53 matches
-
de taxa capului. 1820: Era în funcție noul preot „uj pap’’ Văsălie Tohat, iobag. Sesia sa iobăgeasoă e declarată "portio canonica" (parte bisericească) și astfel e scutită de orice impozite. 1826: A fost introdusă matricola pentru evidența născuților, morților și cununaților. 1822-1836: Construirea și pictarea bisericii, care dăinuie și azi — monument arhitectonic de inestimabilă valoare artistică. Pisania din partea interioară a fruntariuiui altarului de deasupra ușilor împărătești, spune: Această sfântă bisiarică, cu mila și cu ajutoriul pria î(n)ălțatului, și atotputiarnicului
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
de Administrația Austriacă în anul 1760-1762, copiată din arhiva de război din Viena, că locuitorii comunei Comăna de Jos, în majoritate ortodocși nu aveau biserică. După această dată nu se cunoaște data când ortodocșii și-au zidit biserică.În protocolul cununaților se știe și se amintește că biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” exista în anul 1806, având ca preot pe Ioan Popa. Biserica aceasta este mai mare și cu trei cupole interioare la pronaos, naos și altar, deși condițiile de lucru
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
Din film răzbate dragostea lor față de pământul natal și nostalgia după locurile dragi, după râurile În care se scăldau În copilărie, după școala unde Învățaseră să scrie și să socotească. Ei Își amintesc de biserica satului Boian unde fuseseră botezați, cununați sau Își prohodiseră morții dragi. Greutățile cu care au luptat nu au fost puține, pornind de la faptul că nu vorbiseră deloc limba țării În care au poposit. Dar amintirea a tot ceea ce odinioară Îndrăgiseră i-a făcut să dea numele
Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
În momentul când se duceau la petrecere, toată lumea „sărut-mâna”, „bine te-am văzut, nașu'” și așa mai departe. Îți imaginezi că într-o comunitate unde erau, unde m-am născut eu, la 150 de case și, din care aveau 17 cununați și botezați. Erau suficienți de mulți, plus rude. S. P.: - Unde ați urmat școala primară ? D. G.: - În satul natal, Slobozia, deci, a trebuit să fac patru clase, eu am înterupt un an, pentru că nu erau șapte clase în sat
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
fier, cu lentile lungi și pătrățoase, așa cum arată lamelele de microscop. Vinișoare sparte îi înroșeau vârful nasului. Rozacee, îi spunea ea. Ar fi fost mai ușor să ți-o imaginezi într-o casă de turtă dulce decât într-o mănăstire. Cununată mai degrabă cu Moș Crăciun decât cu Hristos. Șorțul apretat pe care-l purta peste rasă era de-un alb atât de strălucitor, că atunci când am sosit prima dată, proaspăt adusă de la marele meu accident rutier, toate petele lăsate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
el este și mai exact atunci când prezintă într-un testament primul său divorț în versurile următoare: „a fugit și m-a lăsat/ și dealul Mitropoliei/ necontenit l-am urcat,/ arătând la judecată/ că ea pe altu-a voit/ și, cu mine cununată,/ cu minciuni s-a pomenit“. Competența consiliului ecleziastic La Mitropolie sunt judecate toate procesele considerate cu „caracter bisericesc“, de la cele în care sunt implicați clericii până la cele privind proprietățile și averea Bisericii, sau cele referitoare la familie și individ. Analiza
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ca nuna care cunună să nu fie cumva însărcinată; altfel nu vor trăi copiii noilor căsătoriți. După ce se termină serviciul religios al cununiei, un nuntaș aruncă prin biserică cu flori, cofeturi, alune, nuci, în semn că din acea zi tinerii cununați trebuie să părăsească toate jocurile copilărești și să înceapă a se ocupa numai de lucruri serioase, pentru viața conjugală. Mirii când pleacă la târg, după cumpărături, să ia două scule de mătase, unul roșu pentru mire și altul alb pentru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
