119,108 matches
-
sesizata.Iese la iveală atunci cand renunțăm pentru o clipă la rutină noastră și facem lucrurile altfel. Și pentru că se pare ca inca sunt în perioada “scurtelor exerciții de imaginație”...Ai săruta mâna unei țigănci când prietenul tău ți-ar face cunoștință cu iubita/soția/colega lui? Mi-e groază când mă gândesc cât de mulți ar zice/gândi...”eu n-am prieteni care s-ar încurcă cu țigănci”. Nu știu unde trăiesc ăștia de la Tabu, dar parcă n-au văzut țigani în viața
Tiganca pentru o zi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82961_a_84286]
-
curve etc.; generalizarea nu este legitimă și jignește. Mă bazez aici pe obeservatiile cotidiene pe care le-am făcut vrind-nevrind în Germania în ultimii 17 ani. Cînd am ajuns aici, am început să lucrez și am închiriat un apartament, făcînd cunoștință cu vecinii de palier, mi s-a spus: Ach, sunteți român? Eu credeam că românii sunt mai bruneți. Asta în condițiile în care eu eram brunet pe vremea aceea (între timp am inceput sa albesc, deh și, intilnirea fiind prin
Prostia pe intelesul oricui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82941_a_84266]
-
de ce. Putem fi de acord că ceea ce interesează cu adevărat la cineva sunt calitățile sale sufletești. Nici macar inteligență sau talentele artistice nu compensează pentru un caracter urât. Lucrurile ar fi cât se poate de simple dacă am putea face mereu cunoștință cu caracterul oamenilor, si asta în chip nemijlocit încă de la prima întâlnire. Imaginează-ți! În loc să dea mâna, oamenii și-ar scoate din geantă sau din poșetă caracterele, închise ermetic în recipiente speciale cu formol, și le-ar examina reciproc și
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
nemijlocit încă de la prima întâlnire. Imaginează-ți! În loc să dea mâna, oamenii și-ar scoate din geantă sau din poșetă caracterele, închise ermetic în recipiente speciale cu formol, și le-ar examina reciproc și ar putea lua o decizie în deplină cunoștință de cauză. În realitate, stăm ceva mai prost. Ajungem să cunoaștem foarte târziu într-o relație caracterul cuiva și aproape niciodată pe deplin. Așa că suntem obligați, încă de la prima întâlnire, să ne luăm după indicii. Ochii unui om, felul în
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
setea de cunoaștere și hmzz..faptul că ești sigură persoană care la vârsta pe care o are nu e un depravat alcoolic(cam că toată generația ta), ci ești un tip la Arte, care nu se teme să-și afișeze cunoștințele în public și să folosească un limbaj prin care să arate că știe! hmzzz..o primă impresie făcută cam în 20 de minute doar ascultandu-te și încercând să țin pasul cu tine în timp ce te cam agitai! Dincolo de episodul emoționant
Hier encore by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83033_a_84358]
-
reia conversația cu un complice «După cum spuneam...». Priviți din afară, parem cu toții nebuni de legat. De fiecare dată când vorbim la telefon, un prieten mă pune la curent cu agenda lui mondenă, fără ca eu să i-o cer vreodată. Diverse cunoștințe au obiceiul să încheie discuțiile cu «Mai vorbim noi zilele astea» sau, si mai ciudat, « Hai că poate ieșim și noi la o bere!» deși, în realitate, vorbim de cel mult două ori pe lună și nu ieșim niciodată la
Extra-optiunea toamnei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83046_a_84371]
-
Ironia face că tocmai în ceea ce poate părea marca distinctiva a fiecăruia dintre noi, să fim mai degrabă repetitivi și mecanizați. Trist este când descoperi că scenele nu sunt doar jucate identic, ci și condiționate de acelasi stimul (numele unei cunoștințe, scuzele unui funcționar etc). Pentru că sunt benigne, prietenii nu ne vorbesc niciodată de aceste mini-telenovele condiționate în care jucăm sau, când o fac, au grijă să le îmbrace în haină ieftină a brandingului personal: «n-ai mai fi tu dacă
Extra-optiunea toamnei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83046_a_84371]
-
din suflet să iei seama la aceste câteva cuvinte...Încerc de tare mult timp să te găsesc,e ceva teribil de imp. și am mare nevoie de o adresă de mail unde să te pot întreba ceva privitor la o cunoștință comună... E o chestiune f f imp! Mulțumiri! unnimeni@personal.ro
Interviu pe Metropotam by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83048_a_84373]
-
tu esti ăla care înghite ce i se servește, dinneruri triste la casa doina&other sad staff și apoi comentează cu detașare despre ce fel de popor sintem.hai sictir nenea io, spre deosebire de nea neni că ține, comentez DOAR în cunoștință de cauză. io, spre deosebire de nea neni că ține, pot recunoaște o problemă atunci când o văd. și, desigur, io spre deosebire de tine, cănd recunosc o problemă, vreau s-o rezolv. valete
