99 matches
-
nr. 3 - 105; 4 - 82 Str. Cpt. Valdemar Lăscărescu - nr. 1 - 37; 2 - 34; B1.Z1; Z2 Str. Cremenei - nr. 1 - 41; 2 - 26 Int. Cristea Ionescu - nr. 1 - 29; 2-16; Str. Cristea Ionescu - nr. 1 - 45; 2 - 6B Str. Cununița - nr. 1 - 29bis; 2 - 16 Int. Daia - nr. 1 - 3; 2 - 6 Int. Daliei - nr. 1 - 25; 2 - 32 Str. Dârste - nr. 3 - 27; 2 - 18 Str. Datinilor - nr. 1 - 11; 2 - 22 Str. Dăicăreanu - nr. 1 - 21; 2 - 32
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
va avea următorul cuprins: "trecut în domeniul public al comunei, conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 206/15.11.2000 , aprobată prin Legea nr. 713/3.12.2001 "; - poziția 52 coloana 3 va avea următorul cuprins: "cartier «Via», str. Cununiței, nr. 4, fundație beton, zidărie cărămidă, acoperiș tablă, parter, S = 200 mp, compartimentat 5 apartamente apă curenta, canalizare"; - poziția 52 coloana 5 va avea următorul cuprins: "17"; - poziția 52 coloana 6 va avea următorul cuprins: "trecut în domeniul public al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181666_a_182995]
-
de finalizare fiind 31 mai 2013. Parcul Universității este populat de mai multe specii de arbori și arbuști, printre care: pinul negru, pinul silvestru, bradul argintiu, teiul, salcâmul, frasinul, mesteacănul, salcia pletoasă, prunul roșu etc., precum și arbori ornamentali ca sângerul, cununița și forsiția. În partea central-sudică a parcului, în mijlocul unui rond, se află Statuia „Aruncătorul de ciocan”, singurul monument al parcului. Statuia a fost realizată din bronz, de către sculptorul Ion Jalea, fiind amplasată în anul 1977 în parcul din noul cartier
Parcul Universității din Suceava () [Corola-website/Science/316842_a_318171]
-
relief diversificat: abrupturi stâncoase (cheiuri constituite din calcare jurasice și formațiuni cretacice, formate din marne, gresii și conglomerate), acoperit în mare parte cu vegetație de arbori și arbuști cu specii de fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), cununița ("Spiraea chamaedryfolia"), măceș ("Roșa canina") sau mur ("Rubus fruticosus"); pășuni și fânețe. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice de stâncărie și pajiște; printre care: ovăscior ("Helictotrichon decorum"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), stânjenel
Cheile Tecșeștilor () [Corola-website/Science/325600_a_326929]
-
Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen de pădure ("Climatis vitalba"), salbă moale ("Euonymus europaeus"), cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice (unele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN) enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Epipactis palustris"), bumbăcăriță ("Eriphorum vaginatum"), „Scara Domnului” ("Polemonium caeruleum"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), o garofiță (din specia "Dianthus superbus") cunoscută sub denumirea populară de "barba ungurului", ferigă de mlaștină ("Dryopteris cristata"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), vorniceriu pitic ("Euonymus nana"), cununiță ("Spiraea ulmifolia") sau trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
