48 matches
-
botez (7); divorț (7); veselă (7); căsnicie (6); dans (6); eveniment (6); legămînt (6); muzică (6); uniune (6); alai (5); bani (5); dragoste (5); împlinire (5); soți (5); vis (5); oameni (4); bucurii (3); ceremonie (3); chef (3); cheltuială (3); cumătrie (3); de vis (3); dorință (3); gălăgie (3); în cer (3); început (3); înmormîntare (3); jurămînt (3); mută (3); poveste (3); aglomerație (2); bairam (2); băutură (2); ca în poveste (2); casă (2); chin (2); copii (2); cumetrie (2); cuplu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
-i-se textele ce vor compune volumele În Munții Neamțului și Pe drumuri de munte. Reprezentativi au fost, de asemenea, Spiridon Popescu (În Măstăcani, Moș Gheorghe la Expoziție, Rătăcirea din Stoborăni, Diplomata din Vădeni, Hotărâre nestrămutată), I. I. Mironescu (La cumătrie, Sandu Hurmuzel, Furtună veteranul, Irimie Honcu) și Jean Bart (Datorii uitate, Jurnal de bord). Scrierile lor, izvorâte dintr-o atitudine poporanistă asumată, au avut succes, însă nu unul durabil, de vină fiind puținătatea talentului, diletantismul. Se cuvin reținute și surprinzătoarele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
care o poartă ca amuletă și după naștere, chiar toată viața. În sfîrșit, sos primit bănuți de la naș), Schimbarea numelui (de care au parte copiii care, după botez, din cauza unei boli sau a unui spirit necurat, li se schimbă numele), Cumătria, cu toate frumoasele ei obiceiuri, Scăldăciunea (scăldarea, după botez, a copilului de către nași), Scăldătoarea nepoatei (adică a lăuzei), Îmbisericirea (rugăciunea făcută în biserică femeii ce a născut și a copilului, la șase săptămîni de la naștere), Colăcimea (obiceiul ca părinții să
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
rămânem așa cu gura arsă? Și zi așa... Firitisire, firitisire, dar nu cu gâtlejul uscat... Păi?... Bine, Pâcule. Așa vom face, dar cine plătește udătura? Nu numai udătura, ci și mâncarea, și nu una oarecare... Ci una ca la o cumătrie măcar. Și plata ar cam trebui s-o facă... nașul... ha, ha, ha! Adică eu? Piei drace! Plata are s-o facă finul. La asta mă gândeam și eu, dar am vrut să te necăjesc doar. Dinspre partea asta nu-i
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
stai, că eu n-am oale. Vasile, când mergi încolo Să-mi cumperi și o oală nouă. Cântecele ei nu mai conteneau să scoată la suprafață partea rușinoasă a satului. Cu jumătate de gură, fiecare mai râdea la nunți sau cumătrii de ce auzea prin cântec de la Mariana despre vecini. Nimeni nu îndrăznea însă să facă mare tămbălău. Florin o iubea, iar el era o parte importantă a satului prin meseria lui. Era voinic de ar fi putut doborî și doi urși
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
pregătirii hranei și păstrării în bune condiții a produselor alimentare, dar și a altor bunuri: îmbrăcămintea, încălțămintea, țesăturile. Locuința este locul unde se naște și unde se moare. Aici se desfășoară unele momente importante ale manifestarilor ritual ceremoniale: botezuri și cumătrii, nunta, depunerea și privegherea mortului, șezători, clăci. Interiorul casei avea odinioară toate elementele interiorului tradițional românesc: vatra, patul, lavițele, lada de zestre, blidarul pentru oale și străchini, scaune cu spătar sau scăunele mici la care se servea masa. Culmea, așezată
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
oferă o traistă plină cu cămășuțe, bonețele și pelinci (bucăți de pânză din in sau bumbac, din finet) care constituie zestrea pentru copil. Se mai dă o pernuță și oala de lut pentru încălzit apa la baie pentru cel mic. Cumătrii sărută mâna nașilor și spun: „Mulțămim c-ați botezat, Și l-ați creștinat.” Apoi moașa solicită bacșis (bani) și ia covățica cu apă și o răstoarnă la tulpina unui copac tânăr și spune: „Uite moașa ce-o făcut Dă cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
numai femei măritate moașa strigă: „Hai, săriți peste covată S-aveți și voi câte-o fată, Dar săriți mai „năltișor S-aveți câte-un fecior.” Pentru distracție, unele femei sar, altele refuză. Urmează apoi petrecerea. În funcție de situația financiară a cumătrilor-gazdă, cumătria poate fi în aceeași zi cu scăldăciunea sau în altă duminică. La cumătrie se serveau bucate tradiționale. Dacă era post: - Găluște cu crupe; - Plăcinte cu cartofi sau varză; - Alivenci (mălai cu sirop de zahăr). Dacă se mânca de dulce: - Borș
