96 matches
-
biserici și două școli cu 75 de elevi (dintre care 13 fete). În timpul Primului Război Mondial, în comună a avut loc un grav accident feroviar. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având 3618 de locuitori în satele Cercu, Ciurea, Curături, Dumbrava, Lunca, Picioru Lupului, Slobozia, Todirelu și în cătunele Baba Nicula și Poiana cu Cetate. În 1931, comuna a fost desființată și inclusă în comuna Galata, dar această comună avea să fie din nou divizată, o parte din ea fiind
Comuna Ciurea, Iași () [Corola-website/Science/301266_a_302595]
-
e.n. (perioada Latène). Celelalte cinci sunt clasificate ca monumente de arhitectură (satul Ciurea, 1893) și (din zona satului Slobozia, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea); fabrica de cărămidă (1891) din satul Ciurea; (sfârșitul secolului al XIX-lea) din satul Curături; și (1845) din satul Picioru Lupului.
Comuna Ciurea, Iași () [Corola-website/Science/301266_a_302595]
-
în documente la 1747, se află situat pe panoul format între două vâlcele. La șosea, pe muchia nu prea înaltă a dealului dintre cele două vâlcele, străjuiește biserică în spatele căreia se orânduiesc casele pe ulițe strâmte. Satul este așezat pe curătura, iar în partea de est este aparat de pădurea Girdocea. Inconvenientul îl constituie lipsa izvoarelor. Apă se gaseste la mare adâncime și pentru a o aduce la suprafață, oamenii au săpat fântâni largi, căptușite cu ghizduri. Până în 1892, de la Valea
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
ornamente spiralate sau meandrice; se practică incizia suprafeței vasului, împunsăturile, ștampilările și încrustările. La Stremț s-au găsit urmele unor cuptoare „primitive” de prelucrare a metalelor cu zgură de bronz și de fier. La Geoagiu de Sus, în locul denumit „La Curături”, s-a descoperit un vârf de lance de bronz relativ bine conservat. Puternicul trib al apulilor a reușit, sub conducerea regelui Rubobostes, să-și asigure în a doua jumătate a mileniului I î.Hr. supremația militară și economică în regiune. Prin
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
inclus în satul Dragosloveni. În comuna Dumbrăveni se află cinci monumente istorice de interes național din categoria siturilor arheologice, toate descoperite în zona satului Cândești. Unul este așezarea din punctul „Coasta Rublei” din neoliticul timpuriu (cultura Starcevo-Criș); altul, cel de la „Curături” conține o așezare eneolitică aparținând culturii Boian); în vatra satului se găsește o altă așezare eneolitică, atribuită culturii Cucuteni faza A; pe coasta Nacului, la „Cetățuia” se află urmele unei așezări geto-dacice din secolele al II-lea î.e.n.-I e.n.
Comuna Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/310938_a_312267]
-
folosit ca pășune ;Dealul Stejărișului și cătunul dispărut Stejărișultopice specifice unor locuri dominate în trecut de stejar Topice specifice activităților economicei sau de apărare străveche: - Velnița- loc în care a fost amplasată o instalație veche de produs rachiu; - Hlabnic (prisacă)- curătură în pădure pentru fânaț, menționată în anul 1451; - Dealul Faur- topic indicator pentru activitatea de fierar sau potcovar ; - Moara (lui) Ciorneitopic pentru o localitate cu veche activitate de morărit cu o moară de apă - Dealul Moriitopic indicator pentru un deal
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
cu mărăcini, cu pădu cei“), Ohaba (< v. sl. ohaba, „așezare liberă de dări“, „moșie scutită de dări“, apelativul denumind, de fapt, și în limba romînă, obștile sătești tradiționale), Preslavul (omonim cu numele primei capitale a Bulgariei), Presaca (< v. sl. presĕka, „curătură, tăietură, poiană“, „loc de apărare“). Cernavoda (numele unei ape de lîngă Sibiu). Urmează, în aceeași regiune, toponimele care amintesc de pecenegi: Beșinău (< magh. besenő, „peceneg“), Hendorf (< săs. Hendraf < Hendorf = Heidendorf, „satul păgînilor“), Bezermen Szancsal (în săsește „Sîncelul peceneg“); de secui
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
proprietari” „în afara veciniei lui” , după cum țăranii liberi din domeniul boieresc intrau în stare de vecinie dacă luau pământ de la boieri și mănăstiri, pentru care trebuiau să plă tească zeciuiala. Vecinii aveau dreptul de folosință ereditară asupra locurilor desțelenite de ei (curături, săcături, lăzuiri) și proprietate deplină asupra vitelor, inventarului de muncă, asupra casei și a locului dimprejur, grădina, livada , pentru care are un drept limitat, deoarece poate fi alungat de pe moșie. Instituția veciniei vine din solidaritatea manifestată între membrii obștii la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
