150 matches
-
la cea mai mare parte din produsul muncii lor, precum au arătat-o aceasta d. A. V. Millo, condei cu condei, prin bugetul ce-a făcut în studiul său economiei oricărui sătean. Toată sarcina socială a parveniților roșii, a miilor de cumularzi improductivi, e purtată de cineva și această sarcină enormă nu poate rămâne fără influență asupra traiului zilnic al omului din popor, ci se traduce între cei patru pereți ai lui sub formă de lipsă și de datorii. Creier plin de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
samsari ce domnește asupră-ne pentru ca în cursul acestei jumătăți de an să ucidă colegiul I, să șteargă din legea electorală chiar posibilitatea unei reprezentațiuni independente și apoi să primească tot ce străinătatea va impune, cu un Parlament compus din cumularzi, păsuiți și funcționari. "Să treacă alegerile în cari vom ști a distrage atenția tuturor prin cestiuni interioare; să obținem majoritatea pentru revizuire și va fi bună și pentru Dunăre. Îngăduiți-ne dar până vom amăgi țara și vom pune mâna
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de-a fi o onoare, și-a mărginit de bunăvoie câmpul ei de activitate, abstracție făcând de partide, de guverne, de luptele pentru funcții, onoruri și diurne. Clubul din Iași are altă origine și altă menire. Fondat după inițiativa unor cumularzi și vânători de diurne de cari lumea se miră de unde au atâți bani de cheltuit, a fost întrebuințat ca un mijloc viguros în alegeri, "negoț și industrie" au fost pretextul aparent, inscripția pentru cei naivi, influența electorală - scopul veritabil și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cucoane, bunăoară, Și desgustul meu din suflet să-l împac prin a mea minte. Dragul meu, cărarea asta s-a bătut de mai nainte; Noi avem în veacul nostru acel soiu ciudat de barzi, Care-ncearcă prin poeme să devie cumularzi, Închinând ale lor versuri la puternici, la cucoane, Sunt cântați în cafenele și fac sgomot în saloane; Iar cărările vieții fiind grele și înguste, Ei încearcă să le treacă prin protecție de fuste, Dedicând broșuri la dame a căror bărbați
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
știe că bunul plac al ministrului sau al comitetelor de partid îl zvârle mâni pe uliță oricât de bun ar fi. 3) Înmulțirea clasei proletarilor condeiului, căci la venirea fiecărei nuanțe nouă se așază un nou cârd de postulanți și cumularzi pe spatele bugetului, cari, o dată numai să fi fost funcționari, joacă în urmă rol de victime politice și bat vecinic la ușile acelor miniștri cari sânt dușmani celui ce-au destituit pe victima în cestiune. De-aceea trebuie să zicem
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Vodă asemenea nu-i va fi rușine de a fi în parte și princeps Thartarorum Dobrodicii." Cât privește imaginarele cheltuieli pentru a face productivă provincia, poetul răspunde că "este deja productivă", că o bună administrație "din oameni speciali, nu din cumularzi, postulanți și diurnași, o administrație din oameni cu cunoștințe economice și tecnice nu va cheltui un ban peste ceea ce poate da provincia însăși și va ajunge la rezultatele cele mai bune." Apoi, Eminescu răspunde ferm că nu poate fi vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
G. Călinescu, autorul romanelor "cu aristocrați", "Bietul Ioanide" și "Scrinul negru". În aceste două ilustre cărți cu cheie mișună o groază de personalități celebre, universitari, ofițeri, profesioniști sau rentieri, dar și scriitori, pictori, colecționari, artiști decăzuți sau oportuniști, histrioni sau cumularzi, interesanți din punct de vedere artistic în măsura în care exprimă un anume tip de umanitate. Ca de pildă, Ioanide, genialoid capricios, simpatic, creativ, încrezător în forța indelebilă a faptei artistice, opus tipului uscat, protocolar, inertului profesor de construcții Pomponescu, încremenit în proiectul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a altor feluri de sinestezii, ci și în domeniul pedagogiei și organizării învățământului. Proiectele sale erau mari, însă energia sa începuse să se diminueze considerabil. Chiar în aceste condiții, el nu-și reduce efortul, Lucian Năstase indicându-l ca un cumulard de funcții: "Și pentru că au fost menționate mai sus Institutele Unite (Institutul Academic), ca școală particulară de rang liceal, ce funcționa ca o societate pe acțiuni, nu puțini au fost universitarii ieșeni care au predat aici, obținând în afara salariului de la
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
