132 matches
-
îl critica aspru pe "munteanul de la Kremlin", se pare că a fost conceput după ce Mandelștam a văzut, în timp ce era în vacanță în Crimeea, efectele marii foamete, ca urmare a colectivizărilor forțate ordonate de Stalin și a încercării dictatorului de exterminare "culacilor". După numai șase luni, Mandelștam a fost arestat. Totuși, după ce s-au derulat procedurile obișnuite de investigație, viața i-a fost cruțată, mai mult chiar, nu a fost condamnat la executarea unei pedepse în Gulag. Acest eveniment extraordinar a fost
Osip Mandelștam () [Corola-website/Science/301331_a_302660]
-
hartie din Rusia. Este un important port fluvial pe Dvina de Nord și nod feroviar. Transportul aerian este deservit de aeroportul local (cod ICAO: KLSZ, cod IATĂ: KSZ). În anii '30, orașul a fost unul dintre locurile de deportare ale culacilor, pentru a munci în industria lemnului, Kotlasul fiind administrat de o ramură a Gulagului numită Kotlaslag. Mai tarziu, Stalin transforma orașul într-o tabără de muncă destinată tuturor categoriilor antisovietice. Taberele de muncă au existat aici până în 1953.
Kotlas () [Corola-website/Science/305516_a_306845]
-
miiști" (muncitori industriali și cei mai devotați bolșevici) au fost trimiși să ajute la conducerea fermelor colective. În plus, acești activiști trebuiau să zdrobească rezistență pasivă și nou apăruta rezistență activă la colectivizare prin așa-numita politică de "deculacizare", (arestarea culacilor, despre care se afirma că s-ar fi opus regimului, ar fi exploatat munca țăranilor săraci și ar fi dosit grânele) prin transferarea forțată a familiilor de culaci în Urali și Asia Centrală, unde erau forțați să muncească în alte sectoare
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
apăruta rezistență activă la colectivizare prin așa-numita politică de "deculacizare", (arestarea culacilor, despre care se afirma că s-ar fi opus regimului, ar fi exploatat munca țăranilor săraci și ar fi dosit grânele) prin transferarea forțată a familiilor de culaci în Urali și Asia Centrală, unde erau forțați să muncească în alte sectoare ale economiei, perecum exploatarea parchetelor forestiere. Practic, eticheta de "culac" a fost aplicată oricărui individ care se opunea procesului de colectivizare, indiferent de avere. Documentele arată că în
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
regimului, ar fi exploatat munca țăranilor săraci și ar fi dosit grânele) prin transferarea forțată a familiilor de culaci în Urali și Asia Centrală, unde erau forțați să muncească în alte sectoare ale economiei, perecum exploatarea parchetelor forestiere. Practic, eticheta de "culac" a fost aplicată oricărui individ care se opunea procesului de colectivizare, indiferent de avere. Documentele arată că în jur de 300.000 de țărani din populația de aproximativ 30.000.000 de ucraineni au căzut victime acestei politici în anii
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
avere. Documentele arată că în jur de 300.000 de țărani din populația de aproximativ 30.000.000 de ucraineni au căzut victime acestei politici în anii 1930-1931, iar ucrainenii au reprezentat 15% din totalul de 1,8 milioane de culaci colonizați cu forța pe cuprinsul întregii Uniuni Sovietice. Colectivizarea a avut efecte negative în toate zonele în care a fost aplicată, dar dat fiind faptul că Ucraina era cea mai productivă zonă agricolă a Uniunii Sovietice (peste 50% din grâul
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