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
câte-o fată, Dar săriți mai „năltișor S-aveți câte-un fecior.” Pentru distracție, unele femei sar, altele refuză. Urmează apoi petrecerea. În funcție de situația financiară a cumătrilor-gazdă, cumătria poate fi în aceeași zi cu scăldăciunea sau în altă duminică. La cumătrie se serveau bucate tradiționale. Dacă era post: - Găluște cu crupe; - Plăcinte cu cartofi sau varză; - Alivenci (mălai cu sirop de zahăr). Dacă se mânca de dulce: - Borș de pasăre (găină, cocoș, rață, gâscă, curcan); - Găluște cu orez și zarzavat; - Cozonac
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de zahăr). Dacă se mânca de dulce: - Borș de pasăre (găină, cocoș, rață, gâscă, curcan); - Găluște cu orez și zarzavat; - Cozonac sau plăcintă. Ca băuturi, se consumau: țuică de prune, țuică de sfeclă (samahoancă) și vinul natural. Acest ospăț de la cumătrie reprezintă ritual post-ceremonial prin care integrarea copilului este întărită în întreaga comunitate, capătă girul moral al acesteia și, în același timp, înseamnă și un sprijin material (bani și cadouri oferite) pentru creșterea nounăscutului. Exista, de asemenea, un bogat repertoriu de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
integrarea copilului este întărită în întreaga comunitate, capătă girul moral al acesteia și, în același timp, înseamnă și un sprijin material (bani și cadouri oferite) pentru creșterea nounăscutului. Exista, de asemenea, un bogat repertoriu de strigături rostite la ospățul de la cumătrie care au menirea să sporească veselia. Aceste versuri cuprind aluzii erotice, uneori obscene, la adresa moașei și, în special, a nașilor care în acest moment devin ținta glumelor picante. Exemplu: „Lelea albă ca omătul Se iubește cu cumătrul Dar cumătra să
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
este botezul nou-născutului, care se face prin scufundarea totală a copilului de trei ori în cristelniță. La botez se pun doi nași-unul din partea mamei, altul din partea tatălui, rude foarte apropiate, frați sau veri “ca să nu se depărteze neamul”. La cumătrie, în mod tradițional, se aduceau diverse produse ca să aibă copilul belșug, iar în prezent se dau bani. În trecut, în alegerea prenumelui se ținea cont de sfinții din calendar din perioada când s-a născut copilul Ăpentru băieți opt zile
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Spuneți! Am venit să dormim. E bine? Da. E bine. Adică, bineați făcut că ați venit Înainte de a cădea noaptea, că, uite, noi, tocmai ne ducem de-acasă. Da’unde vă duceți, oameni buni, acum, pe Înserate? Ia, la o cumătrie, ne ducem, că nu se poate să lipsim de-acolo! Sub nici o formă, nu se poate să lipsim. Da’deacuma, dacă tot ați venit ... hai; câți sunteți? Opt. Patru și patru. Soț și soție. Asta nu mă interesează, ciripi, de
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
de alături, soția gospodarului, o hamțușcă, frumoasă, ca ruptă din basm, nu altceva. Bine, afirmă, tot ea, hai, veniți, să vă arăt unde o să dormiți. Da’repede, că, uite, noaptea cade, ca o nălucă, peste noi. Și ne Întârziem la cumătrie. Hai. Gazdele se Întorc de la poartă. Se duc, toți patru, și femeia le arată ce avea a le arăta. Noi ne uitam. Și, eu, zic: ne place. Bine, gata, plecăm. Din urmă, fiu-miu, vine cu o sacoșă pe umeri
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
continuat. De mult se făcuse noapte. Ăla, beat de-a binelea, sa exprimat, oarecum, cu jenă; acum, că tot se termină și din șipul ăsta, ia mai pune una, pentru mine, c’apoi, repede, mă și duc după nevastă, la cumătrie. Nu cumva să Întârzii. Că nevasta, cred, o fi și ajuns, de-acuma, și-mi ține rând, Îmi ține masa ocupată, și-i păcat să lipsesc de-acolo, că, doamne ferește, cumătrul ar putea să se supere, iar cumătra, ar
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