Igrasia noii Ibize a Europei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83078_a_84403]
-
această carte și cele șase piese incluse în ea? Pentru că acum trebuia să o fac, pentru că acum era timpul favorabil descifrării înțelesurilor ei. Deși unele texte publicate aici au fost tipărite și în alte volume, iar cu altele am făcut cunoștință direct sub forma (atît de dorită de dramaturgi!) spectacolului. Pus în scenă la Teatrul Național din Iași ( Cine ajunge sus, la fix) sau la Studioul Casandra (de mers în pustiu). Felul în care este alcătuit volumul, etapele pe care le
Cine a mai văzut tribunale la Polul Nord? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14701_a_16026]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Jacques Le Rider este o mai veche cunoștință a cititorului român - și totodată o referință importantă a interesului pentru spațiul Europei Centrale, interes care a început să se manifeste puternic, în ultimii ani, și în cultura română. Decalajul față de debutul european din anii '80 al acestui fenomen - al
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
tartarini de ocazie, ce ar fi îndesit fumul cafenelelor din trecut, ne exhibau fotografii cu scaunul de pe care se ridicaseră să fotografieze, completându-ne noțiunile despre conspirația mondială ce se urzește strâns în jurul țărișoarei noastre, când nu ne aduceau la cunoștință cine sunt adevărații tartori ai Puterii, adică nu d-nii Iliescu, Năstase, Hrebenciuc, Cosmâncă, Gușe, ci deasupra tuturor, dumnealui dl Ion Popescu... O dată desființat OTV-ul nu vom mai ști adevăratul nume al conducătorului nostru, deloc nu vom afla din ce
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
în vestibul, de la ferestre, bănuim că și în somn sau pe masa de operație. Ele au provenit însă, și întotdeauna, nu de la bărbatul politic - stăpânit în manifestări și îndeobște aplecat spre mișcări generoase - nu de la iubitorul de istorie, cu înduioșetoare cunoștințe de filosofie și literatură - se pare că într-o vreme scria asemeni d-lui Radu Vasile versuri -, nu de la bărbatul politic, prin urmare, de care arena socială nu s-ar putea dispensa, ci de la gazetarul furtunos și irezistibil. Comprimându-se
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
a comis o greșeală de neiertat, depășind cota de nouăsute nouăzeci și nouă, oficial permisă. O gafă - mai precis. Să; oprim derularea emisiunii la secvența în care intervievatul, ascultat cu gura mereu deschisă de dl. Dan Diaconescu, aduce la universală cunoștință obiectul vizitei d-lui Adrian Năstase în Italia - cea mai puțin mediatizată -, respectiv construirea unui palat proprietate personală, pe o insulă mediteraneană, grațios oferită de dl. Berlusconi, și el premier și, de asemenea, cu mijloace. Cu această dezvăluire, vorbitorul și-
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
disciplinei sale, dar și metabolismul ei cu lumea. este ca o carte de vizită a celui care o ține, ea trebuie să trezească în rândul auditoriului curiozitatea de a merge la bibliotecă, pe urmele lucrărilor sale, iar acum luarea de cunoștință s-ar putea produce mult mai rapid și mai eficace dacă profesorul ar anunța de la început o adresă electronică și o alta pe internet. în această ordine de idei, păstrarea echilibrului dintre informația de tip clasic, cu trimitere la bibliotecă
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
noastre nu făceau nici cel mai mic efort ca să-și ascundă uluirea. într-un sistem în care fiecare își vedea de ale lui și nimeni nu risca pentru alții (o trăisem pe pielea mea, cînd, exmatriculat din facultate, apelasem la cunoștințe și la rude să mă susțină și, cu excepția lui Andrei Oțetea, văr primar cu tatăl meu, căruia îi datorez reînmatricularea, toți îmi întorseseră spatele, unii spunîndu-mi de-a dreptul că nu-și pot lua răspunderea de a interveni în favoarea unui
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
fie integrați în comunități de care nu aparțin de drept. în urmă cu un deceniu, am fost rugată să fac ore de conversație în românește cu un elvețian ce venise cu afaceri în țara noastră și dorea să-și perfecționeze cunoștințele din familie (bunici români). Era un domn foarte îngrijit și politicos, care părea împăiat. Motanul l-a mirosit cu interes și a scos un uau de zile mari. A trebuit îndepărtat de urgență fiindcă elvețianul nu se mai oprea din
Placul by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14727_a_16052]
-