anului școlar 1908-1909 a instituției mai sus amintite și s-a desfășurat pe fondul unui conflict latent între profesorii secundari care activau direct cu elevii și conducerea Seminarului care era formată din universitari având ca director pe Ion Găvănescul, profesor cumulard de la Universitatea din Iași, care avea un șir impresionant de funcții: titularul catedrei de pedagogie, estetică și istorie de la univeritatea ieșeană, membru în senatul onorabilei instituții, decan al facultății de litere, membru în comisii de capacitate, de bacalaureat, de licență
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
învingătorilor, navigând fără resentimente de la un partid la altul, de la un regim politic la altul, profitând imediat de situația avantajoasă pe care o avea. Poate acest "fler" a fost favorizat și de apartenența sa la o lojă francmasonică. Era un cumulard de funcții sociale, politice și academice aproape fără egal în istoria instituțiilor românești. Iată ce spune istoricul Lucian Boia în Capcanele istoriei despre această calitate a lui Mihail Ralea: "O neagră dezamăgire îl cuprinde pe Mihai Ralea. În toamna anului
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
II se deschide cu o suită de interogații retorice care pregătesc izbucnirea satirei împotriva scriitorilor improvizați care fac din artă un mijloc de parvenire: Noi avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi, Care- ncearcă prin poeme să devie cumularzi, Închinând ale lor versuri la puternici, la cucoane, Sunt cântați în cafenele și fac zgomot în saloane”. O altă modalitate a comicului o constituie ironia, bazată pe simularea acordului cu un anumit punct de vedere. Într-o exprimare ironică sensul
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
umblă cu mînile în șolduri, lasă școala pustie și vine la București ca să-și facă mendrele și să-și deie o importanță pe care natura n-au voit să i-o deie. Tot astfel e d. Y și bună parte din cumularzii universităților. Am luat profesori de universitate pentru că un institut înalt de cultură poate ilustra mai clar starea noastră de decadență. Și cine plătește oare pe acești domni din clasa de mijloc a căror mâni și inteligențe nu produc valori de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nelegiuirea cu care stârpiturile ce stăpânesc această țară tratează cea din urmă, unica clasă pozitivă a României, pe acel țăran care muncind dă o valoare pământului, plătind dări hrănește pe acești mizerabili, vărsîndu-și sângele onorează această țară. Și pe când acești cumularzi netrebnici, această neagră masă de grecotei ignoranți, această plebe franțuzită, aceste lepădături ale pământului, această lepră a lumii și culmea a tot ce e mai rău, mai mincinos și mai laș pe fața întregului univers face politică și fanfaronadă prin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
publicului ei moțiunea, lucru ce-am făcut și noi, dar între... varietăți. Opiniunea celor patruzeci și șase, departe de a fi rezultatul unei convingeri, e rezultatul fricei. Cei patruzeci și șase, cu puține escepții, fac parte din acel partid de cumularzi din Moldova numit fracțiune, oameni foarte viteji când e vorba de-a da năvală la posturile și la moșiile statului, foarte sfioși însă față cu orice împrejurare care ne-ar sili la muncă serioasă și la gândire serioasă, iar în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Carol Vodă asemenea nu-i va fi rușine de a fi în parte și princeps Thartarorum Dobrodicii. Punctul patru nu dovedește decât sfiala de muncă a fracțiunii. Țara este deja productivă, și o administrație compusă din oameni speciali, nu din cumularzi, postulanți și diurnași, o administrație din oameni cu cunoștințe economice și tecnice nu va cheltui un ban peste ceea ce poate da provincia însăși și va ajunge totuși la rezultatele cele mai bune. Roșii se înțelege că sânt incapabili de a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cari nu le au și tacurile de biliard, pentru a se aduna și a dezbate interese grave. Aci capetele și inimele cultivate la focariul canțonetelor alcazarului Ionescu, frunțile înăsprite la cruzimile de hazard ale jocului cu cărți măsluite, diurnașii și cumularzii, oamenii ce nu știu nimic, nu au nimic, nu cred în nimic, naturile catilinare scoase la maidan de comitetele de salut public, indivizi a căror nume dovedesc în mare parte că nu aparțin nici unei țări certe, nici unei națiuni certe se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
