96 matches
-
situație care infirmă modelul clasic al investiției raționale în educația copiilor. O interpretare este că părinții aplică un principiu egalitarist în distribuirea resurselor între copii, necăutând să maximizeze rezultatul economic al acestei investiții, ci mai degrabă să compenseze diferitele handicapuri. Culturaliștii invocă, pentru a explica investiția mai mare în educația fetelor, norma independenței băieților, de la care societatea așteaptă să învețe „să se descurce singuri”, ceea ce implică și un sprijin direct mai redus din partea părinților (Steelman, Powell, 1991). În fine, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
inutilă. Paradigma atitudinilor, valorilor și motivației nu este inocentă nici din punct de vedere ideologic, dacă nu cumva este utilizată doar pentru confort sau, mai rău, din cecitate intelectuală, ca referirile românești destul de confuze la „mentalități”. Cu argumente de ordin culturalist se poate explica orice, și mă refer mai ales la diferențe, care constituie interesul oricărui cercetător. Referirile la atitudini, la anumite subculturi pot legitima astfel anumite diferențe în privilegii materiale. De altfel, ar fi interesant de verificat cine uzează mai
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mă refer mai ales la diferențe, care constituie interesul oricărui cercetător. Referirile la atitudini, la anumite subculturi pot legitima astfel anumite diferențe în privilegii materiale. De altfel, ar fi interesant de verificat cine uzează mai mult de argumente de natură culturalistă - cei care beneficiază mai mult de diferențele pe care încearcă să le facă inteligibile și pe care le-ar dori poate perene, ca și privilegiile lor, sau cei aflați la polul opus al scalei privilegiilor. Pe de altă parte, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
antropologii divizați de tradiția socială sau culturală, în special 48. Cercetătorii consacrați în tradiția antropologiei culturală sau a etnologiei, Franz Boas, Bronislaw Malinowski, Margaret Mead, Alfred Kroeber și Ruth Benedict, considerau conceptul de cultură ca unul central pentru științele sociale. Culturaliștii susțineau cultura drept cauza principală a modelelor de comportament, inclusiv a interacțiunilor sociale (cine interacționează cu cine), iar pentru ei întreaga organizare a societății este condiționată de cultură. Această teza a fost contrazisă de către reprezentanții structuralismului, precum A. R. Radcliffe-Brown
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
legată de Cultură și implică elaborarea de reguli sociale. Cel mai tipic exemplu de asemenea legi universale analizate de structuralism este interzicerea incestului, acesta fiind bazat pe necesitatea schimburilor sociale 51. Atât școala Cultură și Personalitate (cum este cunoscută școala culturalistă), cât și școala structuralistă, s-au bucurat de un număr foarte mare și influent de adepți. Culturaliștii au preferat abordarea integralistă sau universalistă a conceptului de cultură, inaugurată de către Edward B. Tylor în anul 1871, atunci când a oferit prima definiție
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
analizate de structuralism este interzicerea incestului, acesta fiind bazat pe necesitatea schimburilor sociale 51. Atât școala Cultură și Personalitate (cum este cunoscută școala culturalistă), cât și școala structuralistă, s-au bucurat de un număr foarte mare și influent de adepți. Culturaliștii au preferat abordarea integralistă sau universalistă a conceptului de cultură, inaugurată de către Edward B. Tylor în anul 1871, atunci când a oferit prima definiție științifică a culturii, care înseamnă acel complex atotcuprinzător "care include cunoașterea, credințele, arta, morala, dreptul, cutumele și
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ceea ce distinge omul ca specie de alte specii. Cultura este, deci, alcătuită din tot ceea ce colectivitățile umane produc, incluzând aici, cu alte cuvinte, întreaga viața socială. Tema principală în studiile dedicate culturii va fi "nature" (natură) versus "nurture" (creștere, educație), culturaliștii încercând să dovedească faptul că anumite manifestări sociale sunt condiționate cultural și nu biologic sau natural 53. Orice avea să diferențieze achizițiile umane de originile evoluționare și biologice ale acestuia, devenea relevant pentru exprimarea conceptului de cultură. Aici puteau fi
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
influențat, cu siguranță, teoria culturii ca "supraorganism", aparținând lui Alfred Kroeber. Se poate, de asemenea, face o apropiere între noțiunea de conștiință colectivă Durkheim îi atribuia acesteia trăsături spirituale și noțiunile de pattern cultural și de "personalitate fundamentală", caracteristice antropologilor culturaliști americani. În încercarea de îmbunătățire a fundamentelor sale teoretice, în anii '40-'50 ai secolului al XX-lea, culturalismul a fost continuat de un anumit tip de comparativism, privit ca o teorie generalizată a pattern-urilor culturale. Comparând sute de
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
