210 matches
-
toate "sicriele zburătoare" în care a zburat el, chiar fără să-i pese de nimic!, aviator era și el. Atîta doar că despre Balbo se vorbea, se scria în toată Europa, iar despre Pangratty nu prea. Iar la o dreaptă cumpănire a faptelor ceea ce făcea el, Șerban Pangratty, nu era mai prejos, ba s-ar putea spune era chiar mai senzațional decît isprăvile lui Balbo. Era conștient că italianul beneficia de cel puțin două lucruri pe care el nu le avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
așteptare. Nici un semnal... Atunci i-am șoptit lui Păpădie s-o ia spre dreapta și lui Undiță să meargă spre stânga. Eu am rămas pe loc, cu consemnul ca după douăzeci de secunde să pornim spre arbore, cu automatele În cumpănire... ― Doamne, prin ce au trecut bieții oameni - a șoptit Maria rezemându-și capul de umărul lui Gruia. ― Când m-am văzut lângă copac și nu am dat de nimeni, am rămas mut! Mă Întrebam: „Cine a dat acel semnal luminos
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
nu ar fi dat roade dacă în Sibiu nu și-ar fi găsit niște parteneri de dialog pe măsură. Iar dintre ei, colaboratoarea cea mai apropiată este Mihaela-Gențiana Stănișor, lector la Catedră de franceză a aceleiași universități. Că într-o cumpănire menită obținerii unui echilibru, o natură visătoare că a lui Itterbeek avea nevoie de un spirit întreprid și meticulos că cel al Mihaelei Stănișor. Dacă ar fi s-o caracterizez repede, aș numi-o o Ana a lui Manole care
Istoria unei reviste by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7286_a_8611]
-
care nu-l poți, cel puțin în teorie, avea. Dac-ai fi fost tînărul Pete Harris, năpăstuit de pustule și cu părul lins, te-ai fi simțit de parcă mereu erai gata să-ți dai sufletul din cauza siguranței vieții tale, a cumpănirii ei nepăsătoare, acea iubire protestantă pentru tot ce e comun; certitudinea eternă a credinciosului că strălucitorul și macabrul nu sînt doar amenințătoare, ci și - mai rău - neinteresante. E de mirare că Matthew a șters-o de acolo la două zile
Michael Cunningham Pînă la căderea nopții () [Corola-journal/Journalistic/5276_a_6601]
-
apare la nu puțini confrați, adică nu prezintă acea dexteritate vicleană a încercării de-a împăca toate părțile, a evitării subiectelor spinoase, a menajării cu osebire a celor resimțiți drept influenți”. Și în cartea Amintiri și portrete literare (2003) regăsim cumpănirea expresiei, echilibrul de atitudine și de ton, frazarea armonioasă sau expresia de o sobrietate deloc căutată, dimpotrivă, izvorâtă din chiar temperamentul criticului. Evident, trebuie să avem în vedere faptul că aceste texte au un statut oarecum hibrid, că ele se
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
orficului Cezar Ivănescu, moare ultimul mare poet român pe care l-a dat Moldova la sfîrșitul celui de-al doilea mileniu”. Nu poți fi critic valid dacă nu ești capabil de admiraț ie. Cassian Maria Spiridon: Farmecul discret al dreptei cumpăniri, Ed. Eikon, 2010, 364 pag.
Recepția trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5620_a_6945]
-
m-au însărcinat să fac locuitorii din acea zonă, să creăm industrie și locuri de muncă. În realitate, cei care mă atacă nu vor să lovească în mine, ci urmăresc să facă rău UDMR. Din acest motiv, după o profundă cumpănire, am hotărât să demisionez astăzi, renunțând la mandatul de senator. Sunt convins că procedând astfel, limpezesc situația. Uniunea nu va mai putea fi atacată pentru că unui senator al ei i se aduce acuzația că și-a dorit să creeze locuri
Olosz Gergely (UDMR) a demisionat din Senat by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37755_a_39080]
-
deschide/ întrerupîndu-ț i sîrgul!” (Ușa). Sau : „Un măr căzut vorbește despre soare./ Urechea de ghețar, deschisă, doare./ Izvoare moi urcă-n rîuri sumbre,/ Pe-ascuns, țărîna jinduiește alcătuirea florii...” (Și, iarna...). Avem astfel a face cu o trudă a (des)cumpănirii reprezentă rilor cu care operează poetul (temeritatea e, firește, maximală, sfiala minimală), care se lasă cu „sudoarea singurătății” (sintagmă reprezentînd titlul adecvat al unuia dintre volumele d-sale).