apel la țară, întîi, pentru că Adunările actuale sânt pe deplin incompetente de a se rosti în alte cestiuni decât în punerea la dispozițiunea lor a băilor gratis din compartimentul populației sărace; al doilea, pentru ca Adunările să se curețe de diurnași, cumularzi, cartofori de meserie, vânzători de bilete de la "Caffe chantant" și advocați fără pricini cum și fără știință de carte. Puțin ne pasă nouă cine se va alege. Fie negustori cinstiți, țărani, proprietari mari, numai elemente sociale pozitive să fie, nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dar ne îndeplinim datoria, deși știm bine că, în loc ca Dobrogea să devie un Eldorado al unei bune și părintești administrații, al dreptății și muncii regulate, va deveni din contra un Eldorado al tuturor cavalerilor de industrie, al diurnașilor și cumularzilor pe cari patrioții nu i-au căpătuit încă. [5 octombrie 1878 ] ["ACEST ARTICOL... Acest articol se vede a fi scris de o inteligență care caută sincer mijloacele de a îmbunătăți soarta sătenilor noștri; și cu toate astea, în pasajul care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de starea în care administrația ineptă, imorală și vândută a generației liberale de astăzi a adus România Întreagă. De aceea unirea personală a provinciei cu România ar fi poate expedientul cel mai bun pentru a o scăpa de lăcustele diurnașillor, cumularzilor și postulanților flămânzi care cotropesc si vestejesc în România totul - instrucție, administrație, advocatura, justiția chiar. Acuma venim la răspunsurile "Romînului". "Romînul" numește ideile noastre erezii. Să vedem ce erezii sînt: Ziarul guvernamental zice că noi nu știm sau uităm că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
simplu în ambiția de-a rămânea miniștri, iar mintea ciracilor d-lor se consumă în tendența de-a ajunge cât mai în grabă la o poziție cât de bine plătită, cu condiția ca să coste muncă puțină. Generația actuală de postulanți, cumularzi și diurnași se găsește deodată față cu stări de lucruri care - mirabile dictu - nu se pot administra cu regulamente traduse și la tratarea cărora se cere gândire proprie și muncă proprie din greu. {EminescuOpX 142} Aci le stă mintea locului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
putem înțelege cu aceia cari sânt roșii nu pentru că sânt convinși, ci pentru că n-au nimic și nu știu nimic, pentru cari stăpânirea roșie e singura cale de-a-și întreține existența, {EminescuOpX 227} cu elementele economicește și social nesănătoase, cu cumularzii, semidocții, advocații fără pricini, vânătorii de posturi și de moșii ale statului, cu toți cei ce nu pot trăi decât din buget, fie direct, fie indirect. Desi această idee o avem în mod statornic, totuși n-a fost esprimată în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
natural să fie așa, de vreme ce acei ce conduc partidul de la putere - și asupra acestui punct vom reveni ― nu sânt decât străini, străini prin origină, prin moravuri și prin educație. Acei ce compun grosul acestei armate de flibustieri politici sânt bugetofagii, cumularzii, gheșeftarii de toată mâna, cari, în schimbul foloaselor lor individuale, dau conducătorilor lor o supunere mai mult decât oarbă. într-o țară unde nu se muncește decât foarte puțin, unde nu există altă industrie decât bugetul și gheșefturile publice și unde
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-i poți organiza atât de splendid precum Caradalele se organizează, la comandă, în societate de esploatație. Ambițiosul nu vrea să ia din totalitatea sudorii comune, din averea publică, o parte mare fără nici o compensație, fără nici un contraserviciu, ca postulanții și cumularzii; ambițiosul, din contra, e în credința fermă că serviciile pe cari le-ar da el națiunii ar fi echivalente, ar întrece chiar cheltuiala comună. Eroare poate, dar o eroare cel puțin demnă de-un om. Voi nu aveți onoarea de-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cază d. Carp, are însămnătate și pentru poziția României ca stat. Am dori să știm în adevăr în ce mod pricepe d-sa această organizare socială și daca nu cumva e victima iluziei că cu Cariagdii, Caradale și Costinești, cu cumularzi, vânători de sinecure, de directorate de bănci și de diurne, s-ar putea inaugura o reformă socială. Nouă ni se pare sigur că nimic nu se poate face cu oameni cari, în locul convingerii, științei și caracterului, n-au decât un
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-și mai încerca încă o dată puterea ei discreționară, dac-o țin curelele. Deși cazul din Bârlad e îmbucurător, totuși nu avem speranță că el s-ar repeta cu aceeași vigoare pretutindenea. Țara legală, țara neatârnată devine din ce în ce mai slabă în fața țării cumularzilor, speculatorilor de acții, a patrioților de meserie. Mii de posturi create din nou în paralelă c-un buget de cheltuieli urcat în patru ani cu 34 la sută au pus aproape pe toți aceia cari știu a înșira slove negre
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]