336 matches
-
condiții, nu se punea problema dacă-ți place sau nu opera. Pur și simplu, n-aveai cum s-o iei în serios. Nici televiziunea copilăriei mele n-a contribuit prea mult la seducerea junei generații - deși, obiectiv vorbind, eforturile de culturalizare erau intense. În primul rând, pentru că un spectacol de operă în alb și negru - încă nu apăruse transmisia color - e la fel de atrăgător ca un meci de fotbal fără minge. Există ceva fundamental exotic în orice operă, ce nu poate fi
O seară la operă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4599_a_5924]
-
Articolul 1 Instituțiile artistice de spectacole se organizează și funcționează în scopul educării și culturalizarii maselor. Articolul 2 Instituțiile artistice de spectacole pot fi instituții de stat sau ale organizațiilor obștești. Instituțiile artistice de spectacole se înființează: a) prin Hotărîre a Consiliului de Miniștri la propunerea Ministerului Învățămîntului și Culturii, dacă sînt instituții de stat
DECRET nr. 19 din 23 ianuarie 1959 privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor artistice de spectacole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106180_a_107509]
-
și poate, și pentru români minuni... Odată făcută această precizare, aflați că Înainte de 89, am lucrat la o uzină craioveană, evident,,,măreață realizare” a poporului boborizat. Terminasem prima facultate, la București, iar regimul comunisto-securisto jigodist (Doamne, câte jigodii! Ălea cu culturalizarea, de rang Întâi!), purtător de griji omului, la vremurile de atunci, musai, te Încarteruia. Nu de alta, dar trebuia să fii cumva supravegheat și, mai ales, să fi educat (de ăia cu culturalizarea) În spiritual luptei de clasă, spre binele
Despre firescul în nefiresc şi invers. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/99_a_389]
-
comunisto-securisto jigodist (Doamne, câte jigodii! Ălea cu culturalizarea, de rang Întâi!), purtător de griji omului, la vremurile de atunci, musai, te Încarteruia. Nu de alta, dar trebuia să fii cumva supravegheat și, mai ales, să fi educat (de ăia cu culturalizarea) În spiritual luptei de clasă, spre binele poporului și propășirea comunismului spre cele mai Înalte culmi (expresie de la congresele partidului, din limbajul curent al activistului, al turnătorului, al... și, mai ales, al lingăului. Că, dintr-ăștia, specialiști În limbi și
Despre firescul în nefiresc şi invers. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/99_a_389]
-
El locuia în Râmnic, pe strada Tăbăcari, dar cum soția lui era din Bistrița Vâlcii, chiar la poarta mănăstirii, cam pe acolo își făcea veacul și de sărbători-în special de Crăciun-organiza cu învățătorii din comune spectacole, fiind singurele mijloace de culturalizare a maselor pentru acele vremi, adică între 1930-1946. Pe mine m-a luat gură pe dinainte și l-am luat cu „Nea Costică” cum îi spunea toată lumea la care el mi-a spus: Lasă ba nepoate. asta era vorba lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
zilele noastre, anul de grație 2012, la români circul ține veșnic loc și de pâine!) Ridicol! 4. învățământul românesc este așa cum este (nu știu de ce cred că unii au luat bani grei ca să-l distrugă?!), iar noi tăcem. 5 Cultura, culturalizarea (la fel, pe bani, nu glumă!), este de domeniul kitschului. Mai nou, se face prin a plimba, ici, colo, momâile contem porane, afișe pe vremuri, doar, doar, vor justifica, Dumnezeu știe cum, banii cheltuiți. Evident, bani ai poporului român, ai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Da, și aici mă refer la teatrul independent, care își face treaba pe unde apucă. Teatrul independent ajunge la oamenii care nu fac parte din publicul de teatru clasic, și atunci genul ăsta de degustare face foarte bine fenomenului de culturalizare pentru că stârnește interesul. Dacă omul vine într-un spațiu neconvențional la o prostie, cu siguranță nu se va mai duce niciodată la teatru. Va crede că a înțeles despre ce e vorba. Tind să cred că dacă teatrul independent românesc
Interviu cu actorul George Constantinescu [Corola-blog/BlogPost/96646_a_97938]
-
prea apreciez literatura „contemporană” de astăzi. M-am rezumat exclusiv pe contemporaneitatea tinereții mele bazată pe clasici. De aceea nu mi-am mai actualizat biblioteca de zeci de ani și tot am cu ce să-mi umplu activ timpul de culturalizare prin lectură. Oare tineretul mai știe ce a scris Jules Verne, Topârceanu, Goga sau chiar Creangă? Nu mă pricep la muzică. De exemplu nu diferențiez genul rok de manele. Dar ascult cu plăcere valsuri, tangouri și balade. Bine că tragicul
ROATA LUMII SE-NVÂRTEŞTE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384696_a_386025]
-
pedepsească” acțiunile lor de ușurare a jugului pus pe pălmași, în majoritate aduși în condiția de sclavi. Mântuirea lor era considerată numai un har ceresc cerut in mod insistent de credincioși aducând foloase Bisericii care nu mai necesita aportul la culturalizarea maselor. Tipic pentru un „credincios militant” era și mai este și azi comentariul „ce frumos a cântat popa” spre deosebire de credinciosul transilvănean care la ieșirea din biserică comentează ce a spus nu ce a cântat popa ducând acasă un nou bagaj