dar întrebarea privind întâietatea cauzală dintre cultură și structura socială poate fi considerată ca fiind separată 59. Raportul dintre cultură și structura socială devine problema centrală a dezbaterii culturalism vs. structuralism, argumentele lor îmbogățind modul în care este înțeleasă cultura: culturaliștii au dovedit că unicitatea și originalitatea sunt trăsături ale oricărei culturi, iar structuraliștii au arătat că esența culturii este dată de relațiile și interacțiunea dintre oameni. Capitolul 2 Limba ca element al culturii și suport obiectiv al orientărilor valorice 2
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
scriitorului român asupra căruia apasă deja atâtea alte greve prestigioase. Până la pronunțarea criticelor competente, trebuie să disprețuim pe aderenții în turmă ai cabalei fariseice organizată în jurul cărții lui G. Călinescu și să pretindem salvarea ei din spațiul capriciilor și dușmăniior culturaliste.", note prezente la rubrica "Relief", în Albatros, nr. 8 neapărut, apud Sergiu Filerot, op. cit., p. 172. 153 Ion Călimară, "Greierele borțos", în Albatros, an I, nr. 8, octombrie 1941, număr interzis de cenzură, apud Sergiu Filerot, op. cit., p. 153. 154
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
bogăția frazeologiei sovietice/ruse este activitatea lui Dmitrij Dobrovol'skij. Format la școala lui Igor Mel'čuk, lingvistul moscovit s-a reorientat apoi către cognitivism 47, pentru ca în cele din urmă să elaboreze, împreună cu cercetătoarea germană Elisabeth Piirainen, o metodologie culturalistă de analiză a expresiilor idiomatice. În U.R.S.S., dimensiunea culturală a expresiilor idiomatice începuse să fie abordată încă de la sfârșitul deceniului opt, ca urmare a conjuncției dintre frazeologia "clasică" și cercetările de semiotică a culturii ale Școlii de la Tartu. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
să restabilesc echilibrul dintre rolurile mele de soție și mamă, pe de o parte, și de soție/mamă și cadru didactic universitar, pe de altă parte. Nu a fost întotdeauna ușor, dar nici extrem de greu. Reflecții finale Studiile antropologice și culturaliste din prima jumătate a secolului XX au arătat că diferențierea rolurilor de gen s-a realizat de timpuriu în specia umană (M. Mead), că această diferențiere este o realitate transculturală strâns legată de diviziunea funcțională a muncii (G.P. Murdock) și
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
G.P. Murdock) și că diferitele culturi nu fac decât să formalizeze diferențele biologice dintre sexe (M. Mead). Feminitatea și masculinitatea nu sunt doar produsele unui dresaj parental și al presiunii sociale, adică arte- facte socio-culturale - cum au susținut unii autori culturaliști - deoarece cultura nu este un artificiu arbitrar fără un fundament natural. Procesul socializării amplifică însă diferențele naturale, le accentuează și potențează. În societățile de tip arhaic - în care nivelul cunoașterii, atitudinile și comportamentele prezintă un mare grad de standardizare - similaritatea
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
adesea dependent de instanțe de consacrare externe (din țară de origine sau internaționale). A Incerca o „sociologizare” a exilului apare de aceea că o operație politică de demistificare, Îndreptată mai ales Împotriva unei reprezentări pur culturale a exilului. Această viziune culturalista asupra exilului riscă să legitimeze angajamente politice mai puțin pure și să introducă prin contrabandă reziduri ideologice din alte vremuri. Trebuie să mai adaug că „sociologizarea” problematicii exilului nu presupune contrapunerea unei reprezentări mizerabiliste a exilului celei eroice, ci trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
între ceea ce Kuhn numește, în versiunea remaniată a tezei sale, "comunitate științifică" și ceea ce unii sociologi ai științei numesc "școală" (Almond, Merton, Smelser, Zuckerman). În istoria recentă a științelor sociale "școlile" s-au înmulțit (monetaristă, individualistă, postmodernistă, biosocială, raționalistă, elitistă, culturalistă, etc.). Încercările de a formula generalizări paradigmatice au fost acuzate de "păreri imperialiste". Soarta durkheimismului este exemplară: "Nimic nu pare mai surprinzător în istoria sociologiei din Franța decât destinul sociologiei durkheimiene după moartea lui Durkheim. O tradiție abia creată, dar
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
Relatând despre dezvoltarea disciplinei și practicii studiilor culturale, Chris Jenks amintește de distincția pe care a propus-o Stuart Hall (unul dintre cei mai importanți teoreticieni ai studiilor culturale care i-au urmat lui Hoggart, Williams și Thompson) între "paradigma culturalistă" și "paradigma structuralistă" a acestei practici contemporane 82. Dacă în cazul "paradigmei culturaliste" accentul ar cădea asupra producerii culturii mai curând decât asupra condițiilor ei determinante, în cazul "paradigmei structuraliste" accentul cade asupra naturii specifice a acelor proprietăți formale care
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
