1,500 matches
-
munții Oraștiei Tăblițele Tărtăriei Toate ne vorbesc acum Despre poporul român. Acolo între Carpați Dacii au fost organizați Și un stindard au avut Trup de șarpe, cap de lup. Este clar ca bună ziua Dacii n-au cunoscut ura, A Carpaților cunună Este Dacia străbună. DINCOLO DE TIMP De unde vin in acest colț de lume Ce-i plin de sărăcie și alean? Vin de la Războieni, de lângă Bălgrad Pe unde a trecut și el, Traian. Din țara binecuvântată De bunul Dumnezeu pe-acest pământ
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Din_volumul_haos_editura_anamarol_2010.html [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
Vin din popor și cânt pentru popor, spunea. Dar moartea primită în dar? Jur, nu voi scrie despre ciobanul mioritic. Ha, ha,, ha! Această îmi este atitudinea În fața lebedei plătită cu arginti! Cântă fals! Râzând, am învins! Să vă fie cunună ziua în care m-am ridicat în picioare după luni de chin zăcute în pat! Am găsit în spatele televizorului o lumânare am izbit-o în foc! M-am întors din iad! Nu voi spune curat că m-am măritat cu
BALADĂ. MOARTEA TRECE PE TUŞĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1463830518.html [Corola-blog/BlogPost/385024_a_386353]
-
pentru că nu voiau să își părăsească prietenele și soțiile. Din acest motiv, împăratul a interzis logodnele și nunțile în Roma. Valentin, preotul, neputând răbda păgubirea sufletească a tinerilor, pentru că majoritatea căzuseră pradă păcatului, dedându-se la desfrâu, a început să cunune, în secret, cuplurile de tineri ce apelau la el. Când împăratul Claudius a aflat că preotul Valentin a nesocotit hotărârea sa, l-a întemnițat pe părinte, care a și murit ca martir, în închisoare. Uite, nu e Valentin Biserica creștină
VALENTIN – ÎNTRE SACRU ŞI PROFAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 by http://confluente.ro/Valentin_intre_sacru_si_stefan_popa_1391968130.html [Corola-blog/BlogPost/341211_a_342540]
-
ce ți-am păstrat-o-n sufletul sfios! Prin noapte albastră caut mister, când dorul în gânduri mă frământă. Pe scară de cuvinte urc la cer, cu inima de iubire frântă. Îmi plouă dorul-n așteptare, după iubire fără prihană. Cunună din razele tale să-mi lege destin de pământeană! La soarta mea prin nopți să veghezi, iubire eternă să-ți dăruiesc! Cu raze reci să mă-mbrățișezi că, rece voi fi în astral ceresc! Îngenunchez în fața sorții, să mi te
MIHAI EMINESCU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1434230214.html [Corola-blog/BlogPost/360511_a_361840]
-
cum câștigam întrecerile de Bobotează, cu cei doi cai ai noștri, întreceri ce se organizau pe terenul viran de lângă pod. La început, fratele mai mare era victorios, apoi eu mai târziu. Vărul meu, și totodată finul părinților mei, care îl cununaseră, cam geambaș de felul său, iubea mult caii și avea mereu cai tineri, grași și frumoși, cu care se fălea prin comună, când îi plimba mergând în buiestru la căruța cu leagăn și păcănitori la roți, de se auzea de la
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
genial, pătimitor și mărturisitor naționalist, un Român venit din stirpea unei gene germane, dar supra românizat prin mistica spiritului unei națiuni dace eminamente jertfitoare întru iubire și frumos, cunoscut pe final, dar mult îndrăgit și prețuit de mine, s-a cununat prin har și jertfă cu frumoasa și mistica Basarabie: „Țara mea de dincolo de țară/ cu privirea umedă de jind,/ te-am purtat în mine pribegind,/ ca pe-o flacără ce arde pe comoară.// Încă din pruncia mea de aur/ m-
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
și gara Lotru cu o arhitectură aparte specifică zonei. Puțin mai sus întâlnim o centrală hidroelectrică, barajul și lacul de acumulare. Pe rând se găsesc satele Corbu și Proieni, unde se spune că la bisericuța de acolo s-ar fi cununat domnitorul Mihai Viteazul cu doamna Stanca... Tot în zona Proieni este un pod CFR în curbă, peste Olt, foarte vechi, unicat în Europa! La câteva sute de metri spre amonte, peste bătrânul râu, este o punte pe cabluri care face
