2,938 matches
-
I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 516) „... noi, când îi fericim pe sfinții mucenici, îi fericim mai întâi datorită rănilor lor, și apoi datorită răsplăților; mai întâi datorită muncilor, și apoi datorită cununilor gătite lor. Fiindcă rănile sunt începutul și temeiul răsplăților, nu răsplățile început și temei rănilor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Ana, omilia a IV-a, în vol. Omilii la Ana. Omilii la David și Saul. Omilii la Serafimi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
451) „ Când ajungem la raclele mucenicilor, după ce am trecut pe lângă celelalte sicrie, gândul nostru ajunge mai înalt, sufletul nostru mai puternic, râvna noastră mai mare, credința mai fierbinte. Când ne gândim apoi la chinurile, la luptele, la răsplățile și la cununile sfinților acestora, găsim iarăși alt temei de și mai mare smerenie. De-ai fi făcut fapte mari de tot, vei socoti că n ai făcut nimic mare când pui față-n față virtutea ta cu luptele acelora, iar dacă n-
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
flacăra poftei! Da, e greu, dar și cu câștig! Nu te uita la greutățile din față, ci la bunătățile viitoare! Nu la greutățile din față, ci la bunătățile nădăjduite! Nu la suferințe, ci la premii! Nu la osteneli, ci la cununi! Nu la sudori, ci la răsplăți! Nu la dureri, ci la răsplata durerilor! Nu la focul care arde, ci la Împărăția care stă înainte! Nu la călăii care stau în jur, ci la Hristos, Care încununează”. (Sf. Ioan Gură de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
vreme de mucenicie? Dar niciodată vremea aceasta nu a lipsit, ci dacă suntem treji, pururea stă înaintea ochilor noștri. Nu numai spânzurarea pe cruce face pe cineva mucenic, că dacă ar fi așa, apoi Iov ar fi lipsit de asemenea cununi, căci el n-a stat nici înaintea judecății, nici a auzit glasul judecătorului, nici a văzut pe călău, nici a fost spânzurat pe lemn, și nici coastele i-au fost împunse. Și cu toate acestea, a pătimit cu mult mai
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
aceea tocmai am spus că el ar fi vrednic nu numai de un mucenic sau doi, ci și de mii de mucenici. Dimpreună cu cele spuse, apoi și vremea însăși îi dă lui dreptul la un adaos nu mic de cununi, precum, de pildă, că a pătimit toate acestea mai înainte de lege, mai înainte de har, iar relele ce căzuseră asupra lui de năprasnă, și cu asupra de măsură chiar, s-au prelungit vreme îndelungată, deși fieștecare din acele rele era prin
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
e cu putință, m-ai putea întreba, să imiți acum pe mucenici? Acum nu-i timp de prigoană! Știu și eu! Nu-i timp de prigoană, dar timp de mucenicie este! Nu-i timp de lupte mucenicești, dar timp de cununi este! Nu te prigonesc oamenii, dar te prigonesc demonii! Nu te alungă tiranul, dar te alungă diavolul, un tiran mult mai cumplit ca toți tiranii. Nu vezi cărbuni aprinși înaintea ta, ci vezi aprinsă văpaia poftei. Au călcat aceia pe
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nu-Ți pierzi sufletul, sau să înduri aceeași pedeapsă pentru un lucru mai mic. Fiindcă nu numai cei care au fost înjunghiați, ci și cei care s-au pregătit și au ajuns gata pentru aceasta, și-au încins creștetul cu cununa martiriului (...)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori din exil. Către cei ce se scandalizează de fărădelegile și persecuțiile comise și despre Pronia lui Dumnezeu, XIX, 3-4, în vol. Scrisori din exil. Către Olimpiada și cei rămași credincioși. Despre deprimare, suferință
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
aceleași răsplăți ca și mucenicii, fără prigoană, fără foc și fără biciuri”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XIX-a, I, în PSB, vol. 17, p. 534) „Nu numai moartea mucenicească face pe mucenic, ci și voința. Cununa de mucenic e împletită adeseori nu numai de felul sfârșitului vieții, ci și de gând și de voință. Definiția aceasta a muceniciei n-o dau eu, ci Pavel, care grăiește așa: În fiecare zi mor (I Cor. 15, 31). Cum
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Național al Satului “Dimitrie Gusti”, Șos. Kiseleff nr 28-30, București,www.muzeul-satului.ro Ediția de anul acesta a festivalului culturii indiene se bucură de susținerea și participarea Incredible India. Parteneri culturali: Centrul de Artă Euterpe; Tansen - Centrul Cultural Indian; Editura Cununi de Stele; Prakriti School of Yoga; Biblioteca Pedagogică Națională „I.C. Petrescu”; Sahaja Yoga Romania; Made by You; UniCo - Universitatea Copiilor; Creative Arts. Sponsori: K+K Hotels; Hotel Răzvan. Parteneri media: Jurnalul Național, AGERPRES, National TV, Radio România Cultural, Radio România
