192 matches
-
sandale! Sau, dacă îmi iau sandale, să fie mai îmbrăcate, nu doar două curelușe, cum visez eu! Că s-ar putea să plouă, că s-ar putea să fiu călcată pe unghii, că s-ar putea să mi se rupă curelușele și să rămân desculța, că n-am cum să îmi iau ciorapi cu sandale (de acord, aici) și că fără ciorapi aș fi vulgară!!! Nu mai pot! Nu mai vreau. Deja nu mai vreau. Și D. nu se stresează pentru
De ce sunt miresele isterice – cea mai savuroasă confesiune by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18578_a_19903]
-
Eu am rămas în Piață cu Mișu și cu Sandu și care fiind văzut cu aparatul de fotografiat la gât a zis unul dintre cei de pe stradă „Uite-l pe ăsta ne fotografiază!”. Și a vrut să-l spânzure cu curelușa de la aparat. Am intervenit. I-am spus că suntem gazetari. Bafta noastră forte mare a fost că exact pe zidul alături de locul întâmplării acestuia scria jos Ceaușescu să vină gazetarii. Și le-am zis că nu voi ați scria asta
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
adânci. De sub pălăria neagră, cu boruri largi, ieșeau pletele sure, lungi până la umeri. Purta cizme de piele și pantaloni negri strânși pe picior. Era îmbrăcat cu o cămașă largă, ca o rubașcă peste care trecea un chimir lat, plin de curelușe și buzunărele. În colțul gurii ținea o pipă lungă și subțire, îndoită în jos. Bărbatul cel tânăr se întorsese în apă și se apucase din nou de treabă. Starostele strecurase punguța înapoi la brâu și acum stătea sprijinit într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
au fost în Dobreana și sub margine, etc. Satul, dinspre Sud, începea de lângă Curtea lui Sterian și se întindea, în Nord, până la Vasile a Luchii (Bârgăuanu). Pârâul l-a apucat curgând pe unde curge și acum. Descântece: nu știe. Cimilituri: Curelușă unsă pe sub pământ - Șarpele Am o căsuță frumoasă, mititică frumosă văruit și nicăieri bortilită. - Oul Susă bat tobele, josă curg negurile. - Sita 471 Forme de desfășurare: bătrânii mergeau la crâșmă; tinerii făceau horă tot pe lângă crâșmă. Crâșmarul tocmea lăutarii și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care i-a curmat puterea de a respira. În timp ce dădea drumul la capul mortului, pe grumaz alunecă ceva, rostogolindu-se ca un șarpe. Părea un medalion aurit, acoperit cu semne mărunte și cu caractere arabe, care se ținea printr-o curelușă din piele. Un astrolab, constată el, de o lucrătură extrem de rafinată. Alidada, tija mobilă, fusese stricată printr-o lovitură care Îi Îndoise una din aripioare. Dar rețeaua, un fascicul de nervuri traforate ca o bijuterie, era intactă, cu incredibila sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
se apropie de final. Relicva Își Închise Încet ochii, reașezându-și brațele peste piept. Părea să se fi Întors la somnul ei infinit, pierdută din nou În visele ei de slavă și de dreptate. După ce Închisese plăcuțele metalice și asigurase curelușele care țineau laolaltă diferitele părți Împodobite cu nestemate, călugărul Brandan se Întoarse spre mulțimea Încă agitată, trăgând după sine canatul ce Închidea tabernacolul și acoperi la loc, cu țesătura brodată, cufărul cel miraculos. Dante era nedumerit. Dar nu se simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
În continuare, scuturată de convulsii, cerându-i bărbatului să o mângâie pe obraji, pe ceafă, să Îi maseze umerii, parcă pentru a evita să cadă Într-o panică și mai mare. După ce am reușit să-i leg picioarele cu niște curelușe din piele, bărbatul a Început să-i sărute interiorul coapselor scoțând un plescăit vulgar. — Hei, Noriko! Cu asta Începeam mereu, nu-i așa? Hei, Noriko! Mă asculți? Se aude? Adu-ți aminte! Pe vremuri beam până cădeam lați. Mai ții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mătase cu guleraș bogat în dantelă sau broderie (nu știam să fac diferența între aceste două lucrări, pe vremea aceea), eșarfă ușoară în culori primăvăratice și pantofiori de vară din piele fină, cu toc de maxim 5-6 cm, prinși de curelușe maro în catarame strălucitoare. Toate aceste articole, inclusiv curelușele de la pantofi, erau de culoare maro, diferențiindu-se prin nuanțe, de la cele mai închise - în cazul fustei - până la cele mai deschise, la eșarfă. Surpriză năucitoare! Ochii ei au strălucit scurt în
DOAMNA ÎN MARO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364570_a_365899]
-
știam să fac diferența între aceste două lucrări, pe vremea aceea), eșarfă ușoară în culori primăvăratice și pantofiori de vară din piele fină, cu toc de maxim 5-6 cm, prinși de curelușe maro în catarame strălucitoare. Toate aceste articole, inclusiv curelușele de la pantofi, erau de culoare maro, diferențiindu-se prin nuanțe, de la cele mai închise - în cazul fustei - până la cele mai deschise, la eșarfă. Surpriză năucitoare! Ochii ei au strălucit scurt în momentul în care m-a văzut. Un zâmbet șiret