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
fără patimi Drăgaica,vine ca un vraci. Din cultul soarelui,ea vine Cu a iubirii sărbătoare. Noi s-o cinstim cum se cuvine Sânziana,zâna floare. Drăgaicele sunt zâne bune Ce prin păduri și câmp trăiesc, Și poartă florile în cunune, Cu ele se împodobesc. Puteri magice dau la plante Și pe bolnavi tămăduiesc, Când sunt de oameni respectate, Și-n ritualuri le slăvesc. Dar se răzbună crunt în noapte Când ritualul nu-i făcut, Cu Ielele-s asemănate, Ca-n
DRĂGAICA-SÂNZIENELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1434720493.html [Corola-blog/BlogPost/352925_a_354254]
-
a convins, doinind duios, că „dorul e mai greu decât un sac de sare”, iar de la Mihorenii Herței, o frumoasă copilă, Adriana Lupu, cu memorie fenomenală și măiestrie actoricească, a recitat o odă pentru „Limba care-i numai dor,/ E cununa cea de aur,/ Unui neam nemuritor”. Ansamblul folcloric „Moștenitorii” al liceenilor din Chișinău, condus de Valeriu Chiper, a demonstrat adevărate perle populare și, după cum se cuvine oaspeților, n-au fost limitați în timp, uitând că ce-i prea mult, până la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/trista-zi-in-joc-si-cantec/ [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
amenajările, păstrând, cel puțin în parte, aranjamentele de altă dată ale mobilelor și lucrurilor, ele au luminozitate, fac simțită prezența spiritului nichitastănescian. Într-una din încăperi, vitrinele oferă imaginea universului poetic, cu cărți, manuscrise, diplome, distincții, deasupra tuturor ridicându-se Cununa de aur” a poeziei, cu care Nichita Stănescu fusese încoronat în 1982, la Serile de la Struga, din Macedonia pe atunci iugoslavă. Într-o altă cameră sunt o parte din cărțile familiei Stănescu, precum și cărți ale lui Nichita și despre Nichita
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
poemul” nostru (iar) la școală! deci... Te provoc, PRIETENE de vers, Să scriem ce nu s-a mai scris!... Să ne facem casă-n Univers Și să trăim ca-n Paradis! Vom face vâlvă printre aștri, Cu stelele ne-om cununa, Vom fi atâta de albaștri Că nimănui nu-i va păsa!... Aici, pe Terra, -s multe rele Ce înfloresc peste mormânt! Să evadăm, deci, printre stele Chiar de n-om scrie vreun cuvânt!... Ne-om întoarce-acasă peste ani Și-om
PRIETENUL LA NEVOIE SE CUNOAȘTE! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1443117658.html [Corola-blog/BlogPost/381851_a_383180]
-
descântec de dragoste, al cărui autor nu-l cunosc dar l-am „cules” din amintirile mamei mele care știa foarte multe descântece: Noaptea Sânzienelor Între cer și pământ Iubite de Lună și vânt, Plutesc peste plaiuri... Alaiuri de zâne cântând. Cunune-mpletesc... ...din razele Lunii, Din florile-alese Proaspăt culese... Din rouă de seară... Cunune-mpletite. Soarele și Luna... de-or purta cununa... Fi-vor numai Una (autor anonim). Ritualul de Sânziene preluat de la tușa Sia: Florile de scaieți, tunse de puf, sunt
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1435127054.html [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
sărutare. Îi plăceau sărutările lui, dar, pur și simplu i se făcuse frică când se trezise prinsă strâns în brațele flăcăului. Avea doisprezece ani. „Un măr necopt” îi atrăsese atenția părintele Ilie lui Florin când acesta îi ceruse să îi cunune. „Poamele le mănânci abia după ce sunt bine coapte”. Simțea încă strânsoarea acelor brațe, umezeala sărutărilor. Mai târziu, când poamele se copseseră suficient, ea plecase, iar Florin nu o putuse privi plecând. Nu se potrivea ceva! Ea era la Cluj, el
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1452315944.html [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