braniști domnești și care erau cei ce obținuseră terenurile de hrană printr-un efort îndelungat, s-au manifestat, în unele cazuri, ca proprietari deplini, vânzând locurile lor, așa cum au procedat unii vămeni care au vândut locuitorilor din Câmpulung niște „curături”. Într-un document de la Duca vodă, dat în Iași, la 9 ianuarie 1683, se precizează: „am dat cartea domnia mea rugătorului nostru, lui Lazăr, egumen de la sfânta mănăstire Moldovița și a tot soborul de acolo ca să fie volnici și puternici
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
dar li s-au aprins casele și au fost alungați de pe moșia mănăstirească. Mult mai interesant, sub raportul dreptului de vânzarecumpărare asupra pământului, este cazul lui Pavel Ciotu din Vama, care vinde în 1699 lui Gheorghe Mercheș din Câmpulung niște curături făcute pe locul numit astăzi Sălătruc. Vânzarea s-a făcut cu știrea și aprobarea domnitorului Antiah Cantemir și s-ar fi crezut că mercheșenii vor stăpâni pe veci „moșia din Sălătrucul Vamei”. Documentul din 6 noiembrie 1699 precizează: „Așa am
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Ioniță Sandu Sturza, în 1828, nu trebuiau să depă șească 2/3 din moșie. Pe baza celor stabilite de domnii Moldovei și de Al. Ipsilanti din Țara Românească, prin codul din 1780, care recunoștea dreptul țăranului asupra casei, ogradei și curăturilor (păduri tăiate), Regulamentele Organice aplicate în Țara Românească în 1831 și în Moldova în 1832, obligă pe proprietar să pună la dispoziția cultivatorilor 2/3 din moșie , 1/3 rămânând proprietarului cu drept deplin, de tip capitalist, fără nici un fel
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pe dânsa, după firescul cuvânt acești locuitori au dreptățile răscumpărăriiă. Iar când din împotrivă numiții locuitori vor dovedi cu acte vrednici de credință scrisori și domnești hrisoave că aciastă moșie era dreaptă a lor strămoșească avere, neîntemeindu-se numai asupra cuvântului curăturii și a delnițelor și a stăpânirii care au avut-o ei de atâția ani, atunci prin giudecată vor avea dreptate a ceri banii răscumpărării de la cine giudecata va hotărîă” . Sărăcirea și ruinarea gospodăriei țără nești în perioada interbelică, când a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Lozinca, vorbesc de tehnica lăzuirii 1 prin care s-a făcut defrișarea. Ca urmare a dispariției pădurilor, locul rămâne încă multă vreme cu rădăcini și cioate, având denumiri cum ar fi: Cioatele, Butucărie sau Rădăcinești. În urma acestor defrișări se obțineau „curăturile”2, care sunt mult mai vechi decât atestarea lor documentară. În anul 1587, voievodul Petru Șchiopul înființa satul Pungești pe Racova „cu curături ce el singur le-a curățat” (citat ce face referire la proprietarul curăturii). Mai multe curături erau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rădăcini și cioate, având denumiri cum ar fi: Cioatele, Butucărie sau Rădăcinești. În urma acestor defrișări se obțineau „curăturile”2, care sunt mult mai vechi decât atestarea lor documentară. În anul 1587, voievodul Petru Șchiopul înființa satul Pungești pe Racova „cu curături ce el singur le-a curățat” (citat ce face referire la proprietarul curăturii). Mai multe curături erau menționate în anul 1653 în satele Benești pe Dobrota, Țigănești și Lazu la noi în zonă. Pământurile în pantă sau pe terenuri ce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
acestor defrișări se obțineau „curăturile”2, care sunt mult mai vechi decât atestarea lor documentară. În anul 1587, voievodul Petru Șchiopul înființa satul Pungești pe Racova „cu curături ce el singur le-a curățat” (citat ce face referire la proprietarul curăturii). Mai multe curături erau menționate în anul 1653 în satele Benești pe Dobrota, Țigănești și Lazu la noi în zonă. Pământurile în pantă sau pe terenuri ce nu fuseseră bine curățate de rădăcini se lucrau cu sapa, fiind consemnate în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
obțineau „curăturile”2, care sunt mult mai vechi decât atestarea lor documentară. În anul 1587, voievodul Petru Șchiopul înființa satul Pungești pe Racova „cu curături ce el singur le-a curățat” (citat ce face referire la proprietarul curăturii). Mai multe curături erau menționate în anul 1653 în satele Benești pe Dobrota, Țigănești și Lazu la noi în zonă. Pământurile în pantă sau pe terenuri ce nu fuseseră bine curățate de rădăcini se lucrau cu sapa, fiind consemnate în documente sub denumirea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lucrau cu sapa, fiind consemnate în documente sub denumirea de „săpături”. Tot cu sapa lucrau și cei ce nu dispuneau de vite de muncă, iar însămânțarea, în acest fel, se numea „înțărnare”. După mai mulți ani de folosire pentru fânaț, curătura se desțelenea cu plugul de lemn tras de mai multe perechi de boi. Arătura se făcea într-un an „la cormană"3sau „la unghie” (la margine, lateral), iar în anul următor „la lături”(la margine), pentru a păstra mai bine
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
