161 matches
-
naturii” trebuie să fie „adevărata religie”. Cu alte cuvinte, Akbar Han a vrut să stabilească „adevărata limbă” pentru ca să poată stabili „adevărata religie”. Natură și Cultură. Akbar a încercat printr-o metodă naturală să rezolve o problemă culturală, ba chiar una cultuală. Finalul acestei expe riențe a fost comentat de Sir James George Frazer, cu o ușoară ironie britanică în subtext : „Rezultatul experi- mentului a confirmat filosofia sceptică a împăratului mogul : copiii - ni se spune - n-au vorbit vreo limbă anume și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai probabil un vas folosit la libațiile diferitelor manifestări legate de cultul fertilității și fecundității, aduse de comunitățile neoliticului timpuriu din arealul anatoliano-balcanic. Vasele antropomorfe întruchipau femeia cu toate atributele sale, „femeia-mare divinitate-glie” și jucau un rol esențial în practicile cultuale (M. Eliade, 1992b, p. 307-330; V. Chirica, M.-C. Văleanu, 2008, p. 108-109). Din situl de la Măgura provine un fragment de vas ce are aplicată o reprezentare antropomorfă care prezintă pe corp și pe brațe o serie de crestături. Capul
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
statuetei ce-l reprezintă” (Ibidem, p. 45). Este semnificativă identitatea intre numărul de tronuri și de statuete pictate (13). Se remarcă și faptul că statuetele pictate au fost modelate în postura șezândă, pentru a fi depuse pe tronuri, în cadrul ceremoniilor cultuale. Referitor la interpretarea părții superioare a tronurilor, mai ales primele trei, cu spătarele supraînălșate, noi considerăm că marginile acestora ar putea fi considerate mâinile divinității feminine în poziție de orantă, deși nu excludem nici postura de protecție masculină a spătarului
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
21 de conuri mici, reprezentând, probabil, imagini phalice schematizate, 21 de bile mici, parțial perforate, și 42 bile mici, complet perforate, toate din lut ars (Ibidem, p. 120-122, fig. 36-38). La aceste descoperiri se adaugă o masă-altar, care întregește caracterul cultual al întregului complex arheologic. Se mai precizează faptul că, spre deosebire de locuința de la Poduri, unde au fost amenajate două vetre, la Isaiia a fost descoperită o singură instalație de încălzire (deși spațiul construcșiei era destul de larg), fapt ce demonstrează o dată în
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
complex arheologic. Se mai precizează faptul că, spre deosebire de locuința de la Poduri, unde au fost amenajate două vetre, la Isaiia a fost descoperită o singură instalație de încălzire (deși spațiul construcșiei era destul de larg), fapt ce demonstrează o dată în plus caracterul cultual, și nu de locuire propriu zisă a amenajării respective, vatra însăși având un rol bine determinat în cadrul manifestărilor cultice. N. Ursulescu apreciază și faptul că „imaginea simbolurilor masculine se completa, în cadrul celor două ansambluri de cult (de la Isaiia și Poduri
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
celor două ansambluri de cult (de la Isaiia și Poduri - s.n.) și prin coarnele spătarelor de la scăunelele-tronuri (pl. III)” (Ibidem, p. 46). Din nou, noi apreciem că modelarea spătarelor ar putea reprezenta ridicarea mâinilor, la rugăciune, de către divinitățile feminine, în cadrul ceremoniilor cultuale, către o altă divinitate, superioară, pe care o considerăm masculină. Noi apreciem că, dacă partea superioară a spătarelor tronurilor s-ar fi dorit a fi modelată explicit sub formă de coarne de taur, acestea ar fi fost bine evidențiate, și
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
acestea are marginile spătarului ușor supraînălșate, cu o mică înșeuare, iar celălalt, pare să fie modelat cu cap (de bour ?) și cu coarne de mici dimensiuni (fig. 3/3b-c) (Ibidem). Așadar, constatăm că, atunci când artiștii epocii au dorit, iar canoanele cultuale ale vremii nu le-au impus altfel, modelarea spătarului tronurilor a fost realizată explicit zoomorfic, ca la Putinești-Florești, sau antropomorfic, ca la Lipcani. Din acest punct de vedere, revenind la tronurile precucuteniene de la Poduri și Isaiia, constatăm că, fie canoanele
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
pentru susținerea statuetei în poziție verticală. Ombilicul este proeminent, ca și sânii, iar brațele ridicate plasează divinitatea în poziția specifică, în cadrul manifestărilor cultice, ale căror detalii nu le vom cunoaște niciodată (Ibidem, fig. 34) (fig.5/12). Un întreg ansamblu cultual a fost descoperit la Ovčarovo, Bulgaria, aparținând culturii Karanovo (mil. V a.Ch), cu mai multe statuete feminine cu brațele scurte, dar înălțate, așezate pe tronuri, cu mai multe măsuțe-altar și cu alte piese, posibil de cult ( M. Gimbutas, 1989
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
