160 matches
-
lui se tămăduiesc ușor și nu obrintesc defel. După ce jugănește purceii, moșneagul le pune fuduliile pe jăratic și nu cere de la gazdă decât sare și mămăligă. Sâmbăta colindă satul pe unde a lucrat : de ici capătă o căpățână murată de curechi, o înfige într- un băț cu cârlig și-o saltă pe umăr ca pe-un buzdugan, de colo un ol negru cu lapte. îi place zerul cu cartofi. Pentru treaba pe care o face nu cere plată decât un căuș
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pe acești doi singuratici vecini, ca totdeauna, față în față. Bătrânul vorbea cu pipa în gură, lângă șanțul umed de pe margine. Ce, mă? ce tot umbli încolo și-ncoace și dai drumu la apă? Ce tot îți uzi cepele și curechiul? Stai singur cuc, nici nu mânânci ca lumea, nici un păhărel de rachiu nu bei, de ce dracu mai trăiești pe lumea asta, ha? Bulgarul, încovoiat între căpățâni violete de varză, mormăi ceva neînțeles, ridicându-și sprâncenele negre. Bătrânul începu a râde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
văzut Aizic așa ceva! ― Apoi rachiul băut fără nici un fel de așternut îi ca nunta fără lăutari, jupâne. ― Ca să nu ziceți că ați nimerit la casă pustie, aș aduce eu ceva, da’ nu știu dacă v-a plăcea... ― Afară de arpacaș și curechi de care ne-am săturat cât am fost concentrați, poți să aduci și copite de cal, că le primim - a răspuns Todiriță. ― Da’ ce gândeai să ne dai, jupâne? - a întrebat Dumitru. ― Eiii... Niște pastramă de oaie... ― Păi, asta ar
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
fugărită peste tot ce ne înconjoară. Câte o gospodină mătură colbul din fața casei și apoi îl astâmpără stropindu-l cu apă. Dughengiii își așază marfa la vedere. Zarzavagiii își poartă coșurile din nuiele pline-ochi strigând din rărunchi: „Hai la barabuli, curechi și chipăruși! Altul îi răspunde în șagă: „O ridicî și-o suflicî pintri vini șî mai rar...arde-o gras!” Bătrânul se uită la mine vulpește și parcă mustăcește a râde. În cele din urmă, mă întreabă: Priceput-ai ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
am oprit, curios să aflu de unde vine la ora aceea. ― Sărut mâna, conașule - m-a întâmpinat ea cu glas moale. ― Bună dimineața, Sevastițo. Da’ de unde vii la ora asta, așa încărcată? ― Apâi, conașule, m-o trimăs părintili sî aduc niști curechi din grădinî, cî vre sî-l pui’ la murat. Șî iaca cî aghe mă târâi. ― Vrei să te ajut? - am întrebat-o, întinzând mâinile spre papornița cu varză. ―Ei, da’ ghini ț-a șâde matali, conașule, cu ditai papornița cu curechi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
curechi din grădinî, cî vre sî-l pui’ la murat. Șî iaca cî aghe mă târâi. ― Vrei să te ajut? - am întrebat-o, întinzând mâinile spre papornița cu varză. ―Ei, da’ ghini ț-a șâde matali, conașule, cu ditai papornița cu curechi în spati. Lasî cî o duc eu șî când m-a vide Zâna mi-a ișî înainti. Aceste vorbe au făcut să-mi revin după noaptea aproape nedormită. Am ajutat-o pe Sevastița să-și aburce papornița în spate. Când
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
care dă în clas, am găsit-o zidită și deschisă în păretele din nord o altă ușă, încît de afară copiii intră de-a dreptul în școală. Școala nu funcționează defel. În clas d-nul notar își păstrează peste iarnă curechiul și nutrețul pentru vite. Toate acestea sub ochii d-lui primar. Spre a constata purtarea învățătorilor am rânduit o comisiune compusă din trei învățători din plasa Turia, iar calificarea purtării neauzite a d-lui primar, pentru care școalele părea că
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
au fost împărțit, rămînîd tinda și o cameră pentru locuința notarului, iar ușa clasului s-au făcut spre păretele de nord neavând nici o tindă, așa încît intrarea e de-afară de-a dreptul în clas. În acest clas se păstrează curechiul notariului. Daca în decurs de 48 ore nu se va rehabilita învățătoriul în locuința sa firească și nu se va aproviziona școala cu lemne îndestule, ca să poată funcționa în toată regula, domnul învățător va raporta revizoratului școlar, ca acesta să
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
