590 matches
-
conectat la „înțelepciunea universală” în acea noapte magică când orice miracol se poate petrece, de m-am simțit cuprinsă “de o stare incredibila de magie” lecturând unul după altul minunatele poeme de dragoste din cartea mai sus amintită! Atâta candoare, curăție și har ce se adaugă cu fiecare poem m-au făcut să mă întreb dacă poeta este un om foarte religios. Oarecum uimită am aflat că nu este decât o persoană aflată în tiparele omului obișnuit, din acest punct de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
conectat la „înțelepciunea universală” în acea noapte magică când orice miracol se poate petrece, de m-am simțit cuprinsă “de o stare incredibila de magie” lecturând unul după altul minunatele poeme de dragoste din cartea mai sus amintită!Atâta candoare, curăție și har ce se adaugă cu fiecare poem m-au făcut să mă întreb dacă poeta este un om foarte religios. Oarecum uimită am aflat că nu este decât o persoană aflată în tiparele omului obișnuit, din acest punct de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
a bolii; ei au înțeles că înfrânarea trupului nu e suficientă, ci e nevoie de zdrobirea inimii, adică de smerenie, prin care cerem harul lui Dumnezeu. Prin urmare, nu ajunge numai postul trupesc pentru dobândirea desăvârșitei neprihăniri și a adevăratei curății, de nu se va adăuga și zdrobirea inimii și rugăciunea întinsă către Dumnezeu și citirea deasă a Scripturilor, și osteneala, și lucrul mâinilor, care abia împreună pot să oprească pornirile cele neastâmpărate ale sufletului, și să-l aducă înapoi de la
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
nu încetează de a război pe om până nu va crede omul cu adevărat că nu prin străduințe și nici prin osteneala sa, ci prin acoperământul și ajutorul lui Dumnezeu se izbăvește de boala aceasta și se ridică la înălțimea curăției<footnote Ibidem, p. 113. footnote>. Marii asceți au observat ce grave consecințe poate produce desfrânarea în om și din această cauză au afirmat că nu-i temelie mai tare în toate luptele decât aceea de a înăbuși mai întâi ademenirile
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
footnote>. Pentru a evita pedeapsa se cere ca fiecare să fie în inima lui călugăr și ascet<footnote Serghei Bulgakov, Ortodoxia, Traducere de Nicolae Grosu, Edit. Paideia, București, 1997, p. 172. footnote>, adică să-și înfrâneze poftele și să iubească curăția fizică și sufletească, deoarece omul virtuos se bucură și de ajutorul cel de sus<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere IIĂ, p. 279. footnote>. Fericitul Augustin a surprins foarte bine importanța curățeniei sufletești prin afirmația că fecioria
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
găsește în patimă este un infinit de proastă calitate<footnote Ibidem. footnote>. De aceea, căsătoria a fost și este considerată remediul ideal pentru îndepărtarea desfrâului și a desfrânării<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorieă, p. 33. footnote>, iar curăția în căsnicie înseamnă iubirea celuilalt în Dumnezeu și iubirea lui Dumnezeu în celălalt<footnote Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 485. footnote>. Un cuvânt foarte frumos al Sfinților Părinți spunea că, dacă în momentele în care ispita te îndeamnă a păcătui din cauza
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
celelalte patimi, păzirea inimii cu toată străjuința de gândurile murdare (Prov. 4, 23), căci din inimă ies toate gândurile rele, ucideri, adultere, desfrânări, mărturii mincinoase, după cum spune Mântuitorul (Mat. 15, 19), meditația duhovnicească, fără de care nu se poate urca la curăția adevărată<footnote Sf. Ioan Casian, Așezăminte mănăstireștiă, pp. 187-188. footnote>. La rândul său, și Cuviosul Nichita Stithatul recomandă citirea deasă a Sfintei Scripturi, înfrânarea, citirea Sfintei Scripturi și rugăciunea, căci dorințele și imboldurile trupești le oprește înfrânarea și aprinderile inimii
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
intră, luptă cu el aruncând neputința ta înaintea lui Dumnezeu și cerând ajutor. Și El îl va scoate de al tine<footnote Sfinții Varsanufie și Ioan, op. cit., p. 203. footnote>. Tot dintre accesoriile înfrânării sufletești, Sfântul Ioan Casian ne recomandă: curăția inimii, căci potrivit Mântuitorului, din inimă pornesc gândurile rele, uciderile, adulterele, desfrânările, hoțiile, mărturii mincinoase, hule (Matei 15, 19); căința inimii, curățirea cu grijă a celor ascunse ale ei; stăpânirea voinței și a conștiinței noastre<footnote Preot Ioan C. Teșu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
nu încetează de a război pe om, până nu va crede omul cu adevărat că nu prin străduința și nici prin osteneala sa, ci prin acoperământul și ajutorul lui Dumnezeu se izbăvește de boala aceasta și se ridică la înălțimea curăției<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 135. footnote>, deoarece acest lucru este mai presus de fire, omului fiindu-i cu neputință să zboare cu aripi proprii la această înaltă și cerească cunună a sfințeniei făcându-se astfel următor îngerilor, de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
