1,164 matches
-
începutul secolului al IV-lea, incursiuni la sudul Dunării, de unde adunau prizonieri creștini. Timp de un mileniu (secolul al III-a - al XIII-lea) teritoriul românesc a fost supus invaziilor populațiilor migratoare barbare: goții, hunii, avarii, slavii, bulgarii, ungurii, pecenegii, cumanii și, ultimii, mongolo-tătarii. S-a demonstrat științific că stăpânirile străine au cunoscut perioade de reflux de discontinuitate, timp în care societatea protoromânească și românească s-a consolidat economic, politic și cultural spiritual, desăvârșindu-se procesul de formare a poporului și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
II-lea teritoriul de la est de Carpați, dintre Carpați și Nistru, pe care s-a format în secolul al XIV-lea statul medieval țara Românească Moldova, a continuat să fie supus năvălirilor pustiitoare ale ultimilor migratori asiatici de origine turco-mongolă: pecenegii, cumanii, uzii și, ultimii, mongolo-tătarii. în aceste condiții, comunitățile românești, menționate și în documentele scrise, bizantine, maghiare, papale, slave (Rusia Kieveană)organizate în obști sătești și teritoriale, având conducători proprii, militari și administratori, juzi, cnezi și voievozi, au găsit un modus
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
conducători proprii, militari și administratori, juzi, cnezi și voievozi, au găsit un modus vivendi cu migratorii care, în schimbul unor dări și tributuri, furnizau securitate pentru populația locală, producătoare de bunuri materiale. Documentele istorice afirmă că, în anumite perioade, între migratorii cumani, de exemplu, și localnici s-ar fi ajuns la o colaborare militară și nu mult a lipsit ca în teritoriile de la sud și la est de Carpați să fi apărut un stat al turcilor vechi, cumanii, numit Cumania, repede „spulberată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
anumite perioade, între migratorii cumani, de exemplu, și localnici s-ar fi ajuns la o colaborare militară și nu mult a lipsit ca în teritoriile de la sud și la est de Carpați să fi apărut un stat al turcilor vechi, cumanii, numit Cumania, repede „spulberată” de marea pustiire mongolotătară de la 1241-1242. Oricât de pustiitoare și distructive au fost năvălirile migratorilor asiatici, oricât de sălbatice au fost hoardele înarmate, pornite după jafuri și cuceriri, până la urmă trebuiau să asigure stabilitate, liniște și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
etnică românesc. Acești stăpâni vremelnici, care aveau forța militară de partea lor, percepeau de la populația locală, sedentară,diferite dări și tributuri în schimbul asigurării securității în fața altor migratori. Este de înțeles că populația de stepă, asiatice (hunii, avarii, bulgarii, ungurii, pecenegii, cumanii, mongolo-tătarii), crescătoare de animale, să nu perceapă de la populația locală românească animale - vite mari, oi, capre, cai (poate cai de călărie și transport), nici lapte, nici brânză și unt, ci cereale - grâu și orz, ovăz pentru cai la care, eventual
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de pădure, rădăcinile și tuberculii unor plante. Erau sacrificați în tot timpul anului, deoarece reglementările unei alimentații creștinești s-au impusă mai târziu. Probabil că o parte dintre râmători erau dați ca tribut migratorilor care nu îmbrățișaseră religia mahomedană: pecenegii, cumanii, uzii, bulgarii și ungurii. Mongolo-tătarii, trecuți la mahomedanism, erau opriți de a consuma carnea unui animal considerat spurcat. În tot arealul românesc, cu precădere în zonele joase, de șes, creștea calul sălbatic. Din acest cal sălbatic, încrucișat cu caii domestici
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în istorie. El îi spusese profesorului: Dacă războiul împotriva Rusiei reușea și dacă ne luam Basarabia și Bucovina, Antonescu avea statuie în fiecare cătun din țara asta! Dar istoria a fost vitregă cu noi, tovarășe profesor, ne-au birjerit romanii, cumanii, toate lichelele care-au trecu pe acest pământ de la primii barbari până la ruși!> Profesorul s-a făcut că nu aude: <Eu n-am auzit nimic din ce-ai spus, elev Marian Porumbacu! Pune-îi lacăt la gură că altfel ai s-
REVOLUŢIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363466_a_364795]
-
tot felul de migratori: goții până în secolul al IV-lea, hunii prin sec. al IV-lea, mai spre sfârșit, gepizii flanează în secolul următor, avarii în secolul al VI-lea, urmează slavii, vinși ungurii prin sec. al IX-lea, pecenegii, cumanii, uzii și alanii în secolele X - XII și tătarii în secolul al XIII-lea... Toți alogenii au lăsat urmași prin casele aborigenilor. Amintiri. Basme. Obiceiuri. Poporul se tot reinventează după fiecare val. Nu cresc bine primele generații de goto-vizi-tai-van-gep-romano-daci și