te pătrundă cu vară ta senina tu mângâi-o, mai bine, căldura înverzita s-o vezi ades născânda în dulcea-i existența, ființa ta prea bună, sfinți-va locu’-n care trăiește far’ păcat comoara fi-vei și sfântă ta cunună aievea va fi nimbul d-urmașii tăi purtat Fericit e-acela ce împrumutul vieții să-l dea înmiit în juru’-i va ști apoteotic în fiecare zi, din roua dimineții, să facă ploaie sfântă, s-alunge râul sfetnic De-aceea niciodată
A IERNII RĂUTATE N-O LĂSA ÎN TINE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1432233938.html [Corola-blog/BlogPost/374661_a_375990]
-
fiecare lună de relație sărbătoreau: avem o lună, avem două luni și așa până când într-o zi Manuel i-a propus să se căsătorească, însă exista un impediment, cel al religiei, era catolic, ea ortodoxă, în ce rit se vor cununa? Era o întrebare grea, fiecare ținea la religia lui, nu ajungeau la un compromis, până când l-a cunoscut pe Andrei... era înalt, chipeș, cu părul negru și creț, frumos, suplu, vorbea atât de frumos, știa atâtea, era în zodia Leu
ROMANUL DIANEI -CONTINUARE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1460202770.html [Corola-blog/BlogPost/384770_a_386099]
-
lacrimă, de râs sau de durere, fericirea și nefericirea, pentru că ele alcătuiesc viața și aceasta a fost ilustrată prin diamantul inegalabilului său talent. Când spunem Caragiale, spunea Ceahlăul, străjerul Moldovei, spunem uriaș care străjuiește granițele literaturii române. Maestrul s-a cununat cu Nemurirea. Să-l sărbătorim, popor român! Lăsați-i pe Tipătești, Trahanachi, Farfurizi, Cațavenci, pe Zoițicile, Mițele, Zițele, pe Leonizi și Efimițe, lăsați atmosfera viciată, aerul îmbâcsit de minciuni pe care ei le proclamă adevăruri, cărora ei îi spun inteligență
ANUL CARAGIALE de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Anul_caragiale_ion_c_hiru_1332436334.html [Corola-blog/BlogPost/364916_a_366245]
-
-și ia altul nou, dar puținii banii strânși din onorariile primite, i-a folosit să mobileze apartamentul primit de la stat. Ar fi vrut să facă cununia la oraș, dar Ion, mândru că are un fiu avocat, ținuse morțiș să se cunune în sat pentru a se lăuda cu feciorul care ajunse domn la oraș. Nu i-a frânt voia, chiar dacă era dur și necioplit Ion îl iubise, îl crescuse ca pe copilul lui, iar mai târziu când s-a dovedit că
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1491542619.html [Corola-blog/BlogPost/385349_a_386678]
-
condamnat la moarte, să piară-n taină i-au lăsat (De frica poporului...) și în CHRISTOS s-au Botezat, În apă în Cilicia ! Când Dregătorul a aflat, Lor și la 2.500, capetele le-au tăiat... Și toți aceștia, Mucenici, Cunună-n Ceruri au primit De la Cel ce e-Începutul, și Viața fără de sfârșit ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, Jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R.(Rev."Cultura Vâlceană", ș.a.). Referință Bibliografică: Sf.Mc.Diomid Doctorul / Paulian
SF.MC.DIOMID DOCTORUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1439833571.html [Corola-blog/BlogPost/373422_a_374751]
-
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1564 din 13 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Recenzie de Livia CIUPERCĂ Pentru doamna Elena Armenescu, medic și apreciat poet, deopotrivă, cea mai de preț menire este iubirea. Iubirea Împărătească. Acestă cunună a cununilor transpare într-un poem, inspirație divină, contemplație prin transcendere, în modulații armonice și patos incantatoriu. Iubirea Împărătească (Editura Mirabilis, 2006, ediție bilingvă) este un poem amplu, bine structurat, străbătut de fiori dramatici, cu învăluiri cantatorii, versete de superbă
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1428933919.html [Corola-blog/BlogPost/348752_a_350081]
-