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
cântat popa” spre deosebire de credinciosul transilvănean care la ieșirea din biserică comentează ce a spus nu ce a cântat popa ducând acasă un nou bagaj de cunoștințe pe care le aplică în viața de toate zilele. Unde este oare cultura sau culturalizarea? Din păcate Dumnezeu nu mai are glas ca pe vremea lui Moise când a dictat cele 10 Legi divine pe care astăzi nici popii nu le respectă. Dacă ar avea din nou acest glas ar spune răspicat: „Sunt Dumnezeul Vostru
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
avea să-l ducă pe Ion Pena, în 1941, la Domnești, județul Muscel, actualmente Argeș, unde lucrează că agent administrativ. Aici înființează „Bibliotecă Modernă” prin care caută să satisfacă cerințele de lectură ale localnicilor, implicându-se puternic în activitatea de culturalizare a sătenilor. În Domnești se împrietenește cu Gheorghe Sută, care-l și găzduiește până la plecarea sa pe front. Acesta era liderul Partidului Național Țărănesc din Domnești, mare industriaș și comerciant, unchiul Elisabetei Rizea din Nucșoara - Argeș, participanta activă la „Rezistență
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92501_a_93793]
-
manipulați cu ușurință, vechea societate românească construită cu greu timp de două sute de ani în osmoză cu Occidentul. Particulari tarea comunismului românesc a constat tocmai într-o particularitate socială: lipsa de eficiență a programelor instituționale privind asanarea socială, igienizarea și culturalizarea întregului angrenaj al nocturnului social. Prăbușirea din istorie a unei societăți în particular și a unui popor în general este cauzată pe de o parte de ignorarea voită și agresivă față de periferiile sociale, de la săraci la infirmi, iar pe de
Apel la contribuţie – Revista de antropologie urbană (R.A.U.) nr 4/2014 [Corola-blog/BlogPost/93502_a_94794]
-
s-a impusă la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea și datorită activității neobosite pe tărâmul școlii românești a ministrului Spiru Haret. Era imperiosă necesar ca învățătorul să fie implicat trup și suflet muncii de culturalizare a satului, să-l scoat din starea de înapoiere, de ignoranță, de neștiință în care fusese ținut prea mult. Dacă avem în vedere că între anii 1864-1890 era o școală primară pentru 1.700 locuitori, între 1891-1900 o școală revenea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să se facă o ruptură totală. în perioada interbelică, continuându-se tradiția serbărilor școlare de pe vremea învățătorului Gheorghe Postoi, învățătorii se întreceau în pregătirea și prezentarea unor programe artistice diversificate: coruri, recitări, teatru și, evident, dansuri populare. În procesul de culturalizare a satelor, învățătorii organizau cu tinerii din sat șezători, cercuri de gospodine - se învățau rețete culinare, dar și meșteșugul și arta de a „picta” pe îmbrăcăminte și pe lenjerie modele diversificate, cu acul, inclusiv elemente de broderie. Pentru băieți se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
A debutat în literatură în 1920, iar primul volum de versuri „Pământ și soare” i-a apărut în 1927. A colaborat la publicațiile „însemnări ieșene”, „Adevărul literar”, „Torța”, făcând parte din intelectualii grupați în jurul lui Mihail Sadoveanu. A contribuit la culturalizarea satelor, a depusă o apreciabilă muncă obștească în cadrul ateneelor populare. După o boală grea, s-a stinsă din viață la 9 martie 1964. Datorăm aceste câteva cuvinte care țin loc de necrolog unui grup de scriitori și prieteni care semnează
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
adeptul acestui gen de distracție. Puținele cărți luate cu mine sau cele procurate din dotarea bibliotecilor, sau noii prieteni, sezonieri, pe care nu-i puteam refuza spre a nu se interpreta, toate acestea se numărau printre posibilitățile de așa-zisă „culturalizare" accesibilă. Și totuși, am iubit mult viața cu frumusețea ei, cu locurile minunate cu oamenii și obiceiurile lor. Pe timpul lunilor de iarnă, pregăteam baza campaniei următoare și stăteam acasă. De bine - de rău, vedeam un film în oraș sau mergeam
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
reprezintă formațiunea sa politică, savantul a răspuns: „Paltonul, pălăria și bastonul meu sunt partidul”! PND reprezenta interesele unei părți ale intelectualității cu convingeri democratice, precum și a unor categorii ale micii burghezii rurale și urbane. Un accent deosebit se punea pe culturalizarea maselor și pe factorul moral, considerat de Nicolae Iorga ca decisiv pentru evoluția României. În programul partidului erau înscrise deziderate ca exproprierea tuturor moșiilor mai mari de 100 de hectare, impozit progresiv pe venit, descentralizarea administrativă, lărgirea dreptului de vot