Un neoromantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3273_a_4598]
-
Poate solzi, Poate mînia lui Dumnezeu, Atoateștiutorul. Copila mea, Fiul meu, Răstignirea de dimineață, Cele două părți ale pîinii - Zborul de ciocîrlie și Făina răsfirată Pe o moară veche (Carii înăuntru Construind o altă Lume Pentru lemn, Mai aproape de Apocalipsă) Cumpănirea dintre Ei doi Pe șira spinării mele: Crăciunul și Sînzienele Preaplinul și Nimicul Țărmul și Valul. Mă ascund - Cald, Întunecat Și strîmt Gîndul acesta: Simt cum sufletul meu Mă adăpostește Împotriva oricui Zgomot. Între murmure, Cuvinte sfioase, Liniștea celui Care
Poezie by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/15448_a_16773]
-
cotidian, o coborâre în subsol a tot ceea ce ține de trăire. Kafka se judecă după norme ce scapă înțelegerii comune, cântă-rindu-și gesturile într-o balanță făcută exclusiv pentru folosință proprie". Stilul autobiografic al lui Kafka rezidă dintr-o foarte precisă cumpănire a obiectivării și literaturizării. Cele două domenii (al trăirii și imaginarului) de regăsesc în spațiul unei scriituri ce se caută neîncetat pe sine, în oglinda judecății morale ("Kafka nu literaturizează, dar nici nu transcrie, dacă nu e forțat de împrejurări
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
45. Să intre doamnele! Jeni Acterian, Sorana Gurian, Oana Orlea, Lena Constante, Monica Lovinescu și Tia Șerbănescu, ,judecate" cu vocile lor de față, obligînd la adecvarea pe care nu neapărat o are critica, bunăoară, de roman. Înțeleg, aici, prin ,adecvare" cumpănirea de-a nu face, din niște texte aproape condamnate la alertețe (jurnalele de plictiseală-s altceva...), prilej de comentarii uscate, mai degrabă decît crocante, mai mult sclifosite decît academice. E, deși - repet - însemnările zilnice sînt mai ,puternice" și mai puțin
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
mult mai în vîrstă decît noi, ne-ar fi greu a da un răspuns afirmativ, să admitem că ea poate oferi scriitorului cîteva avantaje: o bună cunoaștere a epocii (ca să nu zicem a vieții îndeobște), sedimentarea și clasarea experiențelor, o cumpănire umorală ce favorizează obiectivitatea etc. Parcurgînd Jurnalul intermitent (1945-1947, 1964-1984) al d-lui Pericle Martinescu, ne dăm seama că autorul și-a preparat cumva din vreme, dacă putem spune așa, condiția longevivă, că, în bună măsură, însușirile acesteia s-au
Condei acid - I by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11231_a_12556]
-
străini, dar foarte bogată cultură - n-au ezitat să navigheze către alte necălcate până acum țărmuri și să-și fixeze soclurile noilor lor creații în meridiane poetice de o valoare universală. Căutând să găsească esența unei noi poezii și a cumpănirii ei cu poezia mai ales europeană, precum și cu orice altă poezie valoroasă străină, ei au izbutit să descopere părțile structurale ale noii lor poezii. Așadar, bătând calea înainte a acestei noi porniri, fiecare poet, unul poate mai repede, altul mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
că una din plăcerile scriitorilor este să gloseze unii despre alții, să se interpreteze reciproc, să bârfească, cum ar fi spus mama.” Aș spune nu chiar oricine, cartea fiind un demers erudit, cu o vastă bibliografie și cu o rafinată cumpănire între problematicile abordate și argumentație. Divizarea în trei mari capitole a convorbirilor cu Borges, urmărește structurarea pe două planuri a tematicii, unul ar fi opera borgeziană, al doilea, argumentația filozofică a lui Borges în scrierile sale, însă departajarea literatură/filozofie
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
când vin să-ți văd lăcașul / Îți cer povața Ta să-mi reînvie / Eu, Regele, nepotul și urmașul / Al treilea-n scaun de domnie.// Spre depărtări azi ochiu-mi se îndreaptă / Și vorba mea - dau chezășie nouă, / Că voi clădi, prin cumpănire dreaptă / Pe ziduri vechi, o Românie nouă !” În rândul poeziilor ocazionale se mai numără două: Vatra și Cărbunii, scrise pe un album al Fatmei Tăslăuanu. Ciudat e că doar la poezia Vatra se precizează acest lucru, deși atunci când au fost
Ediție Goga la “Univers Enciclopedic” by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13419_a_14744]
-
de referinț e, cea de-a doua, vădită în lejeritatea comunicativă, se reține în genere de la fantezia stilistică. Nici exces de sobrietate „ardeleană”, nici o metaforizare ce l-ar fi indispus pe Adrian Marino. Îndeobște, Ion Pop e un iubitor al cumpănirii. Opera d-sale seamănă cu un cîmp acoperit de culturi ordonat parcelate, viguroase, la distanță de misterul vibratil al zăvoaielor ca și de cel tenebros al cotloanelor de codru. Deși selecția autorilor comentați ca și judecățile emise asupra lor relevă
Un iubitor al cumpănirii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2834_a_4159]
-
