139,341 matches
-
de interese) haos al valorilor, răstălmăcirea valorilor, iar în ultimă instanță anularea valorilor prin promovarea critică și premierea unor autori care și-au asigurat de niște zeci de ani statutul de scriitori români importanți consolidat prin funcții importante în instituții culturale. La toate astea se adaugă sărăcia generalizată, care n-are cum să priască literaturii și scriitorului. E bine de amintit aici că starea de maturitate a unei literaturi naționale, tonul, măsura, anvergura, sînt date de roman - o specie aptă să
Povestea unei literaturi mici by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/11247_a_12572]
-
ruși etc. E o chestiune de mentalitate și de cultură în ultimă instanță - alte două verigi ale cercului vicios de care vorbeam mai sus. E, de asemenea, o chestiune de caracter și de specific național. Un exemplu sugestiv în privința politicilor culturale care se practică la noi mi se pare unul colateral literaturii, dar petrecîndu-se după același tipar - acel proiect cultural care a înghițit niște milioane de dolari și al cărui nume se poate potrivi cu poveștile de genul celor spuse aici
Povestea unei literaturi mici by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/11247_a_12572]
-
de care vorbeam mai sus. E, de asemenea, o chestiune de caracter și de specific național. Un exemplu sugestiv în privința politicilor culturale care se practică la noi mi se pare unul colateral literaturii, dar petrecîndu-se după același tipar - acel proiect cultural care a înghițit niște milioane de dolari și al cărui nume se poate potrivi cu poveștile de genul celor spuse aici - Eterna și fascinanta Românie... Fiindcă de acolo ne tragem, cu tot cu literatură și cultură și tot acolo ne întoarcem (același
Povestea unei literaturi mici by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/11247_a_12572]
-
dau explicații suplimentare cu exemplificări pe viu, aplicate pe cărți și autori): scriitorii români care încearcă de 15-20 de ani sau mai mulți să rupă gura tîrgului în Occident sună mediocru și în versiunea lor autohtonă, umflată artificial prin politici culturale aidoma celei prin care sînt traduși. Ar mai fi de adăugat un lucru care face parte dintr-un capitol separat al aceleiași povești. Și anume că există autori de valoare din cei apăruți după ^90, care nu prea au șanse
Povestea unei literaturi mici by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/11247_a_12572]
-
de adăugat un lucru care face parte dintr-un capitol separat al aceleiași povești. Și anume că există autori de valoare din cei apăruți după ^90, care nu prea au șanse să se impună prin traduceri (datorită desigur tot politicii culturale practicate aici) și care au greutăți și în a fi apreciați în România. Sînt prost editați, difuzați, publicitați și neplătiți la valoarea lor reală. Va veni fără îndoială și timpul ca acești autori să miște din loc statutul de literatură
Povestea unei literaturi mici by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/11247_a_12572]
-
XII configurează un univers sufletesc de excepție (nici măcar o dată cei doi nu își spun pe nume, astfel încât copistul a dat un nume generic corespondentei lor: Epistolae duorum amantium) și aruncă, totodată, o lumină nouă asupra unui moment sensibil al istoriei culturale europene. Preocupările celor doi corespondenți - academice, poetice, filosofice - permit cercetătorilor să situeze schimbul de scrisori într-o altă lume dragă medieviștilor și ,annaliștilor": cea a școlilor. Femeia își descrie iubitul ca fiind învățatul cel mai strălucit din Franța, în fața căruia
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
La rândul său, bărbatul o laudă ca fiind ,unica discipolă a filosofiei între toate tinerele femei ale timpului nostru". Corespondență celor doi, adevărata ,dezbatere amoroasă" reprezentând, indiscutabil, si un dialog savant asupra iubirii, se situează la răscrucea a doua fenomene culturale marcante ale secolului al XII-lea occidental: pe de o parte, formarea unei culturi a acelui amour courtois în limba vernaculara și la curțile laice, iar pe de altă parte dezvoltarea spirituală determinată de răspândirea școlilor la orașe și de
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
formarea unei culturi a acelui amour courtois în limba vernaculara și la curțile laice, iar pe de altă parte dezvoltarea spirituală determinată de răspândirea școlilor la orașe și de studierea intensivă a autorilor antici în universul clerical și latin. Referințele culturale ale celor doi îndrăgostiți sunt latine și savante - însă, prin reflecțiile și atitudinea lor în fața iubirii, povestea de dragoste circumscrisa în cadrele retorice ale acestei corespondențe se apropie de schemă unui român de curte. Cele 116 de ,piese" ale corespondentei
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
