60 matches
-
care consideră c? „limba str?mo?easc? e o muzic?"; În concep? ia să, muzică de?ine astfel un Ioc esen?ial „legat? cum avea s? fie, de arhitectură lumii", de structură cosmosului: „Inima unui cuvânt, punctul lui de culminare, culminarea Ins??i lang? care se grupeaz? palide celelalte silabe este accentul", iar „claritatea silabelor sau mai bine zis calitatea muzical? a silabelor atârn? mult de la accent.. ". („Manuscrise"). ?i pentru c? „acest nucleu de radia?ie Îndep?rtat? s? fie cât
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ales în refuzul de a lua serios în considerare posibilitatea războiului preventiv, indiferent de adecvarea sa față de interesul național. Când vine războiul, trebuie să vină ca o catastrofă naturală sau ca o acțiune ticăloasă a altei națiuni, nu ca o culminare prevăzută și planificată a politicii externe a uneia dintre ele. Doar așa scrupulele morale, ivite din încălcarea normelor morale care stipulau că nu ar trebui să existe război, ar putea fi potolite, dacă ar putea fi potolite cât de cât
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
invocarea lunii, cu reminiscențe eminesciene, turnată în stanțe după model macedonskian, e o mostră de confluență a modurilor de poematizare în pragul noului secol. Poeziile de debut ale lui Ion Vinea și ale lui Tristan Tzara arată și ele o culminare a manierei simboliste, ancorată încă în lirismul de tip Verlaine-Laforgue-Samain la cel dintâi, dar ajunsă în proximitatea parodicului și antilirismului prin minulescianismul dezarticulat al celuilalt. Poemele lui Vinea, Sonet, Lewdness, Mare, arată un condei sigur în imagistica impresionistă somptuoasă, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
cât și la nivel limbic. Factorii emoționali reprezintă un element de bază al formării și dirijării motivației sexuale prin rolul pe care îl au în procesele de conexiune inversă pozitivă sau negativă. Orgasmul la om are drept primă caracteristică o culminare a senzațiilor și emoțiilor ce însoțesc actul sexual și este urmat de un dezinteres în continuarea activității sexuale momentane de euforie gratitudine ori de apreciere a partenerului; de la lipsa orgasmului feminin până la frigiditatea absolută există variate grade de răspunsuri comportamentale
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
descris mai sus necesită încă două observații. Prima dintre ele vizează proiecția sistematică a FURIEI într-un alt câmp idiomatic. Astfel, există numeroase expresii care, deși nu pot fi situate cu exactitate în traseul ascensional amintit, indică cu certitudine o culminare a acestuia. Ele se configurează, în mod generic, în jurul metaforei conceptuale FURIA ESTE O BOALĂ sau, în mod mai specific, în jurul metaforei FURIA ESTE NEBUNIE: a băga în (toate) boalele, a-și face sânge rău, a băga în/lua damblaua
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mai înainte, sugerează că evoluția poate fi susținută printrun proces susținut în mai mulți pași, implicând de-a lungul timpului o serie de experiențe precum meditația susținută, stări la limita morții fizice și alți stimuli, fiecare acompaniat de activarea transpozonilor. Culminarea acestui proces, desfășurat pe parcursul mai multor ani de disciplină spirituală - pe care majoritatea oamenilor nu ating să-l finalizeze vreodată - îl constituie o masivă „salvă” transpozonică ce permite „mutația” finală, corectă din punct de vedere al limbajului genetic și atingerea
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
că se uita,/ Că venea, mări, venea” (Bordeasca Veche - Vrancea). În cele două balade citate referitor la deplasarea spre locul sacru în care se află voinicul-șarpe, structurile emfatice dezvăluie rapiditatea mișcării proprie astrului diurn. Mai mult decât atât, ca o culminare a forței luminii, voinicul venit în ajutor este sfătuit să se așeze în lumina soarelui pentru a se sustrage privirii malefice: „ - Ale-j', mic d moldovean/ P-un cal galben, dobrogean,/ Dă-te-n raza soarelui,/ Din vederea șearpelui,/ Taie capu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
motive” ale eternei actualități sociale, artistice, științifice, indiferent de latitudinea sau longitudinea geografice, sistem social, iar prin felul În care unul sau altul dintre aceste două substantive sunt accentuate, epoca Își arată, Își trădează coloratura și prioritățile. În epoca de culminare a burgheziei europene, noțiunea de „valoare” părea a fi determinantă; În „decadența” ei, În societatea postindustrială, „succesul” este nu numai dominant, dar se confundă cu Însăși valoarea. Nu puțini artiști, ei Înșiși scriitori români sau stăini - ce să mai vorbim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
decenii de rătăciri ideologico sexuale, ajungea într-un tîrziu să-i împărtășească valorile. Filmul chiar avea prostul gust de a ne vinde valorile lui Gump (printre care ascultarea ordinelor și fuga de probleme) drept adevăratele valori ; într-un fel de culminare coșmarescă a demersului chaplinian de sentimentalizare a omulețului împiedicat care măcar nu vrea răul nimănui, sfîrșea prin a ni-l da pe Gump ca model. Plasat în Cehia, mai ales înaintea și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
