3,234 matches
-
Recocos este prima Churrascherie deschisă în Iași, adoptandu-se un concept vechi de secole în America Latină, amatorii de show culinar fiind plăcut impresionați de gustul celor 8 tipuri de carne gâtițe pe săbii la jar. Conceptul constă în faptul că plătind o sumă fixă, clienții pot servi toată seară, în regim All You Can Eat, toate tipurile de cârme gâtițe
Churrascherie Iasi [Corola-blog/BlogPost/94762_a_96054]
-
alături de cei dragi în familia Corner. Atmosferă va fi întreținută, live, de Andra Botez, incepand cu ora 21:00. Corner Bar - situat pe Str. Tutora, Nr 2A Informații și Rezervări la 0758 431 067. De Ziua Îndrăgostiților, gusta pasiunea specialităților culinare spaniole! Restaurantul La Madrileña te așteaptă sâmbătă, 14 februarie, cu un meniu mediteranean, special pregătit pentru a fi savurat în doi. Meniul include preparate cu savoare autentic spaniolă și pune la dispoziție 2 intervale orare cu prețuri distincte, pentru momentul
Ce poti face in IASI de Valentine's Day 2015 ? [Corola-blog/BlogPost/94756_a_96048]
-
stradă, un cartier, vechiul Atheneé Palace, atmosfera unui interior, discuțiile legate de politica vremii, rapacitatea cu care istoria înghite destine umane, dramele interioare, avînd însă permanent în vizor și elementele exterioare care țin de moda acelor ani, vestimentație, limbaj, preferințe culinare. Ideea cărții este cu totul neobișnuită. Ea a apărut din dorința autorului de a restitui bătrînei lui mame bolnave de Alzheimer amintirea ei cea mai scumpă - cei cinsprezece ani de copilărie și adolescență, petrecuți în Bucureștiul interbelic. Autorul a scris
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
uniformitatea vestimentară și atras de colectivismul alimentar: “Casele de cultură, cantinele restaurant și îmbrăcămintea - Să înființăm niște cantine ieftine în care tinerii să fie obligați să mănînce!” (p. 75). Dincolo de orice vis aberant al debilului mintal, construit pe fantasma abundenței culinare (în variantă Budai-Deleanu) și pe eficiența colectivismului culinar (în variantă stalinistă), imaginea rămîne una impregnată de cel mai dur realism comunist. Pragmatismul ei criminal se regăsește în idealul ceaușist al controlului populației prin centralizare locativă și alimentară. Acesta a fost
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
de cultură, cantinele restaurant și îmbrăcămintea - Să înființăm niște cantine ieftine în care tinerii să fie obligați să mănînce!” (p. 75). Dincolo de orice vis aberant al debilului mintal, construit pe fantasma abundenței culinare (în variantă Budai-Deleanu) și pe eficiența colectivismului culinar (în variantă stalinistă), imaginea rămîne una impregnată de cel mai dur realism comunist. Pragmatismul ei criminal se regăsește în idealul ceaușist al controlului populației prin centralizare locativă și alimentară. Acesta a fost materializat, pe de o parte, în desființarea micilor
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
filmelor, paginile din cărți și cine a făcut traducerea citatului), coincidențele care se vor semnificative, pline de sens, metaforice sunt artificiale. Când Faianță mănâncă mîncare chinezească, la știri tocmai se vorbește despre un mafiot chinez tranșat și folosit ca ingredient culinar. Constantin Popescu știe că scrie neconvingător; de multe ori afirmă, comentează și impune când ar fi trebuit ca scrisul să sugereze prin propriul meșteșug: „Spectacolul este deprimant umilitor, barbar, dezolant, cinic, dizgrațios, aberant, dezgustător, inuman, degradant...” sau „Imaginea este, bineînțeles
Proză cu ph-ul scăzut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13336_a_14661]
-
în cimpoaie scoțiene, doar a bunicului scoțând sunete, precum ale taragotului lui Dumitru Fărcaș interpretând Doină și joc transilvan, ai casei lasă baltă televizorul și se retrag strategic spre locurile de dormit, unde nu sunt televizoare, nici video, nici arome culinare, ci numai scrâșniri de dinți pe bază de amintiri și promisiuni electorale. Și tot din cauza marii pauperități românești, aflăm dintr-un amplu reportaj tv că deputatul Marius Iriza ocupă cu modestie o cameră dintr-un cămin studențesc, fiindcă nu suportă
Sonată tv pentru scumpiri, guvern și cimpoaie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12015_a_13340]
-
sandviș pe sub nas!". În cele din urmă se angajează ca baby-sitter. Micuții bebeluși aveau cărnița fragedă, mai gustoasă și mai elastică. Ce mai, Balthus era incorigibil, dar un incorigibil rafinat. Cunoștea secretele gastronomiei căpcăunești și știa să gătească diverse delicatețuri culinare infantile: jaret de sugar cu busuioc și paste, obrăjori de puști cu sos vinaigrette, pulpe de ștrengăriță la tigaie cu tocăniță de hribi, fese de copilaș cu coriandru verde, limbă de pici cu miere și mere sote, sugar cu scrob
Orori între copertele Bibliotecii Iad (II) by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12082_a_13407]
-