ce va trebui să facem. Puteți lăsa ușile descuiate și ferestrele deschise, ca s-aveți aer curat. Că nare ce să vi se Întâmple neplăcut. Urșii nu vin, pe la noi, iar hoții, nici atât! Pa, noapte bună! Pa, petrecere frumoasă, la cumătrie, domnule găzdaș! Ei, dragul meu, și, din clipa aia, pentru mine, dar, cred, nu numai, filmul s-a rupt. Cum a adormit și cum i-a trecut noaptea, fiecăruia, n-am știut, și, sunt sigur, nici nam cum să mai
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
țiganul a băut oleacă mai mult și avea chef de vorbă. Că de felul lui era cam mutălău. „Cinstiți gospodari”, a pornit el a grăi. „Acum vreo doi ani, în iarna ceea grea, am fost tocmiți să cântăm la o cumătrie în satul de pste pădure. Doar eu eram mai bătrân printre ceilalți muzicanți. Cobzarul - un copchil. Oleacă mai copți erau cel de la țambal și celălalt viorist. Omătul ajungea până la genunchi și era un ger de îți îngheța răsuflarea...Am pornit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
până acuma... La o vreme, s-a auzit glasul lui tata Toader: ― Apoi omul vine, stă, da’ mai și pleacă. Să nu pățim ca cel căruia i-o vinit cumătru-su În vizită. ― Da’ ce, nu s-au mai vizitat cumătrii? - a Întrebat Petrică. ― Da, dar aista, cum o dat de vin bun și de mâncărică aleasă, numai nu se dăde’ plecat. ― Și? ― Ce s-o gândit gazda? Și-o chemat copchiii și le-o zâs: „Ia pupați voi mâna nașului
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
acestea, Petrică a prins-o de mijloc pe „jupâneasă” și a strâns-o lângă el. ― Mama mea m-a Învățat să fac tot felul de mâncăruri. Ea era una dintre gospodinele satului, care sunt chemate să pregătească mesele pentru nunți, cumătrii sau alte petreceri... Așa că m a Învățat și cum se fac alivencile. ― Apoi cam de multișor n-am mai mâncat eu așa bunătăți - a vorbit tata Toader, gustând dintr o porție... Când fiecare și-a isprăvit bucata din față, bătrânul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de lup, aduceau de la câmpie legume. Tot de la câmpii largi cu soare mult aduceau faina de papusoi.” Romanul lui Sadoveanu are un caracter miticbaladesc, zugrăvind o civilizație pastorală milenară. Evenimentele fundamentale ale acesteia, ceremoniile sunt și ele prezente în roman: cumătria de la Borca, la Cruci nunta, în care tradiția e plină de strălucire. Dar Baltagul ramane, în ultimă analiză, romanul “unui suflet de munteanca, vaduva Vitoria Lipan”. Ea este din Măgura Tarcăului și trăiește viața aspră a oamenilor de la munte. Figura
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cheltuiți de Aglaia și Harieta la băile de la Teplitz, care sumă echivala cu venitul total al Ipoteștiului pe doi ani, plus călătoria lui Eminovici la Praga, ca să-și găsească fetele, apoi banii trimiși, după moartea lui Șerban, apoi botezul și cumătria unui copil al Aglaiei, apoi cheltuielile cu boala Ralucăi, fără a mai pune la socoteală cheltuielile casei. După atîtea cheltuieli, unele făcute nechibzuit, bătrînul Eminovici a rămas fără nici un ban. La 28 iulie 1876, deci înainte de moartea Ralucăi, bătrînul Eminovici
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
despre ziuă” perseverența cu care fata insistă pe lângă cel iubit să o ierte și să o reaccepte, atitudine alimentată în primul rând de iubire, apoi de încredere și voință; p. 55, r. 17 18 : „acum a făcut și nunta și cumătria totodată” recuperarea momentelor pierdute și trecerea peste prejudecățile matrimoniale populare; exprimare cu un umor inerent. POVESTEA LUI STAN PĂȚITUL p. 56, r. 15 16 : „Și peatra prinde mușchi dacă șede mult într-un loc”atașamentul omului față de locul unde se
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Ne stau la îndemînă reprezentațiile unor formațiuni coagulate în jurul revistelor literare de mîna a doua ca să nu ne oprim decît la ele acum, deși nici în zona artelor frumoase, în jurul filialelor, mișcarea nu e de neglijat aflate într-o continuă cumătrie cu interminabile podghiazuri de la un festival la altul, de la o premiere la alta. Condeieri industrioși, experți în formulă, turmentați în mediocritate, turmentați ca atare, infatuați cît încape, agresivi în haită, antipatici. Phuah! Dar Creangă-Eminescu? s-ar putea auzi dinspre laboratoarele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]