chiuiturile creau o atmosferă pe care anii copilăriei nu o pot da uitării. PĂSTORITUL Meleagurile comunei au oferit condiții favorabile pentru dezvoltarea unei vieți pastorale și, în special, în satele Tarnița și Satu-Nou, având zone de pădure, cu poieni și curături sau fânețe de sub păduri și din șesul Berheciului. Sunt ciobani care au constatat de timpuriu că păstoritul este o ocupație mai rentabilă și mai liberă decât agricultura. Se poate vorbi de păstoritul agricol, ocupația de bază fiind agricultura, iar păstoritul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai mult sau mai puțin întinse, cu terenuri agricole restrânse ca suprafață. Vintilă Mihăilescu, analizând harta austriacă de la 1791, constată: „Satele arătate în acea hartă rămân, mai fără excepție, depărtate de drumul mare. Foarte adesea, ele sunt izolate complet, în curăturile rotunde de pădure, care sunt astfel atacate nu numai dinspre drumuri, de la margine, ci și dinlăuntrul lor. De asemenea, reputatul sociolog Henri H. Stahl arată că, pe la 1791, poienile obținute prin defrișări formau petice insulare goale în mijlocul vegetației
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai pot adăuga și alții ca: jariște, muncel, obcină, plai, podină, podirei, prelucă, prihod, rediu, scursură, topliță, zamcă, și altele <footnote Ibidem footnote>. O bună parte din numele topice se referă la termeni care definesc acțiunea de defrișare: arșiță, ciungu, curături, jariște, odaie, pârjolita, pârlitura, tăietura ; activități tehnice țărănești: mori, prisăci ; ocupații mai puțin onorabile: Peștera Hoților (Tâlharilor) <footnote După mărturia locuitorului Lucuțar Adrian (n. 1913). Peștera Hoților se mai cheamă și Beciul Haiducilor și se află în Poiana Strigoaia. footnote
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
satului poate fi reconstituită cu suficientă precizie. Evoluția satului Vama, ca entitate social-economică, nu face excepție în ceea ce privește modul de trai, ocupațiile, construcția locuințelor, îmbrăcămintea, viața spirituală și credințele, de la ceea ce știm că a fost societatea românească în evul mediu. Arșițele, curăturile, curățiturile, runcurile, poienile existente în toponimia satului vorbesc îndeajuns despre lupta cu pădurea încă din perioada în care locuința și dependințele erau construite cu lemnul de pe loc. Tehnica de construcție era cea cunoscută din antichitate: pe o temelie din piatră
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nemișcat; vulpea stă lângă vizuină și nu se ndură să meargă la vânat; veverița pleacă creangă lângă creangă și hoinărește, ca o deșucheată, pădurea ntreagă. Iar iepurele a zbughit-o la joacă. Încet, ascultând, ispitit, a ieșit tiptil tiptil din curătură și, când a ajuns la margine și-a văzut întinderea lucie de 24 zăpadă, a început să sară de bucurie: «Poate mai întâlnesc un prieten» își zise iepurașul. Și gândul îi răspunse « Poate mai întâlnești un prieten...» Și iar țupa-țupa
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Arteni Miruna () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2325]
-
alt peron de duminică plin, bătrînele cu nasul pe sus, dialog sub numele stației, Noul Siloam al lui Inochentie de la Balta, bătaia de soare oblic îngheață în scăldătoare, porumbiști aburesc de rouă pe sute de kilometri, lume de runc și curătură, sate rupte de pădure s-au atins în capete, orașe, s-au atins în capete, cibernetică, va fi extensivă și etapa intensivă, cît mai ține, în totul n-a fost decît provizorat, Liteni pe firul de drum județean, în toiag
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
8% în 1970), pentru ca în prezent să nu depășească 17% (P.Poghirc). Prezența pădurii în viața populației de aici este atestată și de numeroasele toponime precum Pădureni, Lesa (slv.les=pădure), Rediu, Runcu, Lazu, Laza, Jariște, Poiana, Poieni, Poienari, Poienești, Curătura, Arșița, Braniște, Dumbrava, Plopu, Plopana, Făghieni, Corni, Salcia, Răchitoasa, Rugăria ș.a. Harta așezărilor omenești din Colinele Tutovei (după Condica Liuzilor de la 1803) Răspândirea pădurilor în Colinele Tutovei, reconstituire după harta ridicată la 1828-1832 (după P.Poghirc) Răspândirea actuală a pădurilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
chiar și În apă și care nu era altceva decât Întruparea evoluției tehnologice a Încărcăturilor incendiare ale catapultelor romane... Dovadă că răul nu e de astăzi, de ieri, ci de alaltăieri... Oricum, focul scăpat din cuhne a distrus păduri, zisele curături ale Evului Mediu, și orașe precum Dresda sub bombele americane. A descoperit praful de pușcă. Întâi pentru artificii, inițiind astfel o știință, mai precis o artă după cum arată particula finală a ce-am să pronunț acum - pirotehnia. Dar, curând și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]