românești din Paris, de cele mai multe ori în contexte favorabile, dar legat de anumite situații concrete, prea puțin relevante pentru a da idee despre personalitatea celui în cauză. în țară nu a revenit după căderea regimului comunist și nici nu am cunoștință ca singurul său roman, Parages (Gallimard, 1963), un succes la vremea apariției lui, să fi fost tradus în românește pînă acum. Complexitatea personalității sale este, de aceea, greu de intuit de către cei care nu au avut un contact direct cu
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
simplu peste întreaga cinstită adunare. Era de-al casei și Țucu știa să se bucure de viață. Oriunde. Chiar și într-un orășel de provincie cu o oarecare tradiție culturală, destul de ostenit și de neprivatizat atunci cînd eu am făcut cunoștință cu el. Astăzi îl privesc cu alți ochi, cu un soi de tandrețe, pentru că ne-a ajutat să ne cunoaștem, să ne apropiem, să transformăm lucrurile și situațiile mai mult sau mai puțin importante în pretexte de a ne privi
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
materială devine spontan mizerie morală iar prostia desantata sursă de intensă și iresponsabilă jubilație în grup. Pe scurt, eliminarea OTV din căminele românilor constituie un act de necesară igienă. Să vedem, însă, cum au decurs lucrurile. Nu-ți trebuie cine știe ce cunoștințe juridice pentru a observa că s-au pus caii în fața căruței. înainte de a sancționa delictele comise de OTV e clar că trebuia sancționați autorii lor. Altminteri, am putea trage concluzia că decizia CNA îi are în vedere pe cameramanii, electricienii
Antisemitismul fara antisemiti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14762_a_16087]
-
de poezie. Dacă nu se citește poezia, de ce s-ar citi comentarea ei, nu e așa? Răsfoind publicațiile lunii august, am dat peste destule poezii frumoase, care merită a fi aduse în atenția cititorilor. În Familia orădeană, o mai veche cunoștință: dl Traian Ștef. Cu un admirabil și trist poem. Tot acolo dl Ion Podosu, pe care Cronicarul îl citește pentru prima oară. Poeme simple și clare. În Revista română (nr. 2) de la Iași, o admirabilă pagină Liviu Antonesei. Am putea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
bibliotecă, de exemplu? R.: Da. Cred că asta justifică ideea de bibliotecă. Biblioteca este un monument ridicat acestei credințe, credința că universul are un sens. În diferitele moduri cum ordonăm o bibliotecă, în forma distinctă în care încercăm să împărțim cunoștințele și creațiile lumii intelectuale, încercăm și să găsim cifrul care să ne dea cheia universului. Sigur că n-am reușit încă. Dar faptul că ceva este imposibil nu ne împiedică să încercăm. De ce să nu întreprindem o aventură imposibilă? Ar
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
titlu din limbajul militar pentru volumul lor colectiv de debut - Desant). Beneficiari, toți, ai perioadei de destindere cu care a început regimul Ceaușescu, tinerii autori privesc cu dezinhibare către cultura occidentală, resping "calificarea la locul de muncă" a scriitorului fără cunoștințe filologice, se fac cunoscuți în cenacluri de care ajung să fie indisolubil legați (pentru Grupul de Acțiune, cenaclul Universitas). însă persecuțiile la care au fost supuși William Totok, Richard Wagner sau Gerhard Ortinau priveau în aceeași măsură identitatea lor literară
Un capitol de istorie nu numai literară by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14842_a_16167]
-
divagații, absolut inevitabile atunci cînd comunicarea dintre parteneri nu se realizează în parametrii exacți ai acelorași coduri. Din aceeași pricină, care privește apartenența profesională a moderatorului însuși, selecția interlocutorilor este făcută cu o foarte mare exactitate și într-o perfectă cunoștință de cauză, scopul nefiind acela de a realiza o panoramare a picturii noastre de astăzi, de a oferi o imagine multidirecțională a acesteia, ci doar unul aparent modest și lipsit de gesticulații largi, adică de a identifica un anumit tip
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
sînt percepute altfel de corp, de minte, de suflet, simțurile sînt antrenate, sînt trezite altfel, se intră într-o metafizică a simțurilor, a sunetelor pe care le poate produce o voce antrenată zilnic. Astfel, ei își conștientizează eul artistic, fac cunoștință cu el, îl investighează și atunci știu pe ce mizează. Cu ce pleacă la drum. Și totul, dar totul, trebuie explicat ca un exercițiu fundamental al comunicării, ca o formă de respect. - Simți că etapa Limoges este un fel de
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]