de teme: Enescu, estetică și stil; Enescu în luminile presei; Documente inedite. Cuprinderea totalității rămâne de a fi estimată în timp. înțelegem aceasta și citind retrospectiva ultimelor două întâlniri internaționale anterioare (Simpozioanele din 2001 și 2003, publicate de Editura Institutului Cultural Român alături de alte ,enesciene" și lansate chiar în după-amiaza de 10 septembrie în plină desfășurare a zilei de noi comunicări). Textele publicate și audiția celor de acum îmi sugerează fervoarea unei ,familii de cercetători români și străini" care avansează pe
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
a debutat cu un preludiu dominat de președintele Eugen Simion care, pentru a doua oară anul acesta (50 de ani de la moartea lui Enescu) vorbește în aceeași aulă despre om și artist cu înțelegerea intelectualului care a trăit multe experiențe culturale, literare și umane. Au urmat Adrian Iorgulescu (Ministrul Culturii), Octavian Lazăr Cosma (Președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor - rețin propunerea înființării unui ,Institut de cercetări muzicologice"), Valentina Sandu Dediu (Universitatea Națională de Muzică) și Laura Manolache (coordonatoarea ediției actuale; în
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
lui Octavian Goga, pe timpul șederii sale la studii la Budapesta (1900-1905), îndeosebi editarea seriei budapestane a Luceafărului și apariția primului volum de poezii (1905). Pe de altă parte, profesorul Domokos a fost, prin anii '70, o semnătură frecventă în paginile culturale ale ziarului Foaia noastră, unde au apărut multe din materialele sale documentare despre Goga la Budapesta (studiile universitare, publicațiile, traducerile, colegii și colaboratorii, corespondența etc.). Amintim aici doar un articol care consemnează întâlnirea lui Sámuel Domokos cu Veturia Goga, pentru
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]
-
Gina Sebastian Alcalay Vera Călin este o personalitate a vieții academice și culturale din România secolului XX, cîndva foarte bine cunoscută în mediile intelectuale. Conferențiară universitară la Catedra de literatură universală condusă de Tudor Vianu, autoare a numeroase cărți, studii, comunicări și articole apărute în publicații culturale, pe teme de fenomenologie a literaturii
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
o personalitate a vieții academice și culturale din România secolului XX, cîndva foarte bine cunoscută în mediile intelectuale. Conferențiară universitară la Catedra de literatură universală condusă de Tudor Vianu, autoare a numeroase cărți, studii, comunicări și articole apărute în publicații culturale, pe teme de fenomenologie a literaturii (Alegoria și esențele, Influența prozei americane din sec. XX asupra discursului literar european, Ironie romantică în operele lui Eminescu sînt doar cîteva titluri), a continuat și după emigrarea în America în anii '70 să
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
jurnal, pentru consemnarea propriilor experiențe interioare și exterioare. Așa s-a născut primul ei volum de însemnări din emigrație, care a fost imediat un bestseller, urmat anul acesta de cel de-al doilea, Postscriptum. însemnări 1997-2002, apărut la Editura Institutului Cultural Român din București. în acest nou volum, poate mai mult decât în cel precedent, Vera Călin, autoarea, intelectuală hrănită la cultura europeană ne apare - și își apare - ca o mare neadaptată la modul de viață american și civilizația secolului XXI
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
i se pare, asemenea lui Eco, nu numai o țară care construiește imitații ale trecutului și ale unor pămînturi exotice, ci și una care se imită pe sine, în baza unei ideologii menite să-i vindece toate complexele de inferioritate culturală și istorică. Referindu-se, pe urmele lui Ortega y Gasset, la dezumanizarea produsă ca urmare a aservirii omului de o tehnică absolut indiferentă la posibilitățile și necesitățile ființei umane, diarista exclamă: ,Ce caută o imbecilă tehnic într-o țară hipertehnologizată
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
diferite, amintirile noastre nu se mai intersectează nicăieri. Cu cît timpul se accelerează, distanța se dilată înspăimîntător - ce era înainte un secol a devenit un mileniu. Inaccesibilitatea unui anumit tip de retorică nu se datorează numai unor incompatibilități de programare culturală. Nu înțeleg de ce pe tinerii poeți români îi respinge experimentul, de ce nu se joacă, de ce nu sînt ironici, de ce pun forma la zid, de ce grația, eleganța, surdina au devenit păpuși împăiate și lumea e o latrină plină cu vomă, scîrnă
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