care va fi recomandată de duhovnic: Sfânta Împărtășanie. Deoarece păcatul nu se ascunde prin adaos de păcate, ci prin pocăință și mărturisire<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Mateiă, p. 561. footnote>, fără de acestea se ajunge la pierderea curăției sufletești<footnote V.V. Zenkovsky, op. cit, p. 25. footnote>. Prin mărturisirea la duhovnic a păcatelor pe care le-am săvârșit sufletul va deveni iarăși palat al curăției<footnote Mitropolit Hierotheos Vlachos, Psihoterapia ortodoxă Știința Sfinților Părinți -, traducere în limba română
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Aur, Omilii la Mateiă, p. 561. footnote>, fără de acestea se ajunge la pierderea curăției sufletești<footnote V.V. Zenkovsky, op. cit, p. 25. footnote>. Prin mărturisirea la duhovnic a păcatelor pe care le-am săvârșit sufletul va deveni iarăși palat al curăției<footnote Mitropolit Hierotheos Vlachos, Psihoterapia ortodoxă Știința Sfinților Părinți -, traducere în limba română de irina Luminița Niculescu, Edit. Învierea - Arhiepiscopia Timișoarei, 1998, p. 320. footnote>, iar Dumnezeu nu se va întoarce de la tine<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățăturiă
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
toate se izbutesc<footnote Crâmpeie de viață. Din învățătura Părintelui Epifanie I. Teodoropulos, traducere de ieroschimonahul Stefan Lacoschitiotul, Edit. Evanghelismos, București, 2003, pp. 120-121. footnote>. În ceea ce-l privește, Sfântul Ignatie Briancianinov, făcând referire la tămăduirea acestei patimi, vorbește de curăție, care este o atitudine potrivnică patimii curviei, fiind înstrăinarea trupului de căderea cu fapta în păcat și de toate faptele care duc la păcat, înstrăinarea minții de gândurile și de visările curvești, iar a inimii de simțămintele și de înclinările
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
părinților de a se îngriji de castitatea tinerilor. Acest lucru îl arată Sfântul Ioan Gură de Aur când zice: Atâta am să rog dragostea voastră să aveți tare mare grijă de virtute și să vă îngrijiți de castitatea tinerilor, de curăția lor sufletească și trupească. Că de aici, din această lipsă de grijă ca să spun așa, se nasc toate relele [...] - căci diavolul dă acele porunci pierzătoare, pe care tinerii le împlinesc cu plăcere, uitându-se numai la plăcerea ce le stă
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
smoala și să nu se lipească de mâinile tale<footnote Monahul Agapie Criteanu, op. cit., p. 79 footnote>. Ca o sintetizare a mijloacelor prin care se poate elibera cineva de această înjositoare patimă, Fericitul Ieronim spune: Dacă vrei să-ți păstrezi curăția, să te păzești de următoarele șase lucruri: 1. De îmbuibare sau nesațiu, pentru că după cum nu se poate stinge focul cu smoala, tot astfel cel căruia îi place mâncarea și băutura multă, nu va putea să se ferească de curvie. 2
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și a simțurilor, fuga de ispită și de ocazia la păcat, fecioria sau căsătoria și disciplina conjugală<footnote Jean Claude-Larchet, op. cit., p. 642. footnote>. Omul curat le privește pe toate curat, înfrumusețându-le și împodobindu-le cu această calitate de curăție, chiar și pe cele mai întunecoase. La această curăție a simțurilor și a sufletului trebuie să ajungem, calea atingerii ei constituindu-o asceza, înduhovnicirea trupului și a sufletului<footnote Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p.106. footnote>. Semnul vindecării de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
la păcat, fecioria sau căsătoria și disciplina conjugală<footnote Jean Claude-Larchet, op. cit., p. 642. footnote>. Omul curat le privește pe toate curat, înfrumusețându-le și împodobindu-le cu această calitate de curăție, chiar și pe cele mai întunecoase. La această curăție a simțurilor și a sufletului trebuie să ajungem, calea atingerii ei constituindu-o asceza, înduhovnicirea trupului și a sufletului<footnote Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p.106. footnote>. Semnul vindecării de această patimă este atunci când sufletul, chiar și în vremea
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
inima ta (Pilde 4, 23). Sfântul Ioan Scărarul relatează o întâmplare din care reiese că eliberarea totală de această patimă este atunci când Ziditorul este slăvit pentru frumusețea (feminină) creată de El: Mi-a istorisit cineva o pildă foarte înaltă de curăție. Văzând cineva, zicea, o frumusețe deosebită, slăvea foarte pe Făcătorul din acest prilej și numai de vederea ei era mișcat la iubirea lui Dumnezeu și îi izvorau lacrimi. Dacă unul ca acesta are totdeauna, în asemenea prilejuri o astfel de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
total înduhovnicit într-o comuniune dialogică deplină cu Dumnezeu, va fi cu totul neprihănit, deci nestricăcios<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 491, în Filocaliaă, vol. IX, p.237. footnote>. În consecință, sarcina creștinului care vrea să-și păstreze curăția pare a fi dificilă. Ea este cu atât mai împovărătoare cu cât lumea modernă, în totalitatea ei, a atins un nivel de pervertire pe care nu l-a mai atins niciodată înainte cu asemenea universalitate și profunzime. Însă, urmând sfaturile
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
sfaturile și exemplele sfinților care s-au izbăvit de bolile păcatelor, urcând treaptă cu treaptă pe scara virtuților, prin străduință și osteneală proprie, cu ajutorul și harul lui Dumnezeu, omul contemporan se poate izbăvi de această patimă ridicându-se la înălțimea curăției și a sfințeniei la care este chemat.