prin: intrarea în vârsta adultă: 17-28 ani; perioada anilor 30: 28-33 de ani; perioada de staționare: 33-40 de ani); perioada adultului mijlociu (reprezentată prin: intrarea în vârsta adultului mijlociu: 45-50 ani; vârsta de tranziție de la 50 de ani: 50-55 ani; culminarea vârstei adultului mediu: 55-60 ani); perioada adultului târziu (60-65 ani); bătrânețea, după perioada adultului târziu (65-70 ani și peste această vârstă). Ch. Bühler distinge mai multe etape ale vieții, după cum urmează: de la 0 la 15 ani este etapa anilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pentru ceea ce înseamnă rezistența în cadre mentale excelent surprinse de seria produsă de Mungiu - cât o recontextualizare a "epocii de aur" ca specie a absurdului menit să completeze o veselă apocalipsă fără rictusuri kafkiene, una de transcripție balcanică, adică o culminare a derizoriului cu o gravitate tremolată de operetă. În perimetrul trasat de "legendele" urbane se configurează profilul indelebil al unei epoci în care unii se mai plasează încă nostalgici, și pe care vom sfârși prin a o uita fără să
Panoramic românesc – TIFF 2009 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7208_a_8533]
-
ale "reportajului" este un pamflet complex, regizat împotriva tuturor "clienților" din pamfletele "dedicate" până atunci, de revistă, unor notabilități ale vremii. 2. Că "procesul" era, în intenția redactorilor din presa social-democrată grupați în jurul ziarului Adevărul (condus de Const. Mille) o culminare a violentei campanii împotriva Regelui Carol I și a camarilei din jurul său - oameni politici, oameni de afaceri, magistrați, capi ai Bisericii - pe care social-democrații radicali, de orientare anarhică, îi considerau vinovați de reprimarea sângeroasă a răscoalelor țărănești din 1907, de
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
mulțime. Exagerat cu totul este, în continuare, locul ocupat de prezența lui Vlahuță ca scriitor. Trec peste proza leșietică și "duioasă" a lui Brătescu-Voinești și peste cea a sămănătoriștilor minori pentru a constata că în Sadoveanu a văzut Vianu o culminare a curentului realismului liric și artistic. Acest întreg capitol e remarcabil cu totul, reușind să ni-l restituie pe marele prozator prin trăsăturile lui stilistice strălucite. Mă opresc tocmai la capitolul Arghezi prozatorul de mare har, a cărui operă prozaistică
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
spirituală. De aceea, un bărbat devine seducător numai după ce a eșuat în propriul efort de transfigurare. Don Juan este un eșec al masculinității, fiindcă el practică femeia așa cum alții practică un sport de performanță: virtuozitate goală și repetiție cantitativă fără culminarea într-o trăire de ordin spiritual. Lui Don Juan îi este de preferat Don Quijote, cu toată bufoneria lui involuntară. De pericolul feminizării societății, care e totuna cu democratizarea ei - o boală ale cărei simptome Eliade le vede în morga socială
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
revoluției de la 1848, când a fost proclamată unirea Transilvaniei cu Ungaria, au avut loc conflicte interetnice. După acordul dualist austro-ungar din 1867, Transilvania a fost încorporată administrativ, fără să se țină seama de caracterul ei specific, în statul maghiar (austrodependent: culminare a unei situații grotești) și a început lichidarea multisecularelor formațiuni istorice locale de esență autonomă. S-a întețit antimaghiarismul sașilor, al românilor". Autorul însuși a fost martorul unui eveniment grotesc petrecut la Budapesta în anul 1992. Patru tineri în haine
Viețile altora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8536_a_9861]
-
dar lasă altele, importante, nerezolvate. Însuși titlul, Inventând abstractul, 1910-1925 este discutabil. Poți spune că arta abstractă a fost cu adevărat „inventată”? Sau anii din preajma Primului Război Mondial au fost, așa cum susține Marcel Brion în superba sa carte dedicată acestui fenomen cultural, culminarea unei tendințe inerente creației plastice care și-a găsit exprimarea de-a lungul secolelor în arta anonimilor meșteri arabi, în cea a lui Uccello și Piero della Francesca, a lui Turner și Whistler? Continuând tradiția instituției new yorkeze de a
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]
-
valoarea în sine (totuși neîndoielnică) a poeziei este vorba în astfel de cazuri, ci de o anumită capacitate a ei de a fi reprezentativă la un moment dat pentru o întreagă literatură: fie ca act de pionerat, fie ca o culminare a unui ciclu istoric. Grație unor asemenea poeți se întîmplă ceva cu poezia însăși. După ei, nu se mai scrie ca înainte. Însăși istoria poeziei ar fi arătat altfel fără ei. După părerea mea trei nume se cuvin numaidecît amintite