i-a luat pecetea”, în funcție de competența sau destoinicia vornicului. Din ordinul guvernului austriac, în 1781 s-a organizat oficiul stării civile pe lângă fiecare oficiu parohial. În registrele de stare civilă parohii erau obligați să înscrie numele și prenumele celui botezat, cununat sau înmormântat. Numele vămenilor au fost scrise fără modificări, în sensul germanizării, rutenizării sau sârbizării, păstrându-se numele românești. Pentru populația germană de religie luterană registrele de stare civilă s-au păstrat la parohia din Prisaca Dornei - Eisenau. Exploatarea bogățiilor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
lor. Timpul căsătoriei poate fi, În concepția poporului, fast sau nefast, după cum indică anumite semne. Sunt zile bune și zile rele, zile fericite și nefericite. Zilele cele mai potrivite, bune și ,,norocoase de pornit În pețit, de logodit și de cununat sunt joia și duminica. Timpul cel mai uzitat pentru Încheierea sau facerea nunților e toamna, după ce s-a sfârșit tot lucrul câmpului si s-a stors vinul. Câșlegile de iarnă sau cârnilegile sunt perioade menite pentru celebrarea nunților; sfârșitul acestor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ca nuna care cunună să nu fie cumva însărcinată; altfel nu vor trăi copiii noilor căsătoriți. După ce se termină serviciul religios al cununiei, un nuntaș aruncă prin biserică cu flori, cofeturi, alune, nuci, în semn că din acea zi tinerii cununați trebuie să părăsească toate jocurile copilărești și să înceapă a se ocupa numai de lucruri serioase, pentru viața conjugală. Mirii când pleacă la târg, după cumpărături, să ia două scule de mătase, unul roșu pentru mire și altul alb pentru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
culbecii își leapădă capacul abia după ce tună primăvara. Cel ce pătimește de durerea șelelor se vindecă dacă ia un culbece, îl usucă, apoi îl pisează în praf și-l bea într-un pahar cu apă. Cununie Poporul crede că acei cununați nu-i mai poate nimeni despărți, doară singură moartea. Să nu faci cununie în casă, că rămîne unul văduvoi. Se crede că numai dumineca și joia este bine a se cununa; dacă s-ar cununa cineva în alte zile, apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
își ajunge acest scop dacă ia la cununie în sîn atîtea nuci fripte, pe care le îngroapă în pămînt, cîți ani voiește să fie fără de copii. La cununie, pe cînd se cîntă Isaia dănțuiește, se aruncă de vătăjei* asupra celor cununați zaharicale, alune etc., crezîndu-se c-apoi tinerii vor duce un trai dulce și vor avea belșug. După ce se termină serviciul cununiei, un colăcer aruncă prin biserică flori sau cofeturi, sau alune, sau nuci, spre semn că din acea zi tinerii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zaharicale, alune etc., crezîndu-se c-apoi tinerii vor duce un trai dulce și vor avea belșug. După ce se termină serviciul cununiei, un colăcer aruncă prin biserică flori sau cofeturi, sau alune, sau nuci, spre semn că din acea zi tinerii cununați trebuie să părăsească toate jocurile copilăriei și să înceapă a se ocupa numai cu lucruri serioase pentru o viață conjugală. Dacă se întîmplă ca în ziua în care doi tineri au să primească cunu nia să fie și o înmormîntare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
atunci tinerii, la vremea lor, o să moară odată. Lumînările de la nuntă se păstrează pînă la Paștele viitor, cînd trebuie arse în întregime la înviere, precum și [în] cele trei nopți. Cînd după cununie se arde toată lumina îi semn că omul cununat nu va trăi mult. E o prevestire spăimîntătoare că se rupe lumînarea mirilor în timpul cununiei: moartea. Cînd un om bolnav ajunge în agonia morții, i se pune în mîna dreaptă o lumînare de ceară aprinsă, ca dîndu-și sfîrșitul să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Catolică recunoștea, în anul 1854, în Calendarul franciscano-iulian, publicat în Iași, vechimea protestanților husiți în Moldova. Episcopul de Bende, Antonio di Stefano, anunța atunci că în Huși se păstra un registru din anul 1435, în care erau notați catolici botezați, cununați și înmormântați. Cercetând originea persoanelor înscrise în registru, vicarul apostolic al Moldovei a ajuns la concluzia că acei oameni aveau nume românești, cu excepția unui număr mic de nume slave, ceea ce pleda pentru convertirea unor români ortodocși la religia catolică. Gh.
