170 matches
-
mare atenție. -Și nu e Pesah? De ce nu vă țineți sărbătoarea? spuse el. Câți pași aveți voie să faceți în sabat? -Toți pașii legionarule! Nici unul în plus! Iar sărbătoarea mea cea mai mare, e atunci când îmi iau banul, romanule! spuse curelarul îngustându-și privirea drept în ochii celui care întrebase. Ofițerul ridică felinarul pentru a zări mai bine chipul celor doi. -Când îmi zornăie prin pungă monedele, atunci e cea mai mare sărbătoare, romanule! -Mda! spuse ofițerul. Aici îți cam dau
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
după puțin timp. Ciocăni la ușa casei și din interior se auzi o voce. -Cine ești și ce vrei? -Vin să vă aduc ceva de mâncare, stăpâne. Cinci pâini și doi pești. Ușa se deschise și Petru intră înăuntru. Apoi curelarul își luă hamurile și fără să mai spună nimic luă drumul către fortăreața Antonia. Acolo în Cenaculum îi întâlni Simon pe aproape toți ucenicii. Acolo erau și Maria, maica învățătorului și celelate femei. Petru apucă mâna Mariei și se așeză
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
muncii. Șavgăii erau tăietori de sare. Rufetașii erau împărțiți în grupe mari și fiecare grupă în cete, în frunte cu un conducător: curteni, gurari, herghelegii, burdujeni (lucrau la tascele din piei de bivol), chelari de drum (țineau evidența carelor încărcate), curelari, chetrari etc. În ceea ce privește numărul lucrătorilor de la salinele din Tg. Ocna, n-avem posibilitatea unei evaluări precise, deoarece conducerea Cămării recurgea la evaziunea fiscală prin „mistuirea” câteodată chiar și a unei treimi din numărul rufetașilor. Totuși, consumul intern și exportul de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sucmănari. În Moldova - o țară bogată în animale, cu o climă aspră în o bună parte a anului - meșteșugul tăbăcăriei, al pielăriei și al cojocăriei avea o largă răspândire. Specializarea meșteșugarilor era și aici foarte accentuată: cizmari, ciubotari, pantofari, iuftari, curelari, săhăidăcari, blănari, cojocari, cușmari, tăbăcari, „boingii” de blăni etc., apar distinct în documente. Un loc aparte în această ramură îl ocupă tăbăcăriile în care se tăbăceau pieile, adică se executa curățirea de păr, înmuierea, dubirea, fermentarea, uscarea. Ele erau de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
, Ioana (pseudonim al Eugeniei Banu; 18.III.1910, Poiana Sibiului, j. Sibiu - 28.XI.2004, Bacău), prozatoare. Este fiica Evei (n. Albu) și a lui Constantin Banu al Lesii de pe Vlașini, staroste al curelarilor sibieni. Învață la Institutul Călugărițelor Ursuline (1917-1920) și la Liceul „Domnița Ileana” din Sibiu (1920-1928). S-a înscris la Facultatea de Litere din Cluj, însă după doi ani (1928-1930), căsătorindu-se, se transferă la Facultatea de Litere din București, dar
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
a aruncat o scurtă privire asupra soarelui, dând din cap aprobator. --Cum se vede, soarele ține cu noi. Parcă știe că mai avem încă de sporovăit. --Ce am mai avea de văzut, sfințite? --Fiindcă tot ne aflăm aici lângă biserica Curelari, hai s-o luăm la deal și, încet-încet, vom ajunge în Ulița Fânului, de unde, trecând peste Sărărie, vom intra în Târgul Boilor și de acolo să mergem pentru scurtă vreme în Târgul lui Barnovschi. --Dacă-i așa, atunci am să amintesc
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ne putem da seama de atmosfera de destindere și desfătare din zilele de toamnă când bogatul rod al viilor și livezilor era cu veselie adunat. Proprietarii erau locuitori ai orașului Iași, de toate categoriile sociale ale vremii: meșteșugari (blănari, șelari, curelari, bărbieri), preoți, oameni din administrație (vătafi, hotnogi), târgoveți și alții. Mănăstirea Bârnova deținea aici 2 fălci și jumătate și 20 de prăjini (peste 3,5 ha). Trei proprietari dețineau peste 5 ha, șase proprietari aveau până la 3,5 ha, șase
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
240, p. 209 footnote>; Ghedeon arhiepiscop și mitropolit al Sucevei, Ioan episcopul Hușilor, Solomon Bârlâdeanu mare logofăt și alți boieri dau mărturie că Gheorghe Duca voievod a cumpărat de la Ionașco Căpățână, preotul Neculai de la biserica Sfântul Gheorghe, Andonie Blănarul, Vlasie curelar ș.a. vii în dealul Cetățuiei, plătind bani tuturor vânzătorilor<footnote Ibidem, documentul 241, p. 210 footnote>. La 31 martie 1669, Constantin din Iași vinde lui Gheorghe Duca voievod o falce și 10 prăjini de vie la Cetățuie, cu 40 de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