receptaculul plan, iar gineceul este alcătuit din 2-5 carpele libere sau concrescute la bază. Fructul este o foliculă, formată din 1-5 carpele. Frunzele sunt simple sau compuse, dispuse altem. Formula florală este: *K5 C5 A10+10+10 G5-2 Genul Spiraea (cununiță) cuprinde specii spontane sau cultivate. Frunzele sunt nestipelate, iar carpelele sunt libere. Fructele nu sunt umflate și se deschid numai de-a lungul suturii ventrale. S. Ulmifolia, crește în regiunile montane, iar S. x vanhouttei, cu flori albe, grupate în
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
pseudoplatanus), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), răchită ("Salix alba"), plop alb ("Populus alba"), arin negru ("Alnus glutinosa"), scoruș ("Sorbus dacica"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), ienupăr ("Juniperus communes"), cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"), soc ("Sambucus nigra"), măceș ("Rosa canina") și mur ("Rubus fruticosus"). Flori și ierburi: floarea-de-colț ("Leontopodium alpinum Cass."), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), clopoței ("Campanula rotundifolia"), gâscariță ("Arabis alpina"), floarea-raiului ("Geranium macrorrhizum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Copiilor din Ploiești, „Româncuța” din comuna Cumpăna, județul Constanța, „Doina Dobrogei” din Medgidia, județul Constanța, „Dor vânătoresc”, comuna Vânători, județul Neamț, „Doruleț”, comuna ștefan cel Mare, județul Călărași, „Plai Întorsurean” din Întorsura Buzăului, județul Covasna, Ansamblul școlii „Rodovanu”, județul Călărași, „Cununița” al școlii „Vasile Voiculescu” din Bezdead, județul Dâmbovița, Ansamblul școlii „Grigore Rădulescu” din Bezdead, județul Dâmbovița, „Micile româncuțe”, școala Gimnazială Alămor, comuna Loamneș, județul Sibiu, „Sâncelenii” din comuna Sâncel, județul Alba, Ansamblul folcloric al școlii Gimnaziale din comuna Berchișești, județul
Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
de la Dămuc”, „Hora de la Bodești” (Ansamblul „Dor vânătorean”, comuna Vânători, județul Neamț), Dobrogea: „Cadâneasca”, „Geamparaua”, „Rachiul” (Ansamblul „Doina Dobrogei”, Medgidia, județul Constanța), din Muntenia: „Lelea”, „Clopoțelul” (Ansamblul „Rapsodia Prahovei” al Palatului Copiilor, Ploiești), „Aoleanu”, „Sârba Dogarului”, „Sârba din Bezdead” (Ansamblul „Cununița”, școala „Vasile Voiculescu”, Bezdead, județul Dâmbovița). Spectatorii au avut posibilitatea de a asculta și cântece din Republica Moldova: „Libertate”, „Plaiul cu numele Basarabia”, „Azi la noi e sărbătoare” interpretate de Ansamblul „Simphony” din orașul Strășeni. Pe lângă cântece patriotice din repertoriul unor
Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
rezervației naturale se află: ruginare ("Andromeda polifolia"), curechi de munte ("Ligularia sibirica"), o specie rară de viorea ("Viola epipsila"), bozățel ("Veratrum album"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), vorniceriu pitic ("Euonymus nana"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), trifoi-de-baltă ("Menyanthes trifoliata"), ferigă de apă ("Nephrodium thelypteris"), cununiță ("Spiraea ulmifolia")sau rogoz ("Carex acutiformis"); elemente vegetale protejate prin aceeași "Directivă CE 92/43/CE" din 21 mai 1992.