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
soră a Domnului (ἀδελφή τοῦ Κηρίου) prin duhul înfierii”<footnote Ibidem, omilia a IV-a, P.G. XLIV, col. 841C. footnote> sau „porumbiță (περιστερά)”<footnote Ibidem, omilia a IX-a, P.G. XLIV, col. 1008D. footnote>, ca simbol al nerăutății și al curăției. Pentru a ilustra însă purificarea sufletului, Sfântul Grigorie revine la analogia cu aurarul. Așa cum aurul contrafăcut trebuie să sufere multiple purificări prin foc pentru a reveni la starea sa ne-aliată, tot așa sufletul păcătos trebuie să sufere purificări repetate
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
în general Teologia romano-catolică. În orice caz, prezența dumnezeiască este semnalată în chip deosebit, în această fază, de lumina energiilor divine necreate<footnote Sf. Grigorie mai vorbește de o bună mireasmă dumnezeiască (ἡϑεία εὐωδία) ce se formează în suflet prin curăția virtuților. (In Canticum Canticorum, omilia a III-a, P. G. XLIV, col. 824AB). Și aceasta poate fi socotită o prezență dumnezeiască. Prin modul ei de manifestare însă, diferit de cel luminos, care formează specificul vieții îndumnezeite, credem că aceasta apare
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
în Biserica Mitropoliei, aduse în anul 1641 de evlaviosul domn Vasile Lupu. Aici vin nesfârșite șiruri de creștini din toate locurile Moldovei să se închine, să mulțumească celui Atotputernic și să ia pildă din viața ei îndumnezeită în rugăciune, în curăție și în jertfirea pentru aproapele. Tânăra fecioară Paraschiva, care a trăit acum 960 de ani, și-a închinat deplin viața ei lui Hristos, pe care l-a socotit Mirele ei și de la care a primit dreaptă răsplătire. Harul lui Hristos
Agenda2003-41-03-14-15 () [Corola-journal/Journalistic/281568_a_282897]
-
spumă zeițelor pe degete.// Prin întuneric umblă cu bîlbîiri pe ochi/ Sunetul frămîntat al unei crizanteme./ E mască mea, dublura ce ma teme/ Și sfîrtecă-nflorirea care e somn de rochii.// Iubito, iarăși cu moartea mă adăpostești,/ Pe lînga tihna, în curăția ce o cunoaște spinul? În curăția ce o cunoaște spinul). Că și: Atîta parfum învins poartă haină ta/ Și nu ai limbă decît pentru a suspina/ Printre grațiile care-ți zăvoresc mîinile/ Prea frumoaso din patria logodita/ Cu alta țintă
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
umblă cu bîlbîiri pe ochi/ Sunetul frămîntat al unei crizanteme./ E mască mea, dublura ce ma teme/ Și sfîrtecă-nflorirea care e somn de rochii.// Iubito, iarăși cu moartea mă adăpostești,/ Pe lînga tihna, în curăția ce o cunoaște spinul? În curăția ce o cunoaște spinul). Că și: Atîta parfum învins poartă haină ta/ Și nu ai limbă decît pentru a suspina/ Printre grațiile care-ți zăvoresc mîinile/ Prea frumoaso din patria logodita/ Cu alta țintă la fiecare tînără săgeată" (La fiecare
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
dogmă -, dar și despre generozitatea și spiritul de sacrificiu care l-au caracterizat a scris toată lumea care l-a cunoscut. Cioran, de pildă, îl numește „o excepție amețitoare ș...ț, căci știința lui prodigioasă era îmbinată cu o așa mare curăție, încât nu am întâlnit niciodată una asemănătoare”. Format în același climat cultural și ideologic ca Eliade, Cioran, Noica, Țuțea et alii, fascinat și el pentru o vreme de carisma teribilă și, e drept, cumva rasputiniană a lui Nae Ionescu, Mircea
Adevăratul interbelic by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2504_a_3829]