documentul 241, p. 210 footnote>. La 31 martie 1669, Constantin din Iași vinde lui Gheorghe Duca voievod o falce și 10 prăjini de vie la Cetățuie, cu 40 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 242, p. 212 footnote>, iar Vlasie curelar din Iași vinde o jumătate de falce și 10 prăjini de vie la Cetățuie, cu 25 de lei<footnote Ibidem, documentul 243, p. 213 footnote>. La 17 aprilie 1670, Matei, pisarul unguresc și soția sa Agafița, fiica lui Iordache săbierul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
află tocmai în celălalt capăt al uliței. Cam acolo de unde începe Hindichiul (șanțul) târgului. Chiar dacă nu mergem până acolo, sunt bucuros că m-am dumirit unde este acea biserică. Dacă te mulțumești doar cu atât, atunci să intrăm pe Ulița Curelarilor, care-i colea, la doi pași. Bine gândit, părinte, și, dacă nu-i cu bănat, aș aminti zapisul lui „Ștefan zugravul”, întocmit la 4 ianuarie 1682 (7190), care lasă soției sale Anița casa din mahalaua Curelarilor. Până aici nu-i
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
să intrăm pe Ulița Curelarilor, care-i colea, la doi pași. Bine gândit, părinte, și, dacă nu-i cu bănat, aș aminti zapisul lui „Ștefan zugravul”, întocmit la 4 ianuarie 1682 (7190), care lasă soției sale Anița casa din mahalaua Curelarilor. Până aici nu-i nimic deocheat. Nu-i, dar dacă ne uităm la martori, printre ei se află „și diiacun Andreiu”, despre care aș crede că slujea la biserica Curelari. Și aș mai avea de spus că Anița nu a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
1682 (7190), care lasă soției sale Anița casa din mahalaua Curelarilor. Până aici nu-i nimic deocheat. Nu-i, dar dacă ne uităm la martori, printre ei se află „și diiacun Andreiu”, despre care aș crede că slujea la biserica Curelari. Și aș mai avea de spus că Anița nu a păstrat casa primită moștenire de la Ștefan soțul ei. Uite ce aflăm la „Vălet 7199 (1691) martie 15”: „Un zapis de la Anița femeia lui Ștefan zugravul...făcut la mânule călugărilor de la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ceva nedumeriri pentru tine. Întâi că acea călugăriță a fost măritată și a avut feciori. Apoi că a trebuit ca la bătrânețe să fie îngrijită de un oarecare Pascal și nu de obștea din care făcea parte. Apoi că biserica Curelarilor era la 1726 de fapt mănăstire de călugărițe și că e înconjurată de țintirim. Întocmai acestea erau cele nelămurite pentru mine. Dacă lucrurile s-au limpezit, atunci a zăbovi pe Ulița Curelarilor nu mai are noimă. Așa că o fugă până pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
obștea din care făcea parte. Apoi că biserica Curelarilor era la 1726 de fapt mănăstire de călugărițe și că e înconjurată de țintirim. Întocmai acestea erau cele nelămurite pentru mine. Dacă lucrurile s-au limpezit, atunci a zăbovi pe Ulița Curelarilor nu mai are noimă. Așa că o fugă până pe Ulița Sării sau a Sărăriei, cum i se mai spune, este cel mai potrivit lucru, mai ales că acolo dăm de „Andoca fost clucer”. Acesta mărturisește în zapisul de la 10 ianuarie 1670
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Socolei, una dintre puținele mănăstiri în care au trăit călugărițe. Dacă tot ai deschis vorba despre o asemenea mănăstire, poți să amintești și altele în care au viețuit călugărițe? Aș aminti că pe lângă această mănăstire se numără Metocul Maicilor, Biserica Curelarilor și, după cum se spune la începuturi, Biserica Sfântul Vasile ar fi fost mănăstire de maici. Până aici îi bine. Așa că încearcă să-mi spui ce îți amintești despre mănăstirea Socolei. Umblând eu printre documentele din aceste cărți, am aflat că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
te rog s-o faci, dar cu voce limpede și cât mai repede.” Curios nevoie mare, m-am apucat să silabisesc: „Io Grigorie Ghica voievod...Scrierm domnia mea la toți boiarii și la toți slujitorii... Facem știre tuturora pentru Ioniță curelar gospod, carele lucrează la cămara gospod... Iată că domnia mea...l-am iertat...de toate dările și angăriile, oricâte ar fi pă alții...nimărui nimic să nu dea, măcar orice greu ar fi pe țară sau pe breasla curelarilor, despre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Ioniță curelar gospod, carele lucrează la cămara gospod... Iată că domnia mea...l-am iertat...de toate dările și angăriile, oricâte ar fi pă alții...nimărui nimic să nu dea, măcar orice greu ar fi pe țară sau pe breasla curelarilor, despre toate să aibă pace. Și tu vătafule de curelari, la nimic cu voi să nu-l amestecați. Așijderea, și voi vătași de vezetei și vezetei de la grajdul gospod... întru nimic să nu-l trageți la lucrul grajdului, fără decât