Mlaștina După Luncă () [Corola-website/Science/325415_a_326744]
-
compus din exemplare de Ligustrum vulgare(lemnul câinelui), Prunus spinosa(porumbar) . În acest strat mai apar și speciile Cornus sanguinea(sânger), Corylus avellana(alun), Morus alba(dudul alb), Amorpha fruticosa(salcâmul pitic), Viburnum lantana(darmoxul), Viburnum opulu(călinul), Crataegus monogyna(cununița) și Rosa canina(măcieșul). În stratul ierbos speciile dominante sunt: Calamagrostis epigeios(trestia de câmp), Agrostis stolonifera(iarba de câmp), Poa nemoralis(iarba deasă), Galium aparine(sânzâiene), Dactylis glomerata(golomăț). etc.(N.Doniță și colaboratorii, 2005) Vegetația acvatică. În bazinul
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
aegeria"). Flora rezervației are în componență arbori și arbusti cu specii de: pin de pădure ("Pinus sylvestris"), molid ("Picea abies"), salcie aurită ("Salix aurita"), salcie târâtoare ("Salix rosmarinifolia"), mesteacăn pitic ("Betula humilis"), merișor ("Vaccinium vitis idaea"), afin ("Vaccinium myrtillus") sau cununiță ("Spiraea chamaedrifolia"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe plante rare (printre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992) din speciile: churechi de munte ("Ligularia sibirica"), gălbenuș ("Crepis paludosa"), călțunul doamnei ("Geum
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
Merișorul ("Vaccinium vitis idaea" - ) este o plantă medicinală din familia Ericaceae. Denumire populară: merișor de munte; afin, afin roșu, bujor, cimișir, coacăz, coacăz de munte, poranici, smirdar, saschiu, brebenoc, cununiță, pervincă. Merișorul este un arbust tufos, înalt de 10-40 cm. Tulpina este cilindrică și ramificiată. Frunzele sunt alterne, eliptice, pieloase, cu marginile răsfrânte și puncte negre pe spate. Florile sunt campanulate, de culoare alb-roz, în raceme terminale cu două-șase flori
Merișor (plantă) () [Corola-website/Science/323511_a_324840]
-
elemente floristice și faunistice diverse, printre care se află mai multe specii protejate la nivel european sau enumerate pe lista roșie a IUCN. Specii floristice (arbusti, flori și ierburi) semnalate în arealul rezervației naturale: scoruș ("Sorbus dacica"), scoruș-gecesc ("Sorbus graeca"), cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"), mărul lupului ("Aristolochia clematitis"), Taraxacum hoppeanum - o specie carpato-balcanică, pesmă ("Centaurea atropurpurea"), paronihie capitată ("Paronychia cephalotes"), tămâioară ("Viola jooi"), hajmă păsărească ("Allium flavum"), lucernă ("Medicago minima"), borșișor ("Sempervivum marmoreum"), gușa porumbelului ("Silene otites"), tavalgă ("Spiraea crenata"), cimbrișor ("Thymus
Cheile Turului () [Corola-website/Science/307305_a_308634]
-
-i veni În minte să spună ceva. Și Într-o dimineață caldă de decembrie, În Domul din Stilo străbătut de un murmur excitat și puțin cam bârfitor, la brațul lui Tito Tempesta, nespus de aerian, Îmbrăcată În alb, cu o cununiță de flori pe părul negru, În locul Angelei, intră Emma. Valentina apăruse la puțin timp după aceea. La etajul superior al casei pe care tatăl lui Antonio o construise de-a dreptul pe nisipul alb al plajei ce dădea spre Marea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
unde se înfățișează aspecte de viață feudală, îndeosebi din mediul orășănesc ori de curte. În dumele centrate pe ideea morții, dezvoltarea dramatică are la bază o naivă poveste de dragoste. Fetele de măritat au obiceiul să poarte, în împrejurări festive, cununițe împletite de ele însele. Așa se arată disponibile lui Eros ori lui Thanatos. Cu alte cuvinte, se face pregătire pentru întîlnirea de taină. În colindele noastre, fata frumoasă se plimbă prin livadă, în ceas ales și sărbătoresc. Acolo este întîmpinată
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
curtenitori: unul îi cere măr din sîn (ea îl blestemă), celălalt îi cere inelul (i se răspunde îngăduitor, ca o urare: „petrece-te-ai printr-însul”, în acord cu formula versificată, „tras ca prin inel”); iar al treilea îi cere cununița, formă alegorică a nuntirii. Așa este ilustrată comunitatea respectivă de motive, urmărite de Petru Caraman în mai multe registre ale discursului său. Dumele care vehiculează alegoria înfățișează, în introducere, un grup de tineri (trei, cinci), de regulă nobili, trecînd călări