tronuri, cu mai multe măsuțe-altar și cu alte piese, posibil de cult ( M. Gimbutas, 1989, fig. 32; Cl. Cohen, 2003, p. 146-147). În cadrul sculpturii cucuteniene am putea încadra si reprezentările în relief, pe vase de cult sau folosite în practicile cultuale ale comunităților. Ne referim, mai întâi, la pithosul descoperit la Dumești-Vaslui, cu decor antropomorf plastic, din pastă poroasă, cu barbotină. La partea sa superioară sunt modelate, în relief, două siluete feminine, în atitudini tematice diferite (R. Maxim-Alaiba, 1987, p. 270
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
reprezentări, în stațiunile de la Ghelăiești Neamț, Trușești-Botoșani, Scânteia-Iași, Dumești-Vaslui, considerate ca interpretare a divinității feminine acuplate (V. Chirica, 2004 b, p. 190-191, fig. 5), și al cărei prototip îl găsim în arta Paleoliticului superior (Laussel, Grimaldi). Aici, în aceste modelări cultuale pe ceramica cucuteniană, în contextul temei noastre, nu putem să nu vedem, poziția orantei. Interpretarea poate fi foarte veridică în situația în care acceptăm ideea de autoprocreere, pe care divinitatea feminină și-a asumat-o în calitate de mare divinitate a lumii
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
iar acel ceva era reprezentat de semnul creat în cadrul sacrului individual, dar cu manifestări ale întregii comunități, privind sensurile atribuite semnului. În ceea ce privește raportul magie - religie, credem că distincția dintre cele două noțiunielemente ale spiritualității este greu de operat în cadrul manifestărilor cultuale preistorice. Din punct de vedere al preistoriei religiilor (al religiilor preistorice), credem că aceste două manifestări cultice au putut să coexiste, chiar și în cadrul acelorași comunități umane, fiecare având, probabil, semnificații și ritualuri diferite, dar care trebuiau să marcheze năzuința
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
sociologiei. Acest proces de schimbare a fost inițiat În mod special de către generația antebelică, ea Însăși de orientare occidentală și urmată cu entuziasm de noua generație de sociologi. În plus, noua tematică era mult mai neutră politic: efectele sociale și cultuale ale migrării de la sat la oraș și din agricultură În industrie, abordări monografice ale unor sate/orașe/zone. Diferența Între sociologia românească și marxism a fost și una legată de metodă. Marxismul dezvoltase o metodologie specifică a abordării macrosociale (analiza
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
filosofului ne interesează în măsura în care el regândește o epocă, oamenii și instituțiile sale, societățile, religiile și metodele de guvernare a vieții social-politice; în măsura în care ne atrage atenția asupra genezei renașterii formelor culturale și ideatice din Antichitatea clasică, stăruind asupra rolului nu doar cultual, ci și cultural al religiei. Fără îndoială, o privire critică, din care rezultă, pe de o parte, că Biserica a format punctul luminos “în jurul căruia s-au adunat, încet și greu, elementele unei noi organizări politice și sociale”, puterea ei
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
modul de viață, de gândire, de organizare. Cercetarea istoriei ideilor îngăduie observația potrivit căreia aspirațiile omului european cuceresc comunitățile umane trăind în arealul de dincolo de capitala Habsburgilor. Contactele și dialogul Orient-Occident, odată bine cunoscute, oferă o altă imagine a geografiei cultuale și culturale europene, aduc în lumină vechimea tentației lui homo europaeus, prezent în conștiințe nu numai la apuseni, la germanii și austriecii din Europa de mijloc, ci și la greci, sârbi, croați, români, bulgari, ruși, slovaci, cehi, polonezi, maghiari, sloveni
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
dintre scrierile sale (de exemplu în limba maghiară), sau repetatele reeditări în limba germană care-i accelerează circulația. Biserica luterană e reprezentanta marii schisme occidentale. Ea va contribui, chiar dacă inconștient, la noua fărâmițare a Europei, la crearea unor noi nuclee cultuale, culturale, și deopotrivă a unora ideologice, prin instituirea celebrului protest la adresa catolicismului. Izvorâtă din necesitatea de libertate a expresiei religioase, juxtapusă până la un punct ideii de emancipare socială, reforma lui Luther rămâne în esență doar una confesională (vezi M. Berza
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
o imensă circulație de oameni și de idei dinspre Apus spre Răsărit. Tot așa am apreciat că voi reuși să aprofundez studiul fenomenului religios în care Reforma și Contrareforma vestesc semnele amurgului medieval și în această zonă europeană. Aceeași mișcare cultuală și culturală avea să-mi arate și sensurile iluminismului transilvănean în care factorul sud-est european are tot atâta importanță ca și acela de sorginte centro-occidentală. Asupra cestei din urmă perioade, vezi cercetările aplicate, pe bază documentară, în volumul nostru Victor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