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
domnia mea...l-am iertat...de toate dările și angăriile, oricâte ar fi pă alții...nimărui nimic să nu dea, măcar orice greu ar fi pe țară sau pe breasla curelarilor, despre toate să aibă pace. Și tu vătafule de curelari, la nimic cu voi să nu-l amestecați. Așijderea, și voi vătași de vezetei și vezetei de la grajdul gospod... întru nimic să nu-l trageți la lucrul grajdului, fără decât el numai să fie de lucrul cămării gospod...” „ Ei, ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
-l amestecați. Așijderea, și voi vătași de vezetei și vezetei de la grajdul gospod... întru nimic să nu-l trageți la lucrul grajdului, fără decât el numai să fie de lucrul cămării gospod...” „ Ei, ce zici, dragule? De ce se bucura acest curelar de atâta cinste din partea lui vodă?” Păi, de ce crede sfinția ta? Socoteala nu-i atât de grea. Îi simplă ca bună ziua. „Dacă-i așa, apoi atunci tălmăcește-mi și mie înțelesul acestor vorbe.” Când Ioniță era cel mai bun meseriaș
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
atâta cinste din partea lui vodă?” Păi, de ce crede sfinția ta? Socoteala nu-i atât de grea. Îi simplă ca bună ziua. „Dacă-i așa, apoi atunci tălmăcește-mi și mie înțelesul acestor vorbe.” Când Ioniță era cel mai bun meseriaș dintre curelarii gospod, cum să nu fie luat în seamă de vodă? „ Să știi că aista-i adevărul. Altfel, vodă nu ar fi spus: Și tu vătafule de curelari, și voi curelari, la nimic cu voi să nu-l amestecați>. Cu alte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și mie înțelesul acestor vorbe.” Când Ioniță era cel mai bun meseriaș dintre curelarii gospod, cum să nu fie luat în seamă de vodă? „ Să știi că aista-i adevărul. Altfel, vodă nu ar fi spus: Și tu vătafule de curelari, și voi curelari, la nimic cu voi să nu-l amestecați>. Cu alte cuvinte, el era mai presus decât toți curelarii și chiar și decât vătaful lor...Știu că nu prea te dai în vânt după sfinția sa patriarhul Ierusalimului, dar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
acestor vorbe.” Când Ioniță era cel mai bun meseriaș dintre curelarii gospod, cum să nu fie luat în seamă de vodă? „ Să știi că aista-i adevărul. Altfel, vodă nu ar fi spus: Și tu vătafule de curelari, și voi curelari, la nimic cu voi să nu-l amestecați>. Cu alte cuvinte, el era mai presus decât toți curelarii și chiar și decât vătaful lor...Știu că nu prea te dai în vânt după sfinția sa patriarhul Ierusalimului, dar n-ai să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
seamă de vodă? „ Să știi că aista-i adevărul. Altfel, vodă nu ar fi spus: Și tu vătafule de curelari, și voi curelari, la nimic cu voi să nu-l amestecați>. Cu alte cuvinte, el era mai presus decât toți curelarii și chiar și decât vătaful lor...Știu că nu prea te dai în vânt după sfinția sa patriarhul Ierusalimului, dar n-ai să ai încotro. Trebuie să vezi acest zapis, care vorbește tocmai despre el.” Am luat zapisul cu pricina și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
să aveți a vă feri de dânsul, să-i dați bună pace, ca să fie el numai pentru treaba lucrului domnesc. Aceasta scriem.” „Parcă am mai întâlnit noi și alți meșteșugari scutiți de voievozi.” Cum să nu? Îmi amintesc de un curelar domnesc, scutit de toate dările și ferit de alte munci. „ Acum să nu crezi că acestea-s ultimele scutiri date de vodă Grigore Ghica. Taman acum vorbeam de lup și lupu-i la ușă.” Despre ce lup îi vorba, părinte? „Citește
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
23 tinichigii, 4 zugravi, 3 geamgii și 1 tâmplar-evrei.. În concordanță cu modele și preferințele epocii privitoare la port, la o populație tot mai numeroasă și-au mai desfășurat activitatea 26 croitori, 6 cismari, 1 pălărier, 1 ceaprazar și 1 curelar.-evrei. În domeniul meșteșugurilor de lux, sau al meseriilor ce necesită o pregătire specială au lucrat în aceeași perioadă 3 giuvaergii, 1 arămar (căldărar), 1 argintar, 5 orologieri (ceasornicari) și 1 fotograf. Instructura pe etnii a meșteșugarilor din oraș (în
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]