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și mîndri pe malul unui rîu, al unui lac. Deodată, relatează Petru Caraman în studiul citat, văd o coroniță plutind pe apă. Și Hamlet a zărit-o pe Ofelia purtată pe apele rîului și împodobită cu flori în chip de cununiță. Numai că, în cazul Ofeliei, partida o cîștigase Thanatos, în împrejurările dramatice cunoscute. Tinerii polonezi au impresia că o fată se află pe cale să se înece, iar unul dintre ei, predestinat, sare s-o salveze. Întîmplarea face ca tocmai el
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
consideră, În general, că sunt tinere, frumoase, sprințare și nemuritoare. Vrăjitoarelor le place să danseze, să cânte, dar pedepsesc pe cei care au norocul să le surprindă. Personajele care participă la datina Drăgaicei sunt fete tinere Îmbrăcate de sărbătoare cu cununițe de flori de sânziene și cu grâu În mâini. Fetele care vor să se mărite se strâng În ajun de seară și fac cunune. Băieții fac ruguri, aprind făclii și le Învârt În sensul mișcării soarelui la apus, strigând: „du
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
munte sau pe dealuri, culeg și fac cununi pe care le aruncă pe casă. Dacă se prind de hornuri, atunci se mărită. A doua zi, cetele de feciori străbat satul cu „struțuri” de sânziene la pălărie, semn că au căzut cununițele și s-au prins de hornuri. O altă tradiție spune că În această noapte fetele care vor să se mărite Își vor vedea ursita. Perioada cuprinsă Între Sfântul Gheorghe și Sânziene se consideră a fi o perioadă de domnie periculoasă
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
atenția asupra unor aspecte. Primul obiect focalizat de cameră este crucea de la începutul satului. Imaginea să spune multe despre sat și locuitorii acestuia: "o cruce strâmba pe care e răstignit un Hristos cu fata spălăcita de ploi și cu o cununița de flori veștede agățata de picioare"2. Imaginea crucii sugerează neglijență și are două roluri: este prezentată la început că o anticipare a lucrurilor ce se vor întâmpla , iar în final crucea este în aceeași stare. Apoi se trece la
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
majoritatea speciilor este de scurtă durată. Unele flori sau inflorescențe impresionează mai ales prin efectul de masă, culoarea lor devenind temporar dominanta siluetei respective, mai ales când apar înaintea înfrunzirii depline (de exemplu la cireșii ornamentali, arborele Iudei, magnolii, forsiția, cununița, ș.a.). La multe specii lemnoase ornamentale florile sunt remarcabile și prin mărime, formă, modul de grupare în inflorescențe, dispunerea pe ramuri (de exemplu la magnolii, castanul porcesc, paulovnie, budleia, hortensii, trâmbiță ș.a.). Arborii decorativi prin flori, dar mai ales arbuștii
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cotește brusc pe sub Râpele Dracului, ca să dea buzna în Pripasul pitit într-o scrântitură de coline. La marginea satului, te întâmpină 36 din stânga o cruce strâmbă pe care e răstignit un Hristos cu fața spălăcită de ploi și cu o cununiță de flori veștede agățată de picioare. Suflă o adiere ușoară, și Hristos își tremură jalnic trupul de tinichea ruginită pe lemnul mâncat de carii și înnegrit de vremuri”. Apare un alt simbol, și anume crucea, care este cel mai răspândit
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
fermecată atinge pământul reavăn mustind de apă, și ghioceii, copiii primăverii, își scot căpușoarele albe spre soare și mulțumesc ocrotitorilor lor. Soarele se fâstâcește în fața acestor copilași firavi și pentru că nu știe ce să facă, le trimite-n dar o cununiță de soare. Primăvara trăiește din plin, peste tot e veselie și cântec. Copacii înfloresc și miresme răspândesc peste întreg pământul. Oaspeții sosesc și pe boltă se rotesc, căutând cuibul îndrăgit, ce-n toamnă l-au părăsit. Ivirea păsărilor călătoare vestesc
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]