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
1900 rețeaua școlară a județului Mehedinți se extinde, înființându-se școli primare în aproape toate comunele, precum și în multe sate din cadrul acestora. 193 Apare acum o pleiadă de învățători patrioți, iubitori de cultură, apostoli ai luminării satelor. Ei erau pionii culturalizării maselor, motorul inițiativelor și activităților de tot felul între care, la un loc de frunte, era înființarea de biblioteci sătești pe lângă școli 56. Roadele acestei stăruințe nu întârzie să se arate, locuitorii satelor fiind dornici să citească și să
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
națională a românilor din provinciile încă ne unite cu țara . Pentru muncitori și populația săracă, Casa de citire Petre Liciu 99 și mai ales sindicatele locale organizau serbări literare 100 și alte manifestări artistice. Prin înființarea Casei poporului, activitatea de culturalizare a maselor muncitorești capătă noi contururi. Statutul societății prevedea în mod 199 expres, în articolul 4 , ca pe tărâm cultural, în clădirea Casei poporului să se amenajeze săli de bibliotecă dotate cu diverse publicații, precum și o sală de conferințe . Mai
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
condițiile unei situații delicate și pretențioase care pune, laolaltă, în contextul globalizării alegerea, fără discernământ și dreaptă socoteală, a mai multor opțiuni axiologice, funcțiile, instrumentele limbajului și mijloacele de comunicare creștine sunt extrem de importante, ele urmând a viza nu doar culturalizarea și comunicarea valorilor religioase, ci și, decurgând din acestea, asumarea unui rol foarte serios în formarea (nu doar informarea) persoanelor responsabile, ce va conduce la construirea viitorului nostru comun european, prin inducerea unei concepții creștine sănătoase și a valorilor tradiționale
DESPRE VALOAREA CUVANTULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367380_a_368709]
-
populație care s-a stabilit definitiv în Ulmeni. De altfel, blocurile de locuințe au fost construite în totalitate în perioada comunistă. Concomitent cu extinderea rețelei de învățământ și cu generalizarea învățământului de 10 clase, s-a dezvoltat si activitatea de culturalizare a maselor sătești. Acest lucru s-a realizat cu mare succes in cadrul Căminului Cultural, construit in anul 1933, la inițiativa colonelului doctor Florian Ulmeanu, fiu al comunei,stabilit in București. Născut la Ulmeni, la 3 noiembrie 1903, doctor docent
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
la București în anul 1953. Tot aici s-a mai născut publicistul si poetul Gheorghe Crișan, cel care, în perioada interbelică, a condus revista Cronica, ce apărea la Baia Mare, publicație care a jucat un rol deosebit în educarea patriotică și culturalizarea locuitorilor de pe teritoriul județului Maramureș. La Chelința vede lumina zilei, în anul 1915, Emil Gavriș, unul din cei mai importanți rapsozi ai cântecului popular românesc, interpret al multor melodii de pe Valea Someșului și din satul natal. Este fiul învățătorului Vasile
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
sa munca l-au ales, la 7 septembrie anul 1871, ca membru de onoare. Drept urmare, viața și opera Mitropolitului Andrei Șaguna stă sub semnul unei personalități de dimensiuni europene prin formație, prin misiunea pastorală, prin ampla sa dedicare educării și culturalizării poporului român din Transilvania cât și prin participarea sa la mișcarea pașoptistă. Ca episcop, a militat pentru restaurarea vechii Mitropolii a Transilvaniei iar după reînființarea Mitropoliei a elaborat Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania după care s-a
DESPRE MITROPOLITUL ANDREI SAGUNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366925_a_368254]
-
scrie „de spiritualitate, cultură, artă și știință”, pe care o văzusem cu diferite ocazii, în timp ce se ridica sau se finisa. Am să redau câteva idei din dialogul purtat: - „Rolul Academiei de la Sâmbăta de Sus”, mi-a spus, „este cel de culturalizare a neamului românesc. Este făcută absolut independent față de alte academii din lume. Am gândit-o să fie pentru poporul român, în primul rând un mijloc de repunere în prim plan a valorilor creștine. Dar am gândit-o ca un loc
DIALOGUL CU ASCULTATORUL E PROVOCATOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 124 din 04 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349616_a_350945]
-
simțeau ca și cum ar fi supraviețuit unui cataclism, însemnați pe viață, rămași cu o traumă pe care nu o vor putea uita. Stigmatizați. Umili. Învinși. De câteva luni, și în România se introdusese rularea gratuită de filme în cadrul unui program de culturalizare a populației. Filmul „Teroarea albă” făcea parte din acest program. „Auzi tu”, îi zise un supraveghetor de sală unui coleg de-al său, „pe vremea mea nu exista așa ceva... Cum să vadă gratuit filmul?”. „Niște nenorociți... Ar merita gazați cu toții
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]