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
mulțumit cu noile meleaguri și au forțat calea spre Apus. Numai că Otto cel Mare i-a retrimis, în 955, definitiv în pusta cunoscută. De atunci știm cam ce-au făcut. Obiceiul de a migra dându-le, adesori, ifose imperialiste. Cumanii, antemergătorii turcilor, îi înlătură pe pecenegi, care ne-au vânturat locurile și casele ani buni. Preluăm din limba lor, pe parcursul a mai multor secole, zeci de cuvinte. Luând de la noi alte obiceiuri. Cumanii, da, da, cumanii!, au intrat pe la femeile
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
a migra dându-le, adesori, ifose imperialiste. Cumanii, antemergătorii turcilor, îi înlătură pe pecenegi, care ne-au vânturat locurile și casele ani buni. Preluăm din limba lor, pe parcursul a mai multor secole, zeci de cuvinte. Luând de la noi alte obiceiuri. Cumanii, da, da, cumanii!, au intrat pe la femeile autohtonilor vreo câteva secole. Ei rămân un popor interesant. Puțin cercetat, Muntenia era cunoscută prin sec. al XIII-lea sub numele de Cumania, cu multiple toponime, negate, ca origine, de unii lexicologi, trecute
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
-le, adesori, ifose imperialiste. Cumanii, antemergătorii turcilor, îi înlătură pe pecenegi, care ne-au vânturat locurile și casele ani buni. Preluăm din limba lor, pe parcursul a mai multor secole, zeci de cuvinte. Luând de la noi alte obiceiuri. Cumanii, da, da, cumanii!, au intrat pe la femeile autohtonilor vreo câteva secole. Ei rămân un popor interesant. Puțin cercetat, Muntenia era cunoscută prin sec. al XIII-lea sub numele de Cumania, cu multiple toponime, negate, ca origine, de unii lexicologi, trecute la „de origine
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
peninsula Balcanică, parți și alte seminții de prin Orientul Mijlociu), care s-au amestecat în următoarele zece secole, cu alte scursuri migratoare, vânturate de istorie pe teritoriul țării noastre, de prin stepele asiatice, precum goții, avarii, gepizii, vandalii, hunii, ungurii, pecenegii, cumanii, uzii, mongolii, tătarii, slavii și alte populații călcătoare pe plaiurile sfintei Dacii, părăsită de romani. Cică, din amestecăturile astea s-au format populațiile numite bănățeni, olteni, ardeleni, munteni, moldoveni și dobrogeni. De unde români și, mai ales, dacoromâni, după atâta vânturătură
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
al românilor care și-au „mitizat” istoria, iar domnul Neagu Djuvara mi-a „demonstrat” că Basarab I, descălecătorul, a fost un CUMAN, fiul lui Thocomerius, care a venit la Câmpulung de peste munți, din Țara Făgărașului, împreună cu ceata lui de boieri cumani. Că acel cuman cu ceata lui a reușit să unească toate cnezatele și voievodatele din zona Olteniei și Munteniei, organizându-i pe vlahii găsiți aici, într-un stat numit...Țara Românească. Că, de fapt, în acest spațiu, trăiau pecenegi și
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
Că acel cuman cu ceata lui a reușit să unească toate cnezatele și voievodatele din zona Olteniei și Munteniei, organizându-i pe vlahii găsiți aici, într-un stat numit...Țara Românească. Că, de fapt, în acest spațiu, trăiau pecenegi și cumani de vreo 350 de ani, din care cauză, acest teritoriu se numea „CUMANIA”. Că valahii au fost bucuroși să-i conducă Negru-Cumanu și-a lui ceată, că de la ei au învățat să se lupte. Cumanii le-au arătat cum să
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
acest spațiu, trăiau pecenegi și cumani de vreo 350 de ani, din care cauză, acest teritoriu se numea „CUMANIA”. Că valahii au fost bucuroși să-i conducă Negru-Cumanu și-a lui ceată, că de la ei au învățat să se lupte. Cumanii le-au arătat cum să călărească, să tragă cu arcul, să mânuiască spada și să se apere cu scutul. Cum să nu-i respecți și să-i slujești? Domnul Djuvara a prezentat vreo 13 argumente în favoarea teoriei sale cumane, dintre
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
a spus despre dușmanul său că este „olahul (adică valahul) nostru necredincios”, de ce dumnealui afirmă cu tărie că Basarab a fost cuman? De ce nu i-a spus regele: „cumanul nostru necredincios”? 2.-Dacă Negru-Vodă și-a lui ceată au fost cumani, de ce au creat Țara „Românească”? Putea să-i spună așa cum se numise până atunci: Cumania. 3.-Dacă el și tatăl lui au purtat nume de cumani, de ce urmașii lui Basarab au purtat nume neaoș românești, până li s-a stins
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
spus regele: „cumanul nostru necredincios”? 2.-Dacă Negru-Vodă și-a lui ceată au fost cumani, de ce au creat Țara „Românească”? Putea să-i spună așa cum se numise până atunci: Cumania. 3.-Dacă el și tatăl lui au purtat nume de cumani, de ce urmașii lui Basarab au purtat nume neaoș românești, până li s-a stins dinastia? 4.- Iorga o fi scris „numele este cuman...numai numele?” exprimându-și doar o îndoială neverificată de alte izvoare istorice, însă nu a mers mai