e și numeralul paișpe mii: "să dați dovada de cât de maniaci sunteți apropo de un anume gen încât să îl împărțiți în paișpe mii de sub-genuri" (computergames.ro); "să mă chinui paișpe mii de ore ca să fac niște uscături" (culinar.ro); "i-am explicat de paișpe mii de ori" (desprecopii.com); "paișpe mii de alte variante și probabilități" (Ioana Bradea, Băgău, p. 28), "paișpe mii de volți de îndoieli și certitudini" (id. ib.). Din seria de numerale de la 11 la
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
Olăreanu, de pildă (Adrian Păunescu și comedia nuanțelor) și satiric în cea mai bună tradiție central-europeană (a se citi antologicele Zoologie, Privitor ca la talk-show, Dedicația ca gen literar, Boborul, Către europa de peste gard, Români în Japonia, Dificultăți ale integrării culinare, Geopolitică și șpriț). Librarii spun (cu năduf admirativ) că Obscenitatea publică este cea mai căutată carte de pe piață în acest moment. Nimic uimitor, căci formula ei este irezistibilă: destul de spectaculoasă pentru a fi consumată în vacanță (ca literatură ce asigură
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
Rodica Zafiu Exemplul tipic de limbaj de specialitate perfid și deghizat e cel al "cărților de bucate": rețeta culinară își selectează nemilos cititorii, fără a-și pune probleme de accesibilitate, de comunicare, de atragere a publicului. Chiar mai mult decît în cazul textelor juridice, s-ar părea că premisa e simplă: nimănui nu-i e permis să ignore tehnologia
Tehnici și ambiguități culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12796_a_14121]
-
cred că, în lipsa unor detalii ceva mai precise asupra umplerii, un cititor fără experiență nu va putea transforma cu adevărat intestinele în cîrnați. Oricum, brevilocvența încurajatoare are interes narativ: diferența dintre timpul acțiunii și cel al povestirii e mare, munci culinare care durează ore în șir sînt rezumate în cîteva rînduri: pînă și sarmalele sînt rezolvate sintetic, prin indicații de genul: "se pregătesc foile de varză, care se umplu cu carne". Ar fi instructiv să comparăm textul contemporan cu unul de
Tehnici și ambiguități culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12796_a_14121]
-
icre moi, sparanghel, nisetru - era un document antistatal și de propagandă burgheză; în perioada de maximă lipsă, deveniseră explozive chiar rețetele care evocau (cu inconștientă nostalgie) kilogramele de carne, smîntîna și untul. În prezent șochează mai ales contrastul dintre obiceiuri culinare vechi și modernizarea și industrializarea alimentației, în alegerea unor materii la a căror producere tradițională cititorii nu prea mai au acces. E tot mai puțin realistă (și tot mai puțin atractivă) o indicație de tipul: Când se taie porcul, sângele
Tehnici și ambiguități culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12796_a_14121]
-
Virgil Duda, Eugen Simion. Bineînțeles și Sonia Larian, autoarea superbului volum de proză Bietele corpuri, citit superficial de majoritatea recenzenților, îmi pare de două ori rău s-o spun. În timpul unu, glumeam, râdeam, ne tachinam, bârfeam orânduirea și, grație abilităților culinare probate, competițional, de Raicu și Dinescu, rebel acesta față de rigorile ceaușismului și pe acest tărâm, mâncam. Mai și beam. în timpul doi, rămâneam numai eu. începea atunci un parcurs aleatoriu. Uneori biruia crisparea mea. Discuția lâncezea. Eram crispat fiindcă fusesem acceptat
Et in Arcadia ego by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/12824_a_14149]
-
-și apropie cititorii, invitîndu-i într-o lume care nu întotdeauna este doar a imaginarului". Cărțile nu sînt deci singurele vedete ale noii reviste, ci strălucesc într-un context reprezentat de toate artele, de la muzică, film, teatru, plastice, pînă la arta culinară. "Suplimentul" de 16 pagini e vioi și bine proporționat, alternînd informația scurtă și neutră despre noutăți cu interviuri, anchete, cronici, articole de opinie. Rubricile fixe au fost încredințate unor specialiști din toate generațiile care scriu atrăgător și clar, pentru toată lumea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
Anton Român la Paris Francezii au înțeles (mai repede decât românii) că, la emisiunile sale TV și în cărțile despre bucătăria românească, Radu Anton Român nu se mulțumește să explice cum se prepară diverse mâncăruri, ci face opera de cultură (culinara, dar și istorică, etnografica și antropologica). Nu demult a apărut la Paris versiunea franceză a unei selecții ample din rețetele colecționate și comentate (celebrate) cu binecunoscutul sau talent literar de scriitorul român: Savoureuse Românie, 358 recettes culinaires et leur histoire
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12344_a_13669]
-
surse de împrumuturi aproape că trec neobservate. Deși internaționalizarea lexicului nu se reduce la engleză, cel puțin în sfera culturii, a consumului și a divertismentului. Dintre italienismele relativ recente preluate de alte limbi și devenite termeni internaționali, multe aparțin domeniului culinar: pizza, spaghetti, ravioli, broccoli etc. În română, unii dintre acești termeni sînt intrați mai de mult, fiind deja cuprinși în dicționare, în forme încă neadaptate (pizza) sau chiar adaptate (macaroane, spaghete); alții au intrat în circulație abia în ultimii ani