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94326_a_95618]
-
bine și faci dovadă, La Templul Mamei, la Izvorul de Lapte și la Izvorul de Miere Mi-ai așezat pocalul sub sânul unde pruncul se cere. Mi-ai dat ramura Mărului de Aur, Paharul cu sângele durerii de taur Și cununa de laur, Coronița de frunze de mirt, să mă gătească Zâna de Marea Zburdă și Râzgâierea cea Muierească în care pe om vine femeia să-l meșteșugească... Mirele Mamei Pământului, mă iartă, iartă, Dă-mi Floarea Făinii, Mama Pitei, Colacul
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
busuioc și văr dulce cimbrișor laolaltă viețuiți în grădina de pe deal botezuri, nunți, înmormântări pe toate le priviți egal, cu pace, dragoste și milă, sub razele bisericii de lemn a Sfântului Ioan. Roiul din stupii leliței Ana va pleca curând cununi de lumini lepădând pe capetele voastre cuminți, nicicând încoronate. De Sân Toader și voi vă veți afla visând la hora prinsului verilor și al văruțelor când fete și băieți prind în prunii de pe deal colaci și cântă cristali, cu glas
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
Cavalcada tiradelor. Ah, unde sunt anii de odinioară Cu cireșe pietroase și fragi dulci Ca ochii de copil? Câți mai sunt anii Câți mai sunt anii nu știi, nu știi, Gândul caută noi simetrii, Tălpile îți ard cum cărbunii aprinși, Cununa de sudoare ține loc Cununii de lauri. Drum drept, drum sângerând, Asculți ciocârlia și greierul, Ai ochi pentru trandafiri, Dar și pentru urzici. Nu-ți este prietenă ura, Mult suferi pentru miopiile veacului. Plajă Pe tine te-a născut un
Poezie by Petre Got () [Corola-journal/Imaginative/8306_a_9631]
-
anii de odinioară Cu cireșe pietroase și fragi dulci Ca ochii de copil? Câți mai sunt anii Câți mai sunt anii nu știi, nu știi, Gândul caută noi simetrii, Tălpile îți ard cum cărbunii aprinși, Cununa de sudoare ține loc Cununii de lauri. Drum drept, drum sângerând, Asculți ciocârlia și greierul, Ai ochi pentru trandafiri, Dar și pentru urzici. Nu-ți este prietenă ura, Mult suferi pentru miopiile veacului. Plajă Pe tine te-a născut un val Din spuma mării și
Poezie by Petre Got () [Corola-journal/Imaginative/8306_a_9631]
-
făcute în România, între anii 1904 și 1916, a publicat, în celebra revistă „Folklore”, studii despre ouăle de Paști, obiceiuri legate de moarte și înmormântare, deochi și antidoturile lui, strigoi, fluturi și viermi de mătase, dracul în folclorul românesc, sărbătoarea cununii de la seceriș, semne românești pe blocurile de sare. Scrisorile sale către M. Gaster abundă în solicitări de informații pe teme din cele mai diverse: parastasul de 40 de zile, Paștele Blajinilor. M. Gaster a îndrumat-o consecvent, pentru că a văzut
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
precum În cer, e bine Urcăm spre voi, trecând prin Moși Craciuni... 21 decembrie 2008 DRUM Motto: Gază E liniște și pace, oameni buni! Toți cerșetorii lumii sunt sătui Pe lumea de morminte, ard cățui Și crucile de cetini, au cununi Rugandu-te pe nume să le spui... E liniște și pace, si e cald Chiar dacă unii semeni mor de ger Așa e pe pământ, precum în cer Nu-s unii sus, de altii-n hau, nu cad Nu-i pace
Poezii. In: Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/75_a_292]
-
pironesc, Îl înjură, Îl batjocoresc. „Pilat n-a hotărât aceasta; dar ei fac toate acestea de la ei; ei sunt totul: și acuzatori și judecători și călăi. Nu I-a fost batjocorit numai un mădular, ci tot trupul. Capul, cu o cunună de spini, cu lovituri de trestie, cu pălmuiri; fața, cu scuipări; obrajii, cu palme; tot trupul cu flagelări, cu îmbrăcare cu hlamidă roșie și închinăciuni fățarnice și batjocoritoare; mâna, cu trestia pe care I-au dat-o să o țină
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
făcută pentru pitici. Nu se simțea în largul lui printre acele icoane și lumânări aprinse, nu fericirea lui o cântau glasurile cavernoase ale coriștilor. Un amănunt dezolant, țarina ceruse ca toți cavalerii de onoare, însărcinați, potrivit obiceiului, să țină o cunună simbolică deasupra capetelor viitorilor soți, să fie pitici de la Curte. Or, dacă cel care stătea în spatele lui Vasia ridica fără efort diadema tradițională la înălțimea dorită, cel care trebuia să facă același lucru în spatele Nataliei era nevoit să întindă brațul