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
era o poreclă dată domnului român de către mongoli, care însemna „purtătorul sigiliului (ștampilei care se aplica pe ceara topită)”; -Djuvara a spus corect că numele de Basarab era de origine cumană (pentru că Hoarda de Aur era formată din mongoli și cumani), dar a interpretat greșit că purtătorul numelui era cuman și catolic. Or, nu originea numelui îți dă originea persoanei. Numai ce spun documentele istorice și acestea spun că Basarab a fost român și ortodox, ca și toți urmașii lui. Când
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
Or, nu originea numelui îți dă originea persoanei. Numai ce spun documentele istorice și acestea spun că Basarab a fost român și ortodox, ca și toți urmașii lui. Când s-a creat statul, i-au spus Țara Românească, nu Țara Cumanilor, dar nici Țara Românilor. Aceasta considerau Basarabii că este originea ei :ȚARĂ ROMÂNEASCĂ; -deci nu poate fi vorba de o organizare statală cumană, întrucât cumanii erau o populație migratoare care dormea în căruțe și/sau corturi, fără o cultură, diplomație
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
toți urmașii lui. Când s-a creat statul, i-au spus Țara Românească, nu Țara Cumanilor, dar nici Țara Românilor. Aceasta considerau Basarabii că este originea ei :ȚARĂ ROMÂNEASCĂ; -deci nu poate fi vorba de o organizare statală cumană, întrucât cumanii erau o populație migratoare care dormea în căruțe și/sau corturi, fără o cultură, diplomație și religie proprie. Neagu Djuvara s-a bazat pe documente ungurești și papale, pe care le-a interpretat greșit”. Spațiul nu-mi permite să prezint
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
care, în cea mai mare parte urmăreau calea Dunării, spre Europa centrală. În acest context istoric, din a doua jumătate a secolului ai X-lea pentru Severin, ca și pentru întreaga Oltenie a intervenit împrejurarea favorabilă că pecenegii și apoi cumanii nu și-au extins stăpânirea în această parte, iar formațiunile politice românești care participă deja la evenimentele politico-militare ce aveau ca protagoniști Imperiul Bizantin, statul Bulgar, regatul Maghiar 3etc. s-au putut consolida. Relațiile destul de strânse ale formațiunilor românești de la
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
de cca 6000km2, controlată militar și administrativ, având în centrul său munții numiți ulterior ai Cernei, Almăjului și Mehedinților cu posibilitatea de control al Culoarului Dunării pe sectorul Svinița -Tricule ulterioare perioadei prin Orșova-Porțile de Fier-Severin, până spre Calafat(Vadul Cumanilor) și Vidin. Același Banat de Severin,cu cele trei formațiuni muntoase împădurite și greu de străbătut, situate în centrul său, ca element de erezistență, controla culuarul Timiș-Cerna, străveche cale de comunicare terestră prin Carpații Meridionali, de la Orșova la Mehadia și
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
nu avusese nici un sprijin din partea principilor Europei, în afară de „Ordinul Hospitalierilor”, care au luat armele împotriva păgânilor și schismaticilor, ca să apere regatul nostru și credința creștină 13. Pe aceștia, în parte i-am așezat în locurile cele mai primejduite, la hotarul Cumanilor de peste Dunăre și al Bulgarilor, pe unde și-a făcut intrarea armata tătarilor în vremea invadării regatului nostru. De aici chiar gândim și nădăjduim ca - dacă Dumnezeu va ajuta truda noastră și a acestor frați și dacă Domnul Scaunul Apostolic
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
încoace avem o istorie incertă și nu mai știm de unde venim și unde ne ducem, peste noi au trecut lăcustele și ne-au mâncat frunzele copacului până la rădăcini, nu știm dacă mai suntem daci sau mai suntem romani sau poate cumani și ceva slavi, un ghiveci al istoriei care ne urmărește și ne umilește în fața altor popoare așa- zis alese de Dumnezeu, cine vrea să ne înmormânteze istoria noastră milenară? cine vrea să se joace cu noi de-a pitita uitând
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352261_a_353590]
-
extinsă și pe internet, susținute prin studii, publicate de-alungul vremii, de istorici renumiți ca:Nicolae Iorga, Ion Bulei, Al.Rosetti, Sorin Paliga, Dr.Ionuț Țene, etc. Se pare că lucrarea domnului Djuvara au aprins patimile vocilor antiromânești,iar fanii lui cumani, au așternut un văl de ceață peste istoria Tismanei și Coziei, bine cunoscută de N.N.Tomoniu. În încheierea acestei succinte prezentări voi reda ce scrie istoricul Dr.Ionuț Țene, (citat în carte),ce combate teza susținută de d-l Djuvara
PRIN ADEVĂR ÎNVINGEM O PĂRERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351437_a_352766]