poate și să se lipsească de ele și să existe deja ca popor într-o stare tranzitorie. Două sunt bazele acestei „teologii a Muntelui Sinai” sau a constituției lui Israel: legea și cultul. Prima constituie un fundament juridic și cealaltă, cultual. Cele două sunt legate pentru că dreptul în Israel este confirmat de autoritatea divină. a) Dreptul în Israel Promulgat pe Muntele Sinai, dreptul în Israel este diferit de cel cunoscut în Orientul Mijlociu antic pentru că validitatea sa nu este legată de un
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
foarte asemănător cu cel atestat în Mesopotamia începând cu epoca sumeriană; ținând cont de acest paralelism împreună cu poziția asumată de rege în liturgie, putem trage concluzia că în acel moment Solomon îndeplinea funcțiunile marelui preot. E foarte plauzibil ca îndatoririle cultuale ale regilor lui Iuda, succesorii lui Solomon, să includă și o astfel de funcție: lui Ezechia îi este atribuită o reformă religioasă, Iozia realizează o reformă. Tot în epoca preexilică, se pare că regelui îi revenea un fel de patronaj
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
totuși că în ebraica biblică există tendința de a face din šăbû’ôt un nume propriu, dându-i astfel caracterul de termen tehnic. a) Cunoaștem foarte puține lucruri despre această sărbătoare. „Sărbătoarea secerișului” (hag haqqășîr) este consemnată în primul calendar cultual din Ex 23,16, acesta fiind numele cel mai vechi și mai sigur; existența sa este atestată în unele pasaje relativ antice precum Gen 30,14; Jud 15,1; 1Sam 6,13; 2Sam 21,9; cf. Ier 5,24b. Termenul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
prerogative suveranului în cult au dobândi repede proporții anormale care intrau în conflict cu originile modeste ale primilor regi: Saul și David; de altfel, despre primul se spune că prăbușirea i s-a datorat în principal unei abateri de tip cultual (1Sam 13,7b ș.u.;15)! 12.7. Sărbătoarea „Întronării lui Yhwh” Începând cu anii ’20, când cercetătorul norvegian S. Mowinckel a publicat, în 1922, cartea sa Psalmenstudien, se dezbate problema dacă și în Israel, ca și în alte țări
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
3,7; 9,24.27; primul verset pare supraîncărcat fiind probabil extins ad arte, cu scopul de a corela pe baze ețiologice sărbătorea pûrîm de Cartea Esterei (Soggin 1987, cap.40) care a devenit astfel un hieròs lógos, o legendă cultuală. Se poate observa că, paradoxal, motivul tra-gerii la sorți, de unde îi vine numele, aproape că nu are relevanță. b) În orice caz, la nivelul actual al cercetărilor, e dificil de zis unde s-a născut această povestire. Fără îndoială, termenul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de umilință. În secolul al II-lea, un document de referință este Scrisoarea lui Barnaba, care vorbește despre mărturisirea păcatelor ca un instrument prin care se obține pacea în relație cu aproapele. Era astfel vorba de o mărturisire comunitară și cultuală, condiție necesară, alături de altele, pentru a putea participa la rugăciunea comunitară. O altă scriere de referință, Păstorul lui Hermas, afirmă pentru prima dată că este nevoie ca cel ce a păcătuit și se pocăiește să fie reprimit în comunitate, însă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Mulți autori admit adevărul istoric al reformei religioase a lui Iosia, dar alții îi neagă ferm istoricitatea, fie pentru că nu există dovezi arheologice certe, fie pentru că motivul cărții ascunse este un cliché literar prin care se justificau modificările aduse organizării cultuale pe baza „reîntoarcerii” la o presupusă voință divină originară conținută într-o carte ascunsă. Discuția cu privire la acest lucru este încă vie (Grabbe, 2005), fără să se fi ajuns la un consens unanim între cei care consideră că relatările biblice despre
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
fel ca în cazul lui Israel: Yhwh din Ierusalim locuia, de fapt, în templu, așezat pe un tron de cherubini (2Rg 19,15), după o iconografie regală cunoscută, nu numai din tronurile feniciene, ci și din descoperirile israelite, precum postamentul cultual din secolul al X-lea î.C. găsit la Ta’anah (Hestrin, 1987; cf. Fig. 9), și iudaice ca, de exemplu, fragmentul din fildeș din secolul al IX-lea î.C. provenit de la Tel Rehov care reprezintă un rege așezat
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
4 Cultul După cum ne informează Biblia și arheologia, vechii evrei ofereau sacrificii Dumnezeului lor în sanctuarele din Iuda și Israel. Pentru a avea o imagine directă despre cult în perioada regatelor lui Israel și Iuda, nu e suficientă mărturia legislației cultuale din cărțile biblice ale Pentateuhului, întrucât ea este produsul uneia sau mai multor acțiuni de redactare realizate în epoca postexilică. Prin urmare, studiul cultului practicat de vechii evrei va trebui să pornească, în special, de la datele, prin natura lor ocazionale
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]