Nichita Stănescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14100_a_15425]
-
în cascadă cinematografică și are o violență expresionistă la care nu te-ai aștepta privind figura de intelectual timid, cu ochelari, prin care istoria muzicii l-a imortalizat pe Șostakovici. Scena biciuirii lui Serghei (transformată de regizorul Jones într-o culminare sado-masochistă) l-a iritat peste măsură pe Stalin (știa el ce știa), iar marile momente de dragoste și moarte ale operei au devenit momente de referință ale modernismului "sovietic". Nu în ultimul rând sunt ilustrate valențele asiatice ale comunismului - rolul
O seară la Scala din Milano by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9529_a_10854]
-
Patria-Mama, România. Gabriel Teodor Gherasim: Cine au fost promotorii limbii române în Declarația de Independență, cărora le ramanem îndatorați, și cine au fost promotorii “limbii moldovenești” din Constituție, care s-au acoperit de ridicol de-a lungul decadelor, pana la culminarea în infama fițuica de “dicționar moldo-roman”? Vitalia Pavlicenco: Limba română în Declarația de Independență a fost inclusă de deputații români, avînd conștiința adevărului lingvistic, ca și de scriitorii și oamenii de știință ce au promovat denumirea corectă a limbii noastre
Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
la Puțin, în Transnistria) a deznaționalizării românești din Basarabia/ Bucovina de Nord, Bugeac și a introducerii constant de coloniști rusofoni, supraviețuitorii victimelor deportărilor și ale persecuțiilor antiromânești, făcute de Rusia între Nistru și Prut, sau ridicat la înălțimea înaintașilor, prin culminarea legiferării limbii române, ca să revină în Basarabia la ea...acasă (că și tricolorul și leul monedei). Ce mai trebuie făcut că Basarabia să reajunga în România? Vitalia Pavlicenco: Nimic din ce este alipit artificial la ceva nu rezistă în timp
Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
să dispară. Dar cît cîntă, te poți apropia. Atunci întinde gîtul, închizînd ochii și astupîndu-și urechile. Cît tresare chemarea ei, n-aude și nu vede: cîteva clipe, cît sună cele cîteva bătăi de strună." (Olanda) Concertul auroral al păsării are culminări și răgazuri bine delimitate, pe care vînătorii le cunosc și le exploatează, nevoiți uneori să-și asume pentru izbîndă riscul umorului involuntar: Ca să ajungem la brad sub cîntec, trebuie să stăm cu urechea atentă la strofa întăia. Cînd strofa primă
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]
-
Everest se numește simplu Don Quijote. Cei doi cutezători ofereau culturii române, într-un superb volum bibliofil tipărit pe foiță de Biblie la Editura pentru Literatură Universală, prima tălmăcire integrală după originalul spaniol. Era, în același timp, un început și o culminare, pentru că, rezonabil vorbind, nu se putea prevedea înainte de scurgerea a cel puțin două-trei generații reluarea unei întreprinderi atât de riscante, de complicate, de îndrăznețe. Și totuși aceeași generație, a mea, are acum, după patru decenii, privilegiul neașteptat, poate nemeritat, de
Don Quijote - 400 - Suișul muntelui by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/11831_a_13156]
-
să adăugăm câteva cuvinte despre expatrierea prietenului nostru. Am plecat din România la finele lui ’86, aproape simultan cu Bernard și Sonia. Plecarea noastră, pe care cu greu am fi imaginat-o chiar și cu un deceniu În urmă, era culminarea disperării și neputinței, Într-un moment când prelungitele noastre discuții despre disperarea și neputința care defineau locul În care trăiam Își pierduseră deja sensul. La puțină vreme de la plecarea din București ne-am reîntâlnit, Într-o scurtă și luminoasă tranziție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
sucțiune a unui vârtej... și haosul, ca un gheizer torid, izbucnește În el... și de aici Înainte haosul devine domiciliul său”, va afirma B. O reformulare a avertismentului biblic: „ferește-te să te recunoști pe tine Însuți”. * Auschwitzul a fost culminarea firească a Istoriei care Îl precedase și nimic din ceea ce s-a Întâmplat ulterior nu l-a infirmat, ne avertizează Imre Kertész. Crimele „contra umanității” continuă, Într-adevăr, zilnic, cu regularitatea cu care Pământul se Învârte, netulburat, În jurul Soarelui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
sistează dezbinarea silabelor, va să zică pauza dintre silabe, ridicîndu-le pentru ureche la unitate, una și nedespărțita vorbă, unitate care în sine e vie numai prin (antitezea) contrastul (Gegensatz) dintre partea intonată și cea neintonată n Inima unui cuvânt, punctul lui de culminare, culminarea însăși (împregiurul căreia se-nvîrtesc) lângă care se grupează, palide și ne-ntonate, celelalte silabe este accentul. Daca, ca în limbele vechi, undeva se-ntîmplă ca numai coprinsul sunetal material al silabei să despre lungimea or scurtimea sa, acolo, după cum se știe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]