pas în plus, de natură critică: ,Făcînd istoria civilizației din punctul de vedere al celor care se joacă, Huizinga a uitat s-o facă și din a celor jucați; altfel spus, teoreticianul culturii l-a nedreptățit pe sociolog". Lumea jocului cultural se dovedește stăpînită de o contradicție constitutivă: ,la început, se părea că omul își anulează ființa în joc; acum, se pare că el este anulat în realitatea sa neludică". O reinterpretare critică a lui Huizinga deschizătoare de noi drumuri. Construcția
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
acest caracter de noutate al cărții, ci un alt fapt, care ține de contextul lecturii. Paginile acestui volum au fost scrise, își amintește autorul, într-o epocă în care ,voința de cultură" căpăta un înțeles ce trecea de simpla preocupare culturală. Neîndoielnic lucru, în anii '80 ele erau citite ,altfel". Astăzi, ele pot fi citite firesc și singurul interes poartă către conținutul de idei al cărții. Rămîne culoarea scopul ultim al picturii? Cele mai bune culori se găsesc, gata preparate, la
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
Technology. Totodată este visiting professor la Drew University Graduate Faculty, și a fost visiting professor la Drew University (Istanbul), precum și lector cu bursă Fulbright la Haceteppe University din Ankara și la Universitatea din Istanbul. Este codirector al programului de schimburi culturale ruso-american, obținând diverse premii și distincții acordate de Columbia University. A participat la Ediția a IV-a a Festivalului Zile și nopți de literatură de la Neptun. Bibliografia lui Edward Foster include: Volume de poezie: The Space Between her Bed and
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
rusească. Ulterior s-au editat și alte antologii, de poeți turci și greci. Ne puteți oferi mai multe amănunte în acest sens? EF - Antologia poeților ruși a fost publicată cu câțiva ani în urmă. Eu sunt codirectorul programului de schimburi culturale ruso-american, dezvoltat după prăbușirea Uniunii Sovietice, în 1990, când au început să se traducă masiv poeți din rusă în engleză și invers. Coeditorul se numește John High, iar volumul Crossing centuries: An Anthology of Contemporary Russian Poetry. Murat Nemet Nejat
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
se bucură de o largă audiență, dar alții au doar un public în vârstă. Pe de altă parte, la Drew University sau la Imperatore School of Sciences and Arts din Stevens Institute of Technology, unde predau poezie, film și studii culturale, studenții mei sunt încântați de poezie, dar lucrurile nu mai sunt cum erau cu 20 de ani în urmă. LVR - Cum s-a produs schimbarea? EF - Cultura se schimbă pretutindeni în lume și cred că astăzi oamenii preferă mai degrabă
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
avut-o mai din timp și pe care mulți au resimțit-o încă la lectura scrierilor în proză: cea a poetei Herta Müller. La această ,descoperire" s-a mai adăugat surpriza de a o auzi pe autoare recitîndu-și la Centrul Cultural German din Timișoara, în română, cîteva din cele peste 80 de poeme colaj incluse în volumul Este sau nu este Ion. Timbrul inconfundabil al vocii, deturnarea inflexiunilor grave prin imprevizibilele nuanțe ludice, ritmarea sonoră a poemelor, cu totul diferită de
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
grafician prin incizia și prin claritatea desenului, ci prin memoria și ordinea construcției, pictorul nu este nici un colorist prin retorica tonurilor, ci prin manipularea materiei cromatice și ridicarea tonului unic pînă la pregnanța tridimensionalului. Sprijinindu-și discursul plastic pe repere culturale din categoria textului (a literei, a paginii scrise, a inscripției generice sau a sigiliului vag), cu atît mai fertile vizual cu cît gradul de ambiguitate este mai mare, pictorul deturnează livrescul și potențează valorile optice pure. Repetiția exacerbată a semnelor
Expresivitatea contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11288_a_12613]
-
Mircea Mihăieș Într-un articol din ,Cotidianul", enervat de felul în care mulți ziariști români consemnează evenimentele culturale, mi-am vărsat năduful asupra unui exemplu cras de incompetență: o persoană dotată cu legitimație de presă de la un ziar din București a profitat de vizita în România a lui Mario Vargas Llosa pentru a pompa în pagină câteva mii
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
România. Era firesc să se facă pasul următor: și anume, să-ți ascunzi incompetența arborând un aer de zgripțuroi inclement, deși habar nu ai despre ce se vorbește. Cam așa s-a întâmplat și la conferința de presă de la Institutul Cultural Român, unde o seamă de scribi cu probleme de gramatică au găsit un minunat prilej de a-și exhiba frustrările intelectuale. În imaginația mea, orice ziar își trimite reprezentantul la un eveniment pentru a relata, din perspectiva publicației, asupra celor
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]