DOAMNA ÎN MARO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364570_a_365899]
-
am strecurat în camera asistenței, m-am îmbrăcat repede și am revenit pe banca, în asteptare.A coborât îmbrăcată în blugi Reifle care îi scotea în evidență perfecțiunea corpului bine proporționat și o bluză albă strânsă pe talie cu o curelușe împletita, din piele, asortata cu sandalutele din picioare.Parul îl strânsese într-o codită ce era mai aproape de ureche decât de ceafa Apropierea ei mi-a fost anunțată de un miros suav de lăcrămioare.. Părea mult mai tânără și mai
DESTIN DE FEMEIE.OANA-SURPRIZA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361168_a_362497]
-
din apă și l-am aruncat în minciogul larg, fixat de strapazanul[ Strapazan = (reg.)- cui de lemn sau metal fixat pe marginea bărcii, care se introduce în gaura ce delimitează locul vâslei și de care se leagă vâsla cu ajutorul unei curelușe. (DEX)] bărcii. Încet, încet, creștea greutatea capturată și minciogul se afunda tot mai adânc în apă. Ziua punea stăpânire peste întuneric. La orizont începu să apară soarele, ca o dungă de foc. Treptat, din adâncimea mării se ridica maiestuos un
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
pe mâna stângă și bentița albă pe cap. Când intrau în clasă și aveau cursuri cu profesori tineri ca și el, găseau suficiente metode de a-și scurta cât mai mult sarafanele ridicându-le în talie cu ajutorul unor centuri și curelușe, iar când erau scoase la tablă, căutau să scrie cât mai sus pentru a-și dezgoli și mai mult pulpele apetisante. Mircea era amuzat de aceste trucuri feminine ale elevelor și se făcea că nu observă interesul lor de a
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
asta, răspunse ea întristată pe dată. - Doamnă..., de ce să nu puteți spune ce simțiți cu adevărat? își căuta bărbatul cuvintele, vizibil încurcat. Este firesc! continuă el, bătătorind zăpada cu bocancul. Eu sunt..., eu sunt Iustin, se prezentă grăbit și întinse curelușa săniuței pe care fata încă nu o preluase. - Încântată! Eu sunt Laura, se prezentă și ea, întinzând mâna să prindă curelușa, grăbită să își ascundă o clipă fața pe care o simțea că-i arde. „Doamne! Ce are bărbatul acesta
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
încurcat. Este firesc! continuă el, bătătorind zăpada cu bocancul. Eu sunt..., eu sunt Iustin, se prezentă grăbit și întinse curelușa săniuței pe care fata încă nu o preluase. - Încântată! Eu sunt Laura, se prezentă și ea, întinzând mâna să prindă curelușa, grăbită să își ascundă o clipă fața pe care o simțea că-i arde. „Doamne! Ce are bărbatul acesta în el de nu-mi vine să-l scap din ochi? Vai mie, ce rușine!” se apostrofă în gând. - Doamna Laura
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
case de mărimi diferite și garduri înalte de beton pe care ea nu le știa că ar fi fost în urmă cu doar câțiva ani. În schimb, bărbatul ce-i sprijinea brațul cu o mână, agățat cu cealaltă de o curelușă prinsă-n plafon, a fost mai atent. S-a aplecat ușor către pălăria din fața sa și i-a vorbit destul de tare: - Mai e puțin, mamă. Ai răbdare că ajungem noi! A întrebat mama dacă mai e mult, a lămurit-o
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367148_a_368477]
-
ajungem... Dulciurile nu astâmpără setea, Florico! a refuzat bătrâna doamnă cu voce ștearsă, abia auzită în vecinătatea imediată. O serie de denivelări succesive ale șoselei au făcut ca trupurile așezate pe scaune să tremure mai intens și mâinile agățate de curelușe ori răzimate de spetezele scaunelor să se încordeze vizibil. Toate șocurile, pe care sistemul de amortizare al mașinii nu le putea anihila, se transmiteau direct caroseriei și călătorilor. Unii dintre ei, vădit nemulțumiți, nu au scăpat ocazia de a înjura
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367148_a_368477]
-
pe mâna stângă și bentița albă pe cap. Când intrau în clasă și aveau cursuri cu profesori tineri ca și el, găseau suficiente metode de a-și scurta cât mai mult sarafanele ridicându-le în talie cu ajutorul unor centuri și curelușe, iar când erau scoase la tablă, căutau să scrie cât mai sus pentru a-și dezgoli și mai mult pulpele apetisante. Mircea era amuzat de aceste trucuri feminine ale elevelor și se făcea că nu observă interesul lor de a
DESTINE PARALELE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361893_a_363222]
-
case de mărimi diferite și garduri înalte de beton pe care ea nu le știa că ar fi fost în urmă cu doar câțiva ani. În schimb, bărbatul ce-i sprijinea brațul cu o mână, agățat cu cealaltă de o curelușă prinsă-n plafon, a fost mai atent. S-a aplecat ușor către pălăria din fața sa și i-a vorbit destul de tare: - Mai e puțin, mamă. Ai răbdare că ajungem noi! A întrebat mama dacă mai e mult, a lămurit-o
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
când ajungem... Dulciurile nu astâmpără setea, Florico! a refuzat bătrâna doamnă cu