hotăra ca "organizațiile sau grupările care distrug propritatea statului, socială sau cooperatistă printr-o modalitate organizată prin foc, explozii sau distrugeri de masă a proprietății, vor fi condamnate la moarte fără întârziere " și dădea o listă a cazurilor în care "culacii, foștii negustori și alte persoane alienate social" pot fi executați. Așa-numiții "culaci", indiferent dacă deveniseră sau nu membri ai colhozurilor, care "organizau sau luau parte la furturile din averea colhozurilor sau de grâne", trebuiau să fie de asemenea condamnați
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
o modalitate organizată prin foc, explozii sau distrugeri de masă a proprietății, vor fi condamnate la moarte fără întârziere " și dădea o listă a cazurilor în care "culacii, foștii negustori și alte persoane alienate social" pot fi executați. Așa-numiții "culaci", indiferent dacă deveniseră sau nu membri ai colhozurilor, care "organizau sau luau parte la furturile din averea colhozurilor sau de grâne", trebuiau să fie de asemenea condamnați "la pedeapsa cu moartea fără întârziere". Dar "țăranii muncitori individuali sau colectiviștii" care
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
impusă numai pentru "furtul sistematic de cereale, sfeclă de zahăr, animale, etc. " Când a devenit clar că livrările de cereale pentru anul 1932 nu aveau să se ridice la nivelurile prognozate de planificatori, scăderea producției agricole a fost pusă pe seama "culacilor", "naționaliștilor" și "petliuriștilor". În conformitate cu raportul președintelui Curții Supreme, până pe 5 ianuarie 1933, 103.000 de cetățeni fuseseră condamnați sub prevederile decretului din 7 august. Dintre 79.000 de cazuri cunoscute de Curtea Supremă, 4.880 de împricinați au fost condamnați
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
7 august. Dintre 79.000 de cazuri cunoscute de Curtea Supremă, 4.880 de împricinați au fost condamnați la moarte, 26.086 la 10 ani de închisoare și 48.094 la alte pedepse. Cei condamnați la moarte erau în principal culaci, iar cei mai mulți dintre cei condamnați la 10 ani de închisoare erau în principal țărani individuali. În Ucraina a fost trimisă o comisie specială prezidată de Viaceslav Molotov pentru strângerea întregii cote de cereale hotărâtă de planul centralizat. Pe 9 noiembrie
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
țărănească în satul Privolnoe de lângă Stavropol, ca fiu al lui Serghei și al Maria. A avut o copilărie grea în timpurile în care în fruntea țării s-a aflat Stalin. Bunicii săi fuseseră deportați pentru vina de a fi fost culaci. În timpul celui de-al doilea război mondial, a trăit vremurile grele ale ocupației germane, după ce, pe 2 august 1942, armatele naziste au cucerit Stavropolul. Deși germanii au fost alungați în februarie 1943, ocupația a înăsprit viața comunității rurale în care
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
opt ani, studiind în timpul iernii și lucrând pentru proprietarii de pământ în timpul verii. La vârsta de doisprezece ani, Nestor a încetat să mai meargă la școală și s-a angajat ca muncitor agricol pe pământurile nobililor sau a țăranilor bogați - culacii. La vârsta de 17 ani s-a angajat ca ucenic de zugrav în Huliaipole. A continuat să lucreze la un atelier metalurgic din zonă, unde s-a calificat într-un final ca turnător. În această perioadă a fost atras în
Nestor Mahno () [Corola-website/Science/318799_a_320128]
-
(n.17 mai1956, Ghindești în Republica Moldova) este un muzician rock, poliinstrumentalist (flaut, fluier, saxofon, baterie, percuție, sarod, sitar), compozitor și vocalist. Născut într-o familie mixtă (lipovean și româncă). Unchiul a fost deportat la Kurgan în anul 1949 ca culac. Membru ULCT (1970-1984). A fost membru al formațiilor "Dnestrovskie ghitarî"(1970-1973), "Cordial" (Tiraspol)(1973-1974), Surgut(1974-1979)", Cruiz" din Rusia și "Covceg". A practicat stilurile pop, baladă, reagey, hard rock. Actualmente locuiește la Moscova. Admirator al formațiilor Beatles și a lui