pe care a propus-o Stuart Hall (unul dintre cei mai importanți teoreticieni ai studiilor culturale care i-au urmat lui Hoggart, Williams și Thompson) între "paradigma culturalistă" și "paradigma structuralistă" a acestei practici contemporane 82. Dacă în cazul "paradigmei culturaliste" accentul ar cădea asupra producerii culturii mai curând decât asupra condițiilor ei determinante, în cazul "paradigmei structuraliste" accentul cade asupra naturii specifice a acelor proprietăți formale care caracterizează structura diferitelor tipuri de practici semnificante și care le distinge una de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
viziune, este lucrarea polemicilor cordiale, care invită la controversă și provocare, la îndoieli și reflecții, inclusiv la controversele autoarei cu propriile idei și construcții științifice. Într-adevăr, în peisajul contabilității, lucrarea este diferită de toate în domeniu, monocromă și policromă, culturalistă și filosofică, teoretică și pragmatică. Totodată, ea se recomandă ca un set de concepte, definiții și propoziții interrelaționale care provoacă tot ceea ce este pozitiv și negativ în contabilitatea creativă, în dorința de a plămădi o teorie și o metodă privind
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
dragoste. Din opera originală a lui Erikson rezultă trei contribuții mai importante: o schemă structurală a dezvoltării psihismului infantil (a); o schemă globală nouă a dezvoltării psihice a omului (b); elaborarea analitică nouă asupra conceptului de identitate (c). 4. Tendințe culturaliste Începând cu anii '30 ai secolului XX, teritoriul american a devenit domeniul de extensie al diverselor tendințe psihanalitice. Cea mai consistentă și interesantă a fost cea culturalistă, în esență fidelă întemeietorului ei, lui S. Freud. Era o tendință de dezvoltare
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a nu ajunge la împliniri decât cu prețul generării unor angoase ale dezaprobării. Rolul determinant pentru cauza "sănătății mentale" îl joacă integrarea în societate, ajustarea comportamentului în raport cu normele culturale ale acesteia. E. Fromm s-a înscris pe aceeași linie psihanalitică culturalistă, cu o deschidere spre raționalismul marxist, spre cel care omului de rând îi sunt atribuite forțele divinității. Această perspectivă, el caută să o împace cu teoria lui Freud, cu rolul central acordat sexualității, valorii stimulente a complexului de conștiință al
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acordat sexualității, valorii stimulente a complexului de conștiință al lui Oedip, etc. De fapt, problematica dereglărilor comportamentale, de isterie și cele-lalte, Fromm a încercat să o aducă pe planul economicului imediat, al nevoilor primare ale omului de rând. Psihanaliza sa culturalistă s-a axat pe evocarea caracterului economic al psihismului, pe evocarea dinamicii vii a acestuia. Elemente distincte ale acestui psihism își vor găsi integrarea într-o teorie a personalității. Din această perspectivă a luat inițiativa de a creiona personalitatea lui
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
l-a reprezentat pentru societatea germană a acelor vremuri. 6. Desprinderi de tradiție Remarcabile au fost cele realizate de Karen Horney și Geza Roheim. Prima a ajuns în SUA ca emigrantă, din Berlin, în anul 1932, ca reprezentantă a tendinței culturaliste germane. Schimbarea de habitat a fost pentru Karen Horney un bun pretext pentru ca, după 15 ani de experiență în freudismul tradițional, să realizeze o desprindere de căutare a unei noi căi spre studiul dereglărilor nevrotice. Fără a subestima însemnătatea mecanismelor
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
l'espressione "Stato în senso organico e più largo" (Q 6, 87, 763, corsivo mio). Preme sottolineare anche un altro aspetto: se gli organismi della società civile gramscianamente înțesa fossero "privați" tout court, si aprirebbe la stradă a una lettura "culturalista", "idealista", "liberale" di Gramsci, tendente a enfatizzare l'importanza del "dialogo" o dell'habermassiano "agire comunicativo", visti come slegati dai rapporti di forza: una visione ingenua della democrazia e dell'egemonia. Îl fatto invece che tali organismi preposti alla formazione
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Ibid. 8 Istoricizarea despre care am vorbit este caracterizată de Schnädelbach ca o transformare a istoriei (Geschichte) într-un principiu de "înțelegere și explicare a tuturor fenomenelor culturale ca fenomene istorice". Acest tip de istorism precizează autorul reprezintă "o poziție culturalistă, opusă naturalismului", în sensul că "universul existenței umane nu este natură, ci ceva creat de oamenii care acționează", ceva care "are o istorie", nu "o simplă evoluție naturală" (ibid., p. 52). Cu toate că termenii subliniați chiar de Schnädelbach ni se par
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
punct, de ce din întregul capitol dedicat de Jerry Hogle studiilor culturale atenția mi-a fost captată, emfatic, de către Theodor Adorno. Profesorul Corbea-Hoișie observă că filozoful "prismelor" dezvăluie mai degrabă o atitudine mediană, în privința autonomiei artei și esteticului, față de colegii săi "culturaliști", absorbiți mai ales după momen tul Birmingham de ideea unei suprapuneri perfecte între cultură și societate, între actul artistic și cel social. El acceptă că arta se naște în societate, ajungînd însă ceva total opus celei din urmă. Se impune
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]