de suflet și spirit românesc. Odată cu el, noi înșine urcăm în universalitate. De vom fi judecați numai după economic sau politic, suntem pierduți. Așa încât, spusa lui Antonio Calderon de Jesus, critic de artă, director al CENTIART, Spania, îndeamnă la dreaptă cumpănire: „Performanțele sale artistice sunt o referință în plan mondial. Important este să descoperim geniul acestui mare artist. Sper, din toată inima, ca și poporul român să-i recunoască meritele și să-l aprecieze la adevărata sa valoare.”. Departe de a
Artistul, între vocație și predestinare [Corola-blog/BlogPost/92804_a_94096]
-
ale țării. Faptul acestea nu diminuează cu nimic conturarea atmosferei imprimate de locurile în care se desfășoară acțiunea. Expunerea beneficiază de multe pledoarii cu tentă filosofica, cugetări și reflecții puse în gură diferitelor personaje, ceea ce generează întrebări și îndeamnă la cumpănirea sensurilor existențiale ale efemerului nostru periplu terestru. Felicit autoarea pentru această reușită publicistica și cred că ceea ce a scris, va reprezenta un punct de referință care va ajuta pe mulți să-și dea seama cu mai multă compasiune de zbuciumul
TRAGEDIE SI TRIUMF DE LIGIA SEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361159_a_362488]
-
lacrimi în ochi și cu frică în suflet, atât de cuminți, atât de fericiți. Bat tovărășește cu palma deschisă pe capotele Trabaturilor, care rulează în convoi lent, de parcă nici lor nu le venea să creadă că s-a terminat. Atâta cumpănire, cumințenie, evlavie impresionează mai mult decât o mie de strigăte regizate. Împreună. Atât. Ce vrei mai mult? Urcă nodul din gât pe măsură ce trecem dintr-o încăpere în alta. Aerul e din ce în ce mai rar, se zguduie plămânii, gâlgâie lacrimile care nu se
CHECKPOINT CHARLIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361197_a_362526]
-
putea. Bani n-aveau. Doar câteva oi, câteva găini în curtea casei. În gradină se erau câteva șire de coceni de porumb. Tatăl copiilor era plecat la muncă, la calea ferată, și venea acasă doar la sfârșitul săptămânii. După multă cumpănire, profesorul s-a hotărât să-l ajute și pe Dumitru într-un fel. Î-a cumpărat niște adidași și o căciuliță frumoasă din târg. Când i le-a dat, Dumitru s-a uitat țintă la profesor preț de câteva clipe
SUFLET DE PROFESOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347688_a_349017]
-
Oglindire > RELATIVITATE Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2340 din 28 mai 2017 Toate Articolele Autorului e-aproape idecent să scrii despre iubire, să-ți dăltuiești dorința de-a trăi în os, să-nalți femeia-n slovă, fără nicio cumpănire, cu-asupra de măsură, chiar prezumțios... . iubirea ne adună la un loc ca un taifun, dar tot iubirea ne desparte, în viața asta există doar un numitor comun de care suntem siguri și se numește moarte... . iubirea lasă-n urma
RELATIVITATE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366440_a_367769]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > CĂLUȚUL Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 355 din 21 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Căluțul Desagii așezați în cumpănire, Copita fină exersând baletul, Și cale își alege cu încetul Pe drumul de Golgotă în suire. Alai de-ntâmpinare e brădetul- Rășini cădelnițează de sosire, Vin flori cu-armonioasele potire, Fânețele schițează menuetul. La stână se va tăvăli prin iarbă
CĂLUŢUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351024_a_352353]
-
Ediția nr. 796 din 06 martie 2013 Toate Articolele Autorului Despre discernământul creștin sau dreapta socoteală în viața noastră spirituală ... Motto: “ Virtutea cea mai mare este discernământul” (Sf. Isaac Sirul - “Cuvântări ascetic”) Discernământul creștin, dreapta socoteală sau dreapta socotință ori cumpănire, trebuie să dobândească un loc central și essential în viața și lucrarea noastră. Manifestarea sa ține de sesizarea unei realități teandrice tainice, care are un sens dublu: de la Dumnezeu spre noi și, ca răspuns, de la noi spre Dumnezeu. Numai în
DESPRE DISCERNĂMÂNTUL CREŞTIN SAU DREAPTA SOCOTEALĂ ÎN VIAŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345605_a_346934]
-
asta există Dumnezeu și oameni milostivi, săritori și chiar cinstiți, nu știu sigur dacă rusul ăsta făcea parte din vreo astfel de tagmă... Erai cu mine în trei-patru luni și nu ți-ai pierdut încredera în ajutorul lui Dumnezeu, în cumpănirea credinței și a dreptății, salvându-te și salvându-mă!... Recitesc rândurile de mai sus și mă îngrozesc de abaterea de la cele pe care le știai și cu câtă lipsă de judecată mi-am permis să-mi ocup și chiar să
SCRISOARE CĂTRE MAMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355982_a_357311]
-
mare?... - Poți pune în balanță un înțelept cu un artist, sudoarea unui campion, cu sânge de erou, urcuș pe Himalaya c-o scufundare în Pacific, o bășcălie cu-n poet?! - Ce-alegi, valoare, notorietate, suflet sau comentarii la plezneală în cumpăniri trișate?... Și-acum s-auzi ce vorbe și potriveli au unii ... În amalgamul părerilor stârnite cu coadă de drac în televizor, un Cațavencu suficient a numit ucigaș pe marele Ștefan și viteazul Mihai. Manelistul ideilor, un zeflemist cu creierul torturat
CEL MAI MARE ROMÂN, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355422_a_356751]