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
amândouă bagă pe om în gheenă, dar fiindcă Pavel totul face cu iconomie și înțelepciune, pentru aceea a mărit aici (I Cor. 6, 15) păcatul curviei mai mult decât celelalte 178. Doar în această iubire adevărată, sfințită prin taina Sfintei Cununii și cu ajutorul harului dumnezeiesc, fiecare om dăruiește celuilalt nu moarte, ci viață, îl ajută pe celălalt să devină el însuși în forma proprie lui de slujire și creație 179. Numai urmând calea adevăratei vieți creștine vom putea să spiritualizăm tot
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
păcatelor unde șerpuiește calea tristeților? poate cândva în călcâul meu va înflori un pinten îngeresc Unde și când cele ce nu se văd și cele ce se arată în joncțiunea dintre steaua pierdută și viitorul amăgitor se împletesc strâns în cununa tăcerii de nu se mai poate ghici unde și când se stinge viața și adie apropierile morții Nici urmă nu se mai aude nici urmă de umbră pe șoapta târzie a rugăciunii de seară un foșnet de aripi din al
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/8930_a_10255]
-
aprins În cămin domnește o stare a inimii, crudă poveste! Malurile din mine nu se mai unesc, fericit sunt de nașterea ta! În roșu și verde, trei zile vom arde Împreună În vatră! Din iubirea fără sfârșit ți-am Împletit cunună de brad și vâsc roditor. Niciun Moș Crăciun nu apare! La geamul din mine, rodii și inătoare poruncă! Ce Ignat divin! Ce plugușor În adâncul ființei din lucruri, ce buhai zgomotos de-ntristare, cu Bădița Traian, cu Vicleimul ascuns, cu
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
de stare născândă? moartea sclipind în temeri îndepărtate Cuvinte nerostite grindini negândite întâmplări înșelătoare îmi cad în palmă de-a lungul cuvintelor pe care nu le-a rostit cel pierdut prea devreme zadarnic câte o stea zburătoare se nimerește în cununa neuitării cuvintele rămân tăinuite în tăcerea neclintită din iarba mormântului Răstimpul dat port în auz stârnirea ascunsă a răstimpului ce mi-a fost dat în puterea cui se află căderea clipei rănile timpului prins în opreliști de gheara uitării din
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/9395_a_10720]
-
piaptănă sub luceafărul de dimineață asemeni unei sălcii îndrăgostită de apă își desfiră părul în valuri îl clătește cu leșie, cu metale și pulberi de lumină și părul i se zvîntă la trecerea nourilor și se varsă, pe furtună, din cununa de la marginea patului drept în calea robilor (în 19 ale iernii dintotdeauna) ziua aceea așteaptă-mă-n iarnă: eonul e-afară îmi bate la geamuri, se-ndură de noi așteaptă-mă-n moarte: voi fi o vibrare voi fi și
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/9562_a_10887]
-
cea roind în jurul / frunții de copil din flori - polen / să culeagă? - fiecare dîndu-i / ac pentru-a-l nălța în zborul ei / măcar pe o clipă și murindă / alta vine să-i dea ac și ora / îi dă ghimpe și roind cununa / se-nnoiește-n zbor și trupul lui / pluricelular e ca un fagure: / nu-l mai ține cruce, chingi, nu-l țin / cuiele din palme, doar cununa / de albine, cea roindă,-a cărei / miere grea și ceară străvezie / carnea trupului prelins
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
fel și mustrare, când e rea. Suntem sfătuiți să nu dialogăm cu diavolul căci riscăm să pierdem la dialectică, acesta fiind deosebit de iscusit în viclenii. După aceea urmează lupta în care mintea biruie sau e biruită și e pricină de cunună sau osândă când ajunge la faptă. Dacă medităm asupra ei și începem să ne îndulcim cu perspectivele păcatului, s-a produs însoțirea gândurilor noastre cu cele ale diavolilor vicleni, „ne-am lipit de gândul rău, ni l-am însușit, nu
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
frate, care în ispite își punea nădejdea în Dumnezeu, crezând că Dumnezeu îngrijește de el, și purta astfel ușor ispitele. Numai aceasta făcea de la el: se ruga neîncetat. Căci știa că, pe cât se întind cele neplăcute, pe atât se gătesc cununile celui ce rabdă<footnote Ava Filimon, Cuvânt foarte folositor, în Filocalia..., vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, p. 169. footnote>. Să ne întărim, deci, prin pomenirea numelui lui Iisus pentru că nu este putere mai mare în cer și pe pământ
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]