îl durea măseaua, Făcea tumbe cu umbrela Și își arăta rindeaua. Două doamne cocoțate Pe un munte numai peturi Împărțeau păreri dințate Și rețete de șerbeturi. Uite popa nu e popa, Un paroh face mătănii Și cu nu știu care scop a Cununat două gângănii... Cum de nu ai pic de milă C-ai găsit-o-n pat cu mine, De duduca de copilă Să-i dai miere de albine? Apa nu ține de foame, Foamea nu ține de sete, Acră-i ciorba
CROCHIURI LA LIBER de ROMEO TARHON în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/Crochiuri_la_liber_romeo_tarhon_1369471537.html [Corola-blog/BlogPost/354926_a_356255]
-
PRETUTINDENI), determină irumperea irepresibilă a dorinței evadării din circumstanțele constrângătoare proprii mundaneității. Întrebările vor fi mereu prezente în acest areal clocotitor. Lirismul Viorelei Codreanu Tiron poate avea și patina fin de siècle caracteristică vechilor vise trăitoare între viață și moarte: Cununată cu timpul,/ destinul/ mi-a făcut rochie de mireasă/ din mătasea prăfuită a amintirilor/ ce mă trag spre un trecut/ - veșnic prezent - / din câmpiile-nflorite/ sub un cer încărunțit de stele. (CUNUNATĂ CU TIMPUL). Participarea la actul devoțional se realizează
CRONICĂ LA VOL. FĂRĂ TITLU/OHNE TITEL, VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Metamorfoze_cronica_la_vol_fara_ti_viorela_codreanu_tiron_1346315951.html [Corola-blog/BlogPost/355320_a_356649]
-
caracteristică vechilor vise trăitoare între viață și moarte: Cununată cu timpul,/ destinul/ mi-a făcut rochie de mireasă/ din mătasea prăfuită a amintirilor/ ce mă trag spre un trecut/ - veșnic prezent - / din câmpiile-nflorite/ sub un cer încărunțit de stele. (CUNUNATĂ CU TIMPUL). Participarea la actul devoțional se realizează într-o profundă atmosferă cromatică. Sacramentele astrale înnobilează hora de vise (LINIȘTE). Este o perpetuă căutare. Dimensiunea spațio-temporală devine variabilă, de aici rezultând o stare metamorfică aflată în deplin elan: Pădurea se
CRONICĂ LA VOL. FĂRĂ TITLU/OHNE TITEL, VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Metamorfoze_cronica_la_vol_fara_ti_viorela_codreanu_tiron_1346315951.html [Corola-blog/BlogPost/355320_a_356649]
-
de după război. Noul regim răvășește satul, răstoarnă vechile rânduieli, scoate în față pe sărăcanii satului, un Isosică, Tăbârgel, Plotoagă, Zdroncan, Bilă, Mantaroșie etc. De ce romanul s-a numit „Moromeții”? Mergând pe firul documentelor am găsit în „Însemnarea celor care se cunună” din anul 1834 că „s-au logodit și s-au cununat mirele Dumitru sin MARIN MOROMETE, locuitor în satul Bucovul (vecin cu Siliștea Gumești) cu numita mireasă Dobra, fata lui Neagu Dinu, locuitor în satul lor, în luna decembrie, ziua
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
față pe sărăcanii satului, un Isosică, Tăbârgel, Plotoagă, Zdroncan, Bilă, Mantaroșie etc. De ce romanul s-a numit „Moromeții”? Mergând pe firul documentelor am găsit în „Însemnarea celor care se cunună” din anul 1834 că „s-au logodit și s-au cununat mirele Dumitru sin MARIN MOROMETE, locuitor în satul Bucovul (vecin cu Siliștea Gumești) cu numita mireasă Dobra, fata lui Neagu Dinu, locuitor în satul lor, în luna decembrie, ziua 16, anul 1834, ce se arată împotrivă prin mine Popa Marin
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
și iubirea ce-o animă. A muncit, a studiat, greu a fost, dar a-nvățat Că viața este frumoasă când ești fericit acasă. COPIII MEI În superba mănăstire ei credință și-au jurat Inimile lor bat tare, preotul i-a cununat. Fericită, zâmbitoare, ea se sprijină de el... Cu-n buchet de orhidee și pe deget cu inel. Joseph este mândru tare, de parcă ar fi un prinț, Protejând-o-n a lui brațe de privirile fierbinți. Și iubita lui Susanne îl
RAMURI ÎN ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 126 din 06 mai 2011 by http://confluente.ro/Ramuri_in_arborele_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/344256_a_345585]