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fie pomeniți cu toate ocaziile de noi, cei care, cu cât trece timpul, cu atât sunt dați uitării; unii dintre acești eroi căzuți la datorie, nu mai sunt pomeniți nici la slujbele preoților în bisericile unde au fost botezați ori cununați, cei care au avut familii proprii și copii. Au fost uitați și de propriile lor familii, copii, uni s-au pierdut și ei,alții care trăiesc au uitat de cei care leau dat viață, pentru că așa este factorul timp, cel
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
după introducerea și în Moldova, începânăd cu 1 ianuarie 1832 a legiuirii numită „Regulamentul Organic”, prima constituție pentru șările Române, prin porunca din 10 ianuarie 1832 se introduce serviciul de stare civilă. Preotul era obligat să completeze registrul pentru născuți, cununați și morți. Situația trebuia înaintată lunar isprăvniciei ținutului (prefectura de astăzi). O dovadă clară că preoții nu au răspunsă acestei porunci este hotărârea luată de Alexandru Ioan Cuza, în cadrul noii împărțiri administrative, din 1865, ca starea civilă să fie luată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de Costache Conachi, vornic, locțiitor al marelui logofăt.” O altă poruncă, din 10 ianuarie 1832, a episcopului de Roman, Meletie, care, prin protoiereu, era adusă la cunoștința tuturor preoților cu popor, cu parohie, se referă la introducerea registrelor pentru născuți, cununați și morți. De asemenea, trebuiau însemnate pricinile și evenimentele mai importante și predate lunar la isprăvnicia ținutului. Bazat probabil pe o tradiție distorsionată de vreme, Gheorghe (Ghiță) D. Iacobeanu, în Monografia sa despre Lunca, nu spune că în Lunca a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcuse foaia de zestre pe 30 octombrie 1708) s-a căsătorit cu banul Manolache Lambrino, grec (se trăgea dintr-o ramură a familiei Rangabé din Istanbul și venise la București din Moldova, căci era nepot al lui Antonie Vodă Ruset), cununată fiind (nunta a ținut de la 26 până la 31 octombrie 1708) tot de stolnicul Constantin Cantacuzino. Pe ea, împreună cu soțul ei, a trimis-o Constantin Brâncoveanu la Stanbul să obțină permisiunea de a-l însura pe Răducanu cu fata lui Antioh
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sfințenie (2); simbol (2); soți (2); zurgălăi (2); acțiune; de argint; aură; aureolă; bairam; basm; bine; binecuvîntare; blîndețe; botez; brad; buchet; bucurii; bunăvoie; călătorie; cap; cărămidă; cerească; civil; clar; colac; colind; colindă; comoară; coroană de flori; cred; cucoană; cumătră; cuminte; cununat; cununiță; cuvînt; dans; de; demult; devotament; dispoziție; distracție; divorț; dorință; drăguță; Dumnezeiască; Dumnezeu; el; el și ea; emoții; erou; etern; evenimente; familia; făină; femeie; finii; fir; cu flori; flori de cîmp; frunte; grîu; grup; iarbă; in; inel; inocență; împărat; împletitură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
altcineva, că acești oameni sînt, în presă, că acei ultimi dintre drepți, de care vorbește Biblia, fără de care nici un rînd, nici o pagină, nici lumea întreagă a gazetei n-ar putea să existe. Roger aparține speciei tot mai rare de gazetar cununat, civil și religios, cu gazeta pe care o face. Vreți să știți cum îl ține minte un om care i-a stat aproape, ani buni, ca tînăr colaborator, ca redactor șef adjunct și ca director de revista? Ziua lui de
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
clasic, pentru versurile de dimensiuni extrem de diferite și pentru combinațiile fanteziste. „Pe unda poleită de miriade stele Se leagănă, murmur, În horă grațioasă suave aurele, Și joc cu răsfățare în bucla dulcii mele, Frumoasii Almelaiur. Colo suspină valul sub maluri cununate De chioșcuri de porfir; Colo delfinul saltă în jocuri răsfățate Pe undele încinse de brîuri colorate De raze dulci de fir” (Almelaiur) - amfibrahi combinați cu peoni; „Soarele apune peste Propontide; Însă la suflarea valului cel lin, Pare că se leagăn
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
părăsite și pe care nu știau dacă le vor mai strânge vreodată în brațe, nesiguranța vieții noi începute, faptul că nu vorbeau deloc limba țării care poate nici nu știau exact cum se numește, biserica din sat unde fuseseră botezați, cununați, sau își prohodiseră morții dragi, școala unde învățaseră să scrie și să socotească, toate acestea i-au determinat să se stabilească în această provincie și, în amintirea a tot ceea ce odinioară îndrăgiseră și nu ar fi crezut vreodată că vor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
dus, a răposat mare spătar la nici patruzeci de ani - călca a domn, așa plângea maica, doamna Ilinca. Pe Șerban nu-l iubea nimeni, că era rău și stricat. Și-a lăsat nevasta și s-a ținut cu o femeie cununată, doamna Ducăi Vodă cel Bătrân. Și ce dacă? Șerban a ajuns domn și a domnit zece ani! Și nu l-a dat nimeni jos, a închis ochii domn. Neica Dinu, ah, pe domnia sa și pe prâslea Iordache i-a iubit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
boierul, ne-am rugat și eu și Marghiolița, să ne cunune el cu cuconița lui.. Apoi ca să ne cunune, a trebuit să ne ducem noi la târg la Ieș. Cuconița nu voia să mai vie în pustietatea noastră, dar de cununat a spus că ne cunună pentru credința mea... când erau ei în petrecere la Marea cea caldă... Ș-apoi atunci am umblat noi o bucată de țară ș-am văzut târguri și sate așezate, și tare mi s-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]