1,806 matches
-
În utilizarea actuală, sensul dominant, impus de limbajul jurnalistic, a fost de la început legat de un fenomen specific, de amploare și spectaculos: numărul mare de români plecați să cîștige bani prin munci sezoniere în agricultură, mai ales în Spania, la cules de căpșuni. Desigur că termenul a fost simțit ca un derivat ușor ironic - mai ales că sufixul de agent -ar se folosește mult în limbajul familiar. Am mai amintit acum cîțiva ani de numeroasele derivate familiar-argotice pe care le-a
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
1958 și 1959. Pe această temă s-ar putea scrie mai multe articole, interesante pentru cunoașterea năravurilor din acele vremuri și a promotorilor și suferitorilor acelor năravuri. Pe lângă lacunele impuse de cenzori - autori și ai lăbărțării timpului dintre "bunul de cules" și "bunul de tipar" (datele sunt înscrise în caseta tehnică a cărții) al ediției din 1959, Tudor Arghezi însuși a efectuat, definitivând textele volumelor de versuri din Scrieri și apoi pe cele ale volumelor ediției din 1966, numeroase modificări, introducând
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
să fie înființată - printr-un intermediar potrivit - o întreprindere editorială care să tipărească ŤCalendarulť, eventual ziar al domnului Tătărescu și alte ziare românești cu tendințe de dreapta; întreprinderii editoriale să-i fie furnizate gratuit din Germania mașinile de tipărit și cules (după cât se pare lucrul e posibil), precum și o sumă de bani care ar permite Societății să ajute ziarele tipărite și aflate în dificultate. Mă gândesc la o sumă de 5.000 de mărci pe lună; în conducerea întreprinderii editoriale să
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
ce i se părea veșnică... Care text, unii l-ar putea reduce la un simplu fapt divers de gazetă: că tânărul cutare, pe o cărare la munte, ședea singur și trist că-l abandonase iubita... (eventual, în timp ce se afla la cules de căpșuni în Spania). El declară că umblă brambura nemaiavând chef de viață. Până când cineva îi atrage atenția că altă soluție mai bună nu există, decât să se mai îndrăgostească o dată de altă fată, ca să o uite pe prima. Cui
Pe cărare sub un brad... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11841_a_13166]
-
inovațiile modei anglofile: folosirea literei k în loc de c: “nimik”, transcrierea “mey” = „mai”. Specifice mediului de comunicare sînt desigur abrevierile, folosite aleatoriu, cu sau fără punct: cele tradiționale - pt / ptr = „pentru” (“pt femeile ce au viza pt. plecare în spania la cules de căpșuni”; “respect ptr. Deea”), f = foarte (“fff multe”, “e f. interesantă”) - dar și inovații relativ recente, mai mult sau mai putin impuse: vb = „a vorbi” - la toate formele de conjugare: “vb prin sms”, “să vb cu”; sal = „salut”, „salutare
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
urma o casa cu etaj , cu ziduri groase și o poartă grea de lemn care scârțâia Îngrozitor când o Împingeam s-o deschid ca s-o strig pe Pipina (Despina) și Hrisula să vină la joacă cu noi, sau la cules de zarzăre cățărându-ne În pomul plin din curtea noastră. Erau două grecoaice foarte manierate și destul de retrase de restul străzii, dar prietenoase cu mine. În aceiași curte misterioasă cu clematis și iederă cățărându-se pe ziduri, locuia și Mia
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
în vara din iarnă. 6. O umbră a numelui Tău eram și mă bucuram întru singurătatea mea bogată. Salvarea insulei în casa, cît de senină e mărturisirea freziei către laleaua albă, în prag de primăvară cînd copiii au plecat la cules de leurdă și de păpădii. Un pas și încă unul, o nouă hartă caligrafiază umbrele noastre în parcul cu copaci exotici. Cîndva, sub umbra cireșului japonez sub care stăm acum își avea atelierul meșterul de stele, iar sub laur se
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
o fixez în zori pe față (Prin imperiul ceții din așternut mașina-capcană chiar acum a trecut) Zîmbetul va fi rană, pîinea - piatră? în cutia poștal vor poposi fulgere? S-ar mai tîngui brazii pentru care am inventat teoreme? De anotimpul culesului din apă va afla umbra morții de pe pămînt? Va cînta peste Maison Tavel limba clopotului cu pereții disperare? Spre mine vor mai alerga deodată țărm și mare? Trepte Izvorul ne-ar putea învăța pe de rost atît de aproape sîntem
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