au bătut căciula-n creștet și m-a dat pe uș - afară. Mă-nciudai urât. În grajduri pusei mâna pe-un cal graur, 720Cu picioarele de ceară și cu șeaua numai aur, De fuior îi era coada, capul lui era curechi, Avea ochii de neghină și gândaci avea-n urechi, Ș-am pornit pe-un deal de cremeni... picioarele se topeau, Coada pîrîe - ndărătu-i, ochi-n capul lui pocneau. 725Cum văzui că nu-i de bine încălecai pe-o prăjină Și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Că mama îți va găti Colibuță de nuiele, Pătuleț de floricele; Și când vântul va bori, Dulce mi te-a adormi; Și când vântul va sufla, Iarăși te va deștepta, În temeiul codrului, Pe drumul tâlharului. 343 Frunză verde de curechi, Gheorghieș fecior de grec, Vineri măsa L-a făcut Și spre sîmbăt-a crescut, Duminică s-a-nsurat, Luni la oaste L-a luat Și-n război L-a și băgat. El tare s-a supărat, Maicii sale - a cuvîntat: Maică, măiculița mea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pe uș - afară. Da mie mi-o fost ciudă, și m-am dus în grajd și mi-am ales un cal cu șeaua de aur, cu trupu de criță, cu picioarele de ceară, cu coada de fuior, cu capul de curechi, cu ochii de neghină, ș-am pornit p-un deal de cremene: picioarele se topiau, coada-i pârâia, ochii pocnia. Ș-am încălicat pe-o prăjină și ți-am spus o minciună, ș-am încălicat pe-o poartă și ți-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cu uși și multe geamuri, Are chiar și niște hamuri. Pe-o țevușcă scoate fum, Când merge mănâncă drum, Iar picioarele-i sunt roți. Pe ce parte l-ai întoarce, El e tot un ghem de ace. În grădina de curechi Nu încape de urechi. Are tot patru picioare, Însă doar pe două sare. Are coamă și e mare, Se-nțelege că-i și tare; Numai el nu înțelege De ce lumea-i zice „rege”? Prin livezile cu duzi Numai gura ei
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
cine sânt silit să-mi petrec zilele! Vai mie! Nu mai sânt acum vitele din vremea mea. Șoldanii de azi ii vezi gingași și dezmierdați, căutând numai flori. Vor să se hrănească cu viorele și cu lăcrămioare în loc de frunză de curechi și de cartofe cu care noi ne mulțămeam. Acum vezi șoldani republicani, căței politici, măgari procopsiți care vorbesc numai franțuzește sau o românească din care eu nu-nțeleg o buche. Dacă ies din covrul meu și mă duc la vrun
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fi putut figura în cartea lui Jankin, de aceea face gestul brutal al ruperii filelor. Este în această atitudine o răzbunare a instinctului împotriva științei, din nou un act malefic din partea personajului feminin: „Ci eu nu dam o frunză de curechi/ Pe-asemeni vorbe și zicale vechi”394 Incidentul, deși va avea unele urmări - femeia va primi o palmă ce-i va cauza surzirea, se soluționează amiabil, cei doi se împacă, târgoveața preia puterea așa cum și-a dorit: „Îmi puse mie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fi putut figura în cartea lui Jankin, de aceea face gestul brutal al ruperii filelor. Este în această atitudine o răzbunare a instinctului împotriva științei, din nou un act malefic din partea personajului feminin: „Ci eu nu dam o frunză de curechi/ Pe-asemeni vorbe și zicale vechi”394 Incidentul, deși va avea unele urmări - femeia va primi o palmă ce-i va cauza surzirea, se soluționează amiabil, cei doi se împacă, târgoveața preia puterea așa cum și-a dorit: „Îmi puse mie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
acea apă și să le pisezi, iar apa să o strângi și să te uzi pe ochi. Omul ce nebunește (Înebunește): să bei Sfântul Mir pe nemâncate și să ții curat omul. Omul care nu poate grăi (vorbi): să fiarbă curechi (varză) verde și gulii și zeama să bea. La omul ce se face bubă mare: să iei untdelemn și cu unt de vaci cald și să-l ungă. Pentru pecingine: tămâie albă să pisezi și dimineața, pe nemâncate să iei
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
când este coaptă, să o păstrezi și de câte ori vei da găinilor de mâncare, să o amesteci În tărâțe. Pentru păduchi la vită: spală frumos vita și unge-o cu ulei de in, că pier păduchii toți. Pentru omizile care mânâncă curechiul (varza): să iei trei cuiburi de furnicar vechi și să le bagi Într-un sac și să presari peste tot locul verzelor și nici o omidă nu va rămâne. Manuscris din anul 1788, ce la Academia Română Pentru omul sau femeia bătută