Vsevolod Coroliuc () [Corola-website/Science/312596_a_313925]
-
pentru importurile tehnologice necesare pentru industrializare. Până În 1936, aproximativ 90% din agricultura sovietică era colectivizată. În multe cazuri țăranii s-au opus cu încrâncenare acestui proces. În cazuri dese ei și-au ucis animalele în loc să le dea la fermele colective. Culacii - țăranii înstăriți - au fost strămutați cu forța în Siberia, unii dintre ei ajungând direct în Gulag. Mai trebuie spus că oricine se opunea în vreun fel colectivizării era etichetat drept "culac" sau "sprijinitor al culacilor". Politica lichidării clasei culacilor, politică
Istoria Uniunii Sovietice (1927-1953) () [Corola-website/Science/299472_a_300801]
-
au ucis animalele în loc să le dea la fermele colective. Culacii - țăranii înstăriți - au fost strămutați cu forța în Siberia, unii dintre ei ajungând direct în Gulag. Mai trebuie spus că oricine se opunea în vreun fel colectivizării era etichetat drept "culac" sau "sprijinitor al culacilor". Politica lichidării clasei culacilor, politică formulată de Stalin încă din 1929, a însemnat execuții, strămutări în zone îndepărtate ale Siberiei și condamnarea la ani de detenție în lagărele de muncă forțată. În ciuda așteptărilor optimiste, colectivizarea a
Istoria Uniunii Sovietice (1927-1953) () [Corola-website/Science/299472_a_300801]
-
le dea la fermele colective. Culacii - țăranii înstăriți - au fost strămutați cu forța în Siberia, unii dintre ei ajungând direct în Gulag. Mai trebuie spus că oricine se opunea în vreun fel colectivizării era etichetat drept "culac" sau "sprijinitor al culacilor". Politica lichidării clasei culacilor, politică formulată de Stalin încă din 1929, a însemnat execuții, strămutări în zone îndepărtate ale Siberiei și condamnarea la ani de detenție în lagărele de muncă forțată. În ciuda așteptărilor optimiste, colectivizarea a dus la o prăbușire
Istoria Uniunii Sovietice (1927-1953) () [Corola-website/Science/299472_a_300801]
-
colective. Culacii - țăranii înstăriți - au fost strămutați cu forța în Siberia, unii dintre ei ajungând direct în Gulag. Mai trebuie spus că oricine se opunea în vreun fel colectivizării era etichetat drept "culac" sau "sprijinitor al culacilor". Politica lichidării clasei culacilor, politică formulată de Stalin încă din 1929, a însemnat execuții, strămutări în zone îndepărtate ale Siberiei și condamnarea la ani de detenție în lagărele de muncă forțată. În ciuda așteptărilor optimiste, colectivizarea a dus la o prăbușire catastrofală a productivității în
Istoria Uniunii Sovietice (1927-1953) () [Corola-website/Science/299472_a_300801]
-
aceste chestiuni, mergând de la a nega existența foametei până la a estima un număr mai mic de victime. Numărul real al pierderilor umane este disputat până în zilele noastre. În 1975, Abramov și Kociarli au estimat că 265.800 de familii de culaci au fost deportate în Gulag în 1930. În 1979, Roi Medvedev a folosit cifrele celor doi mai sus menționați pentru a calcula că aproximativ 2,5 milioane de oameni au pierit între 1930 și 1931, dar s-a temut că
Istoria Uniunii Sovietice (1927-1953) () [Corola-website/Science/299472_a_300801]
-
într-o altă țară. Cu această ocazie, lui Mordoveț i s-a schimbat titulatura în cea de ministru al securității statului din RSS Moldovenească. Iosif Mordoveț a coordonat activitatea represivă din RSS Moldovenească, ocupându-se de deportările românilor basarabeni (considerați "culaci") din iulie 1949. Astfel, el a trimis la Moscova la 17 ianuarie 1949 o notă informativă "Despre metodele și formele de luptă ale elementelor culăcești și naționaliste" apoi, după exact o lună, a mai trimis o altă notă "Despre particularitățile
Iosif Mordoveț () [Corola-website/Science/307687_a_309016]
-
o altă notă "Despre particularitățile culăcimii basarabene". La aceste note informative, s-a adăugat și o rezoluție din 17 martie 1949 a Partidului Comunist din Moldova, prin care I.V. Stalin era rugat "de a permite să fie deportați din republică culacii și alte elemente antisovietice". Ca urmare a acestor informări și rugăminți, la 6 aprilie, Biroul Politic al CC al PCUS a adoptat hotărârea "cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenești a culacilor, foștilor moșieri, mari negustori, a complicilor activi ai ocupanților
Iosif Mordoveț () [Corola-website/Science/307687_a_309016]
-
rugat "de a permite să fie deportați din republică culacii și alte elemente antisovietice". Ca urmare a acestor informări și rugăminți, la 6 aprilie, Biroul Politic al CC al PCUS a adoptat hotărârea "cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenești a culacilor, foștilor moșieri, mari negustori, a complicilor activi ai ocupanților germani, a persoanelor care au colaborat cu organele de poliție germane și române, a participanților la activitățile partidelor și organizațiilor profasciste, a albgardiștilor, membrilor sectelor nelegale, precum și a familiilor tuturor categoriilor
Iosif Mordoveț () [Corola-website/Science/307687_a_309016]
-
de Sud, RSS Kazahă, precum și în ținutul Altai, regiunile Kurgan, Tiumeni, Tomsk ale RSFS Ruse. Ca urmare a celor hotârăte la Moscova, la 28 iunie 1949, Sovietul Miniștrilor de la Chișinău a adoptat hotărârea "Despre deportarea din RSS Moldovenească a familiilor culacilor, foștilor moșieri și mari negustori", prin care se aprobau listele persoanelor ce urmau să fie deportate, precum și transmiterea acestor liste "Ministerului Securității de Stat al RSS Moldovenești (tov. Mordoveț)". La data de 12 iulie 1949, ministrul moldovean al securității, Iosif
Iosif Mordoveț () [Corola-website/Science/307687_a_309016]
-
fie strămutate pentru totdeauna în regiunile Kazahstanului de Sud, Djambul și Aktiubinsk, precum și regiunile Altai, Kurgan, Tiumen, Tomsk din Rusia. Se preconiza ca deportarea să aibă loc în iunie 1949, sub controlul și răspunderea Ministerului Securității de Stat (KGB). Deportarea culacilor, foștilor moșieri, marilor comercianți și a familiilor lor urma să aibă loc conform listelor vizate de Sovietul Miniștrilor din RSSM, iar a celorlalte persoane - conform deciziei Consfătuirii Speciale (Osoboie Soveșcianie) a Ministerului Securității de Stat a URSS. Ministerul de Interne
Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei () [Corola-website/Science/317440_a_318769]
-
au continuat până la capitularea forțelor germano-letone din punga din Curlanda din mai 1945. Statele baltice au fost reabsorbite treptat în URSS. Pe 12 ianuarie 1949, guvernul sovietic a emis un decret „cu privire la expulzarea și deportarea” din statele baltice a „tuturor culacilor și a familiilor lor, a familiilor bandiților și naționaliștilor” și a altor categorii. Mai mult de 200.000 de oameni au fost deportați din statele baltice în 1940 - 1953. Aproximativ 10% din populația adultă a fost deportată sau trimisă în
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
externe. La data de 17 martie 1949, liderii comuniști de la Chișinau (Nicolai Covali și Gherasim Rudi) împreună cu reprezentantul pentru RSSM al Comitetului Central al PCUS, V. Ivanov, adresează lui I.V. Stalin “Rugămintea de a permite să fie deportați din republică culacii și alte elemente antisovietice”. În perioada 14 octombrie 1952 - 14 februarie 1956 a fost membru în Comisia Centrală de Revizie a PCUS, apoi între 25 februarie 1956 - 17 octombrie 1961 a îndeplinit funcția de membru supleant în Comitetul Central al
Gherasim Rudi () [Corola-website/Science/309963_a_311292]