apă se revărsa un fel de boabe de cristale, care în agricultură se cheamă coliandru, sau grăunțe de formă rotundă, al căror gust se aseamănă cu cel al mierii. Acestei minuni i se adaugă și o alta: ieșind toți la culesul ei, măcar că erau de felurite vârste și puteri, nici unul nu aduna mai puțin decât celălalt, potrivit deosebirii de putere, ci pe măsura trebuinței fiecăruia, încât nici cel mai puternic să nu aibă mai mult și nici celui slab să nu
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
vorba despre Înalt Prea Sfințitul Ioan, Arhiepiscopul Covasnei și Harghitei și despre prof. dr. Luminița Cornea din Sfântu Gheorghe. Rezultatul respectivului dialog sau Convorbiri, se citește cu mare interes și se gustă cu multă plăcere, asemenea unui fruct delicios, proaspăt cules din livadă. În concluzie vom sublinia și reține că volumul de față reprezintă, între altele, (și) o cronică grăitoare despre „starea Ortodoxiei și Românității” din Arcul Intracarpatic, la cumpăna dintre aceste secole și milenii creștine.o contribuție la cunoașterea istoriei
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
românii din diaspora au fost forțați să fugă de frica securității, care-i urmărea pentru ideile lor politice (adevărații refugiați politici!) sau pentru convingerile lor religioase, alții au fost nevoiți să muncească în străinătate (în construcții, ca îngrijitori sau... la cules de căpșuni), pentru a scăpa de sărăcia din țara-mamă, iar alții, români de excepție (medici geniali, cercetători, specialiști în tehnica de calcul) au ales să trăiască în țările în care munca lor este apreciată la adevărata valoare, într-ucât România nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93934_a_95226]
-
Octavian Soviany 1 Sub rochia bogată de brocarte Cu pieptul pietroșat precum un stei Cules-am pentru dânsa păducei.../ Ea îmi trimite iar firman de moarte Și chiar așa, lipsită de temei, La dracu-n praznic bună să mă poarte, Vârtoasă ca rachiurile arde Pe gâtița-mi uscată ura ei. Că sunt de multă vreme
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
ne conducea pe dealul unde făceau elevii practică. De obicei stăteam acolo trei-patru zile, rareori o săptămână, n-aveam ce face, hălăduiam prin vie, mă amețea parfumul îmbătător al strugurilor, sporovăiam cu puștii, erau entuziaști, se îngrășaseră, elevele își atribuiseră culesul și sortatul, băieții cărau recolta în coșuri de răchită, uitaseră de școală, de matematică și fizică și rusă, ieșiseră din rolul de elevi nătângi și speriați și hăituiți de dascăli, de cataloage și regulamente, se îmbujoraseră la față, se transfiguraseră
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
pentru că niciodată nu mai vorbise Mântuitorul așa de buruenos vulgar. Țăranul, după ce mântui de semănat se întoarse acasă. Apoi, la vremea prășitului a venit de a prășit păpușoii după rânduială și iar s-a întors acasă. Dar când vine la cules, ce să vadă? În loc de păpușoi, de fiecare strujan erau câte trei-patru drăgălețe de pule organe sexuale masculine, care-de-care mai îmbojorate, mai dârze și mai răsbelite decalotate!... - Ptiu! drace, iaca ce s-au ales de muncușoara mea de toată vara, zice
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]
-
spusese la clinică. Din momentul în care primim o donație, te sunăm chiar și în miezul nopții." Deși scurte, nopțile i se păreau tot mai lungi. Astfel trecu vara și începu toamna. Boabele de strugure băteau acum în albastru-violet, nuanțele culesului. Dializa administrată în timpul nopții trebuia repetată acum și în cursul zilei. Nu-i mai rămânea decât să aștepte sărbătorile de iarnă. Să aștepte acele zile și nopți de petreceri și chef, acele ore de viscol și îngheț, când clipa cea
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
stuf, nici un foc nu mai adună spaimele unei nopți de iarnă. E multă singurătate ce fierbe în oala de tuci, în gutuile de pe raft și multă îndepărtare în nasurile turtite de geamul ferestrei. Nu sunt copiii viței de vie la cules de flori de salcâm și nici căruțașii însetându-și caii la fântână. Bătrânul Aerostate își cheltuiește tutunul pe rotocoale de amintiri în timp ce lemnul ușii scârțâie în vântul lui decembrie. Același lemn din care sunt ridicate crucile de pe deal... Trebuie să
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
mi-am aciuiat un rost de sub meninge TUZLA mă Întreabă: mai știi poete?... ce frumos a fost... TE DEUM - poetului Ion Antigel - cine n-a iubit salcâmii primăvara - mai ales când o bate bruma-n toamnă n-o să aibă de cules fetele ce-au dat În pârguri vin de printre vii - mirese cine a iubit salcâmii le culege pe alese fetișcanele mai crude fac descântece-n fântână primăvara să le-aducă În ursite - zână bună adu Doamne pâine caldă și-i