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fixate cu lanțuri de masa din bucătărie", exista "1 Briefstegel de schijă", un "ciubăraș de fier alb pentru spălat carnea", 2 furculițe "pentru tăiat rasol", 1 furculiță de fier albă, 1 cântar englezesc, 1 pereche "pirostroae", 1 poloboc de murat "curechi" și altele, printre care 4 "pestelce" (șorțuri). Reținem deci că masa cuprindea și carne, iar numărul mare de ustensile de prelucrat carnea ne face să lămurim că alimentația era una similară cu aceea de la azilurile și ospiciile timpului. De altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dă în clasă, am găsit-o zidită și deschisă, în păretele din nord, o altă ușă, încât de afară copiii intră de-a dreptul în școală. Școala nu funcționează de fel. În clasă d-nul notar își păstrează peste iarnă curechiul și nutrețul pentru vite. Toate acestea sub ochii d-lui primar”. Tot la Șipote calculează „bugetul din această comună” și constată că salariul a doi învățători, doi servitori, reparația localului, chiria școlii din Andrieșeni, încălzirea a două școli, cheltuielile de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ochii închiși paie, că-s bune de durere de cap. Duminecă să nu spui că te doare capul, căci te va durea mai rău. La caz de durere de cap, e bine a pune la frunte și ceafă frunze de curechi* verde sau murat. La mort să nu stai pînă l-a îngropa, dacă te duci de cînd îl pornește, că-ți amorțește capul. Dacă-l doare pe cineva capul, apoi se crede că e bine a se pleca sub Evanghelie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iar de va fi flăcău, se va preface în fată. Cînd curcubeul e mult roșu, poporul crede că va fi mult vin; cînd e mult verde, va fi mult grîu; cînd e mult albastru, va fi multă secetă și moarte. Curechi Se crede că nu e bine a tăia căpățîni de curechi, nici a mînca curechi înainte de Tă ierea capului Sf. Ioan Botezătorul [29 august]. Cutremur Cînd peștii pe care stă pămîntul poartă cozile, el se cutremură. Cînd se cutremură pămîntul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
curcubeul e mult roșu, poporul crede că va fi mult vin; cînd e mult verde, va fi mult grîu; cînd e mult albastru, va fi multă secetă și moarte. Curechi Se crede că nu e bine a tăia căpățîni de curechi, nici a mînca curechi înainte de Tă ierea capului Sf. Ioan Botezătorul [29 august]. Cutremur Cînd peștii pe care stă pămîntul poartă cozile, el se cutremură. Cînd se cutremură pămîntul, Dumnezeu se uită la el, și el de frică tremură. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
poporul crede că va fi mult vin; cînd e mult verde, va fi mult grîu; cînd e mult albastru, va fi multă secetă și moarte. Curechi Se crede că nu e bine a tăia căpățîni de curechi, nici a mînca curechi înainte de Tă ierea capului Sf. Ioan Botezătorul [29 august]. Cutremur Cînd peștii pe care stă pămîntul poartă cozile, el se cutremură. Cînd se cutremură pămîntul, Dumnezeu se uită la el, și el de frică tremură. Se crede că pămîntul, cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ale copiilor mici afară după asfințitul soarelui, căci se îmbolnăvesc, dă peste ei boala numită „muma pădurii“, adică plîng mereu, tot întruna noaptea. Murătură Cîne, mîță să nu ucizi, că nu se fac murăturile bune. Cînd se murează pepenii sau curechiul, atunci este obicei că gospodina trage pe băieți de urechi, ca să fie murăturile acre. Musafir Cînd ți se fac cîrcei la furcă e semn că au să-ți vie musafiri. Cînd mergi prin casă și te împiedici de lăicere* e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înfășoară copilul după botez crîstel - cîrstel, cristei, pasăre călătoare cruși (a) - a da lapte cu sînge (despre vaci) cucăi (a) - a face precum cucul cucuiat - moțat culeșeriu - culișer, făcăleț de mestecat mămăligă cumpănă - primejdie curățitură - placentă cure (a) - a curge curechi - varză curpen - mlădiță lungă și subțire cușcă - locuință improvizată în care mănîncă evreii la sărbătorile de toamnă D dalac - antrax la vite, bubă-neagră la om dată - ursită dănac - flăcău dărac - unealtă de pieptănat lîna deroga (a) - a lua desfăca (a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]