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
este "pizzerist" la un local de specific" (România liberă = RL 2562, 1998, 7). Mai puțin atrage atenția cazul cuvîntului pasta, cel puțin la fel de interesant din punct de vedere lingvistic, pentru că un termen deja existent în română primește - sub influența produselor culinare italienești - un sens și o utilizare nouă. Cuvîntul italienesc pasta poate fi doar parafrazat prin formule tehnice-comerciale - paste făinoase; produse din paste făinoase; fel de mîncare bazat pe paste făinoase - care desigur nu au cum intra în circulația curentă. Folosit
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
paste făinoase; fel de mîncare bazat pe paste făinoase - care desigur nu au cum intra în circulația curentă. Folosit fără determinanți, mai ales la singular, cuvîntul pastă evoca în română alte realități (pixul, periuța de dinți, terciuirea); chiar în context culinar, era mai familiară pasta de tomate. În prezent se tinde totuși să se folosească singularul pastă/a și mai ales pluralul paste, fără specificări, cu sensul culinar italienesc: "alte rețete de paste / spaghetti"; "pe produsele Barilla scrie exact tipul de
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
evoca în română alte realități (pixul, periuța de dinți, terciuirea); chiar în context culinar, era mai familiară pasta de tomate. În prezent se tinde totuși să se folosească singularul pastă/a și mai ales pluralul paste, fără specificări, cu sensul culinar italienesc: "alte rețete de paste / spaghetti"; "pe produsele Barilla scrie exact tipul de pastă" (desprecopii.com/forum; fiind vorba de un text din Internet, nu se poate știi dacă finala era a sau ă), "v-am explicat la carbonara, spaghetti
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
tipul de pastă" (desprecopii.com/forum; fiind vorba de un text din Internet, nu se poate știi dacă finala era a sau ă), "v-am explicat la carbonara, spaghetti sau paste scurte, ce vreți" ; "sosul cu care veti condimenta pasta" (culinar.ro). În fine, o problemă interesantă pun pluralele italienești, preluate ca atare - spaghetti (chiar dacă DEX înregistrează forma adaptată, spaghete, circulă mult și cea originară), broccoli, ravioli etc: acestea sînt folosite în genere ca denumiri invariabile, dar și ca plurale, atît
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
crescuserăm împreună. Pedro, Paulo, Saulo, Marcos, Tiago, Joăo, Abel și eu. De la întâlnirile zilnice la barul lui Alberi, în adolescență, și de la chifteluțele cu farofa 1 cu ouă și banane prăjite de la Alberi, care ani de zile ne definise gustul culinar, avansaserăm la dineuri săptămânale în diferite restaurante, pe urmă la reuniuni lunare în casa fiecăruia pe rând. Și, cu timpul și cu prelegerile lui Ramos, ajunsesem să ne rafinăm gustul. Chiar dacă Samuel insista că nimic în viață nu se poate
Luis Fernando Verissimo - Clubul îngerilor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11440_a_12765]
-
de originalitate: o căsnicie pe sponci, un vecin voyeurist, și, știm bine, voyeurismul e o boală care se ia ușor în lumea filmului, un bătrân amnezic care se dovedește un supraviețuitor al lagărelor din Al Doilea Război Mondial, o pasiune culinară, două relații, una în trecut, uitată, alta în prezent, prima stimulând-o pe a doua. Partea interesantă e că cea mai incitantă relație din film nu e cea dintre femeie și soț/amant, ci dintre ea și bătrânul amnezic. Regizorul
Cursa de pe circuitul cinema by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11524_a_12849]
-
urmă e substituită prin observații critice asupra noului mediu, iar balcanismul (un cuvânt conotat peiorativ) e tot mai frecvent privit cu o ascendentă, irepresibilă nostalgie. Batonul cu proteine, un simbol al eficienței americane, se vede concurat, în sistemul de valori culinare al personajului nostru, de borșul cu zară, o emblemă identitară a cărei amintire, în Seattle, îi lasă gura apă. Treptat, cei doi tineri ies de pe orbita visului american și, tot mai sastisiți de continua goană după profit la care asistă
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
de douăsprezece jocuri (bătrâneasca, ursăreasca, pătrunjelul, rata, coasă, arcanul etc), fiecare joc fiind consacrat unei luni din an sau, în unele cazuri, se dansau suite de câte patru jocuri pentru fiecare anotimp. În pauza jocului, tinerii se înfruptau din bunătățile culinare aduse de fete și din băutură special pregătită. Uneori, dacă timpul permitea, se aducea și un butoi cu bere. „Berea” era un prilej de apreciere a comportamentului fiecărui flăcău, motiv pentru care tinerii se fereau să facă abuz de băutură
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]