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
poveste, de acea epică story, foarte în vogă în romanul euro-american actual. Cartea lui Mihnea Rudoiu este o suită de însăilări și înnădituri amintind de rețete și proceduri tip telefonul fără fir, dada barochist sau măști din commedia dell^arte (cules greșit comedia della arte). Stilistic vorbind, autorul dă bune probe de oralitate indignată, vocabularul liberalizat, slobod la gură fiind la mare cinste. Nu lipsește portretul sau analiza (vezi femeia de 30 de ani lovită mortal de un camion, șoferul ucigaș
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]
-
acel an de pomina, anul 2007, parcă să-i mulțumească stăpânei care placă spre alte tărâmuri cu vii veșnice, a făcut mai mulți struguri decât viile din preajma, muncite și stropite cu chimicale din belșug. Ciudat! Adevărați struguri organici, greu de cules din buruienile care năpădiseră via, dar dulci și parfumați cum nu mai văzusem niciodată. Vinul acela, feteasca regală, era atât de aromat, parcă era făcut din flori, nu din struguri. Cred că numai dacii aveau parte de așa licori bune
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
acel an de pomina, anul 2007, parcă să-i mulțumească stăpânei care placă spre alte tărâmuri cu vii veșnice, a făcut mai mulți struguri decât viile din preajma, muncite și stropite cu chimicale din belșug. Ciudat! Adevărați struguri organici, greu de cules din buruienile care năpădiseră via, dar dulci și parfumați cum nu mai văzusem niciodată. Vinul acela, feteasca regală, era atât de aromat, parcă era făcut din flori, nu din struguri. Cred că numai dacii aveau parte de așa licori bune
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Simona Vasilache Un strat de flori bolnave, date ofrandă lui Théophile Gautier, au blestemat o generație. Plantații cărora n-o să le mai vină timpul culesului fac, prin anii '40 ai noștri, blazonul unei generații risipite. Între ei, poeți din preajma războiului, avangardiști de-al doilea val, era un, pe lîngă altele, culegător de fructe (la propriu), un fel de tînăr teribil, care publicase un singur volum
Spune-i că le voi culege pentru el... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10055_a_11380]
-
înalt și lună, pe trepte de umbră și răcoare - cutreieră pământul cu brațe grele, împlinite de rod. Azi-noapte, dintr-un vârf de tei, feți-frumoși legănați în cumpeni de stele zvoneau - peste câmpie și-n somnul cu vise al oamenilor - timpul culesului. Grâul, răsuflând precipitat, întors cu fața spre lună, încremenește în culoare. Presimt foșnet de secerători - și pe pânza miezului de noapte, împurpurată, se ivește contur de dropii uriașe înotând prin marea de aur până la subsuori, cu aripile larg desfășurate. ...Ochiul
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
Ion Matei, de 24 de ani l În după-amiaza zilei de 12 septembrie, polițiștii de frontieră timișeni s-au pomenit, la mai puțin de 200 de metri în interiorul țării noastre, cu trei sârbi. Explicațiile lor: umblau prin lunca Timișului la cules de melci, pe care ulterior urmau să-i vândă. Polițiștii noștri le-au întocmit dosare penale pentru trecere ilegală a frontierei. Autoritățile iugoslave au fost informate despre acest eveniment și a urmat returnarea culegătorilor de melci l Polițiștii de frontieră
Agenda2003-38-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281489_a_282818]
-
urmărit și au reușit să-i prindă. Era inculpatul, însoțit de soția sa. La percheziție, asupra bărbatului s-a găsit o lanternă și un cuțit de vânătoare cu urme de sânge. A.H. a declarat că inițial a plecat la cules de cireșe, împreună cu soția și cei doi câini, iar patrupedele au atacat cerbul, mușcându-l. L-a tranșat și chiar în momentul în care se pregătea să plece a auzit focuri de armă, unul chiar i-a omorât un câine
Agenda2003-41-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281574_a_282903]
-
doi băieți, unul din ei ajungând mai târziu profesor de sport. Cei trei frați abia așteptau lunile de vacanță pentru a veni la bunicii din partea mamei, din Răchita, lângă Făget. Și acum își amintește cu mare plăcere de mersul la cules de ciuperci în pădure, de spălatul cailor în Bega, de călăritul, uneori fără șa, de armăsarul Iancu care se tăvălea ud în praful drumului... Aici cooperativizarea s-a făcut târziu, în 1962. Bunicul, proprietar înstărit a hectare de pământ, păduri
Agenda2004-41-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282957_a_284286]