păr Negru Nasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
flori de tot felul din jurul lacului. Țin minte că am fost la monument într-un parc foarte frumos. În această excursie am fost întovărășiți de scumpul și dragul nostru Ioan Mitru Directorul Școalei Normale, de Dl. profesor de Geografie Petru Cujbă [48] și de Dl. profesor de la Liceul Național din Iași Victor Castano. În Constanța am mers cu Dl. profesor Victor Castano, la cimitir unde erau înmormântați eroi francezi. Și a plâns, a îngenunchiat că și el era francez. Și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
am avut pe Dl Lt. Alex. Voinescu cu suflet de înger. Numai bunătate și voie bună. Și într-una mă întreba ce profesori am avut la școala normală și spuneam: la Istorie pe Dl Ion Mitru, la Geografie pe Petru Cujbă, la chimie pe Dl Petru Bogdan [55]. Și el îmi spunea că tot aceștia i-a avut. Și sergentu major era foarte mândru și plin de răutate și venin. Îl chema Radovici Benedict, tot din Pașcani. Și eram lăsați pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de Varahil. Al treilea fiu l-a chemat Todiriță Lateș, și a fost mare profesor de filozofie la Academia din București. Și pe fată a chemat-o Ileana, care a fost măritată cu Tasu grădinar-florar la Gheorghe Racoviță din satul Cujba com. Surănești jud.Vaslui. Gh. Racoviță îi tatăl lui Emil Racoviță [74] care a fost la polul sud în 1898-1899. Dar Gh. Racoviță îngrijea și de moșia Lucsiței Paladi din Baea. Ileanei Lateș îi spuneau oamenii Grădinărița, că bărbatul ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
doamnă f. frumoasă. Fotografia ei mi-a arătat-o preotul Vasile Mihăilescu din Baea. Această doamnă s-a măritat și a trăit la Paris și moșia a lăsat-o sub îngrijirea marelui proprietar Gh. Racoviță, care avea moșie în satul Cujba, com. Surănești. Gh. Racoviță moșierul e tatăl lui Emil Racoviță, care a fost la polul sud în 1898-1899 cu barca "Belgica"cu alți 19 oameni, mari cărturari și f. învățați. Și la întoarcere din 20 de oameni, s-au întors
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
car să trec apa, mă duceam la școală, nu găsiam, veniam acasă. Și l-a rugat Gh. Racoviță pe dl. înv. Petre Cucescu să-i recomande un băet cuminte care să păzească puii și găinele în ograda curței din satul Cujba, com. Surănești. Și dl. Petre Cucescu i-a recomandat un băiat cuminte, frate cu Ion a Dăscăliței din Baea, care mai pe urmă a purtat numele de Costachi Ștefănescu. Și de la pui a trecut să ia pe samă grânele ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]