36 matches
-
mari reflectată în cea mică este fracturarea unei mișcări imense* în raporturile*** a 324 {EminescuOpXV 325} unui ochi, a unei urechi - Mașini intercalate - paranteze. - Să ne-nchipuim că oceanul întreg se mișcă spre a ridica un culbec. Ce se va-ntîmpla-n culbec? Ceea ce se poate întîmpla-n el - // mici * furtuni, *** ale unuia singur. ["ȘTIINȚA: O VECINICĂ CORECTURĂ"] 2275B Știința: o trecere și retrecere de unități foarte mici, când la un termen fracționar, când la cellalt: o vecinică corectură. Punctul de vedere: fundamentum divisionis
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
acceptă variația accentuală bebe/bebe, dar nu specifică nimic în legătură cu pluralul. 8 Încă din gramatica lui Tiktin (1883: 40) sunt indicate variații ca: berbec - berbece, flutur - fluture, șoarec - șoarece, vultur - vulture, iar în Iordan (1943: 85-86) apar și altele precum: culbec - culbece, curpen - curpene, oaspete - oaspăt/ oaspet, pesmet - pesmete, vierm - vierme. Potrivit situației din texte, se pot adăuga și: brusture - brustur, bulgăr - bulgăre, gărgăun - gărgăune, grangure - grangur, graure - graur, mugur - mugure, nasture - nastur, piepten - pieptene, purice - puric, scripet - scripete, strugur - strugure
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Magdalena Dorina Culbec Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieșene, valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic INTRODUCERE Motto: Curiozitatea este o însușire a omului superior " ( G. Călinescu) " Cunoașterea este fantezia simțurilor noastre" ( A. France) "Vioiciunea zborului, drăgălășenia ființei, dragostea familială a păsărilor, lea
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
înconjură, pentru problemele umane, se poate stârni în fiecare oră. 7.1. Valorificarea instructiv educativă a studiului avifaunistic în cadrul Cercului de biologie PROIECT CLUBUL ECOLOGIȘTILOR Durata: 1 an școlar Inițiatori comisia metodică Științe: prof. fizică, prof. chimie, biologie Coordonator : prof. Culbec Magda Grup țintă: elevi cls. a.VI.a, a.VIII.a, a X.a Tipul proiectuluide educație ecologică Argument: alături de activitatea desfășurată la clasă, activitatea extrașcolară contribuie la dezvoltarea gândirii elevilor, a creativității, la dispariția barierelor dintre teorie și practică
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
continuare de șotiile lor, apărați de blândețea și înțelepciunea mamei, care avea grijă să-și ia răspunderea pentru toate năzbâtiile pe care copiii le ticluiau. Era vremea când făceau din coji de nucă car cu boi și înhămau la el culbeci bătrâni cu coarne, când Ilie îl citea pe Robinson și i-l povestea cum numai copiii știu să povestească între ei, când Mihai zidea turnul Vavilon/ Din cărți de joc99; era vremea când bunul Ilie, blond, cu ochii albaștri, Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
unul foarte negru, ca o măslină. Proca mânâncă o dată în zi; umblă fără palton iarna, descheiat la jachetă, cu mănuși însă în mână; doarme fără foc, în frig și cu fereastra deschisă. Buradà; care mergea încet pe stradă ca un culbec, făcând pași târâiți de 5 cm. Cucoana Elena Lascu aude pe doi tineri vorbind despre Chișinău și lăudându-l. Ce vorbiți, mon-cher ami; vai de mine? Cum frumos Chișinăul? Doar nu l-am văzut și eu la 1870, când m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
domnule! Ei bine, domnule. Dacă mergem așa, n-ajungem desară în Vatra-Dornei. Vom vedea. Tăcui în speranță că mai încolo va iuți el caii. Dar parcă făcea întradins; caii, lăsați în voie, din ce în ce slăbeau mersul, înaintând ca culbecul 83, iar el deloc nu-i îndemna nici cu gura nici cu biciul. Da ce-i asta, domnule, vrai s-ajungem mâni dimineață la Dorna-Vatra? Bine, Bine. El pronunță acest "bine, bine" cu o flegmă și o nepăsare revoltătoare. Ascultă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
iar noaptea se temea și de umbra lui și mergea halandala, când spre dreapta, când spre stânga, încât trebuia să deschid ochii în patru, ca să nu suie cu roatele pe movilele de prund și să mă răstoarne. Înaintam așa ca culbecul cu multă băgare de seamă, când iată că în dreptul satului Baia, Milordachi prinsă așa din senin să hârâie și să se frământe alături de mine, de parcă-l apucase ceva. În zadar cercai să-l liniștesc și cu binele și cu răul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Parisului i se pare infernală, cimeriană, și lumea aceasta "bîntuită de stihii, vânt, umezeli, ger, neguri" o socotește greșit concepută, pricină de fiori și triste cugetări. Și în afară de asta Alecsandri e indolent, căutător de inerție, de kief. El e un "culbec" închis în casa lui, un peștișor încălzindu-se la soare, la superficia apei, încercînd un sentiment penibil la ideea deplasării. Avea impresia că dacă și-ar fi constrâns gândul vagabond spre un scop precis, ar fi făptuit o acțiune rea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
codrii Bîrnovei, de sus, Și în ograda mea au descărcat Mireasmă proaspătă și tare de pădure. Melcul putred găsit sub frunze e prilej de meditație aproape tac-tilă asupra misterului creației: Azi am găsit sub frunzele uscate O galbenă căsuță de culbec, Ușoară, cu lăuntrul alb și sec, Pe care nimeni n-o mai poartă-n spate. Făptura care-a stăpânit în altă vară Spiralele de calcar răsucit, Spre toamnă, singură, s-a oblonit Și-n adăpostul ei s-a strâns, să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dezgheț”, manifestat prin treptata recuperare a moștenirii interbelice și o anume sincronizare la ritmurile europene, C. reunește în placheta de debut o suită de tatonări în direcții diverse: definiții metaforice ale actului de creație (Poeții, Ciocârlia), resemantizări ale unor simboluri (Culbecul), tablouri în tușe întrucâtva suprarealiste, onirice ( Când simți zăpada, Ecoul râsului), relatări ale unor întâmplări obișnuite, răsucite spre metafizic (Timp de o iarnă, 1965), rememorări ale copilăriei și adolescenței, unele cu bogate inserții de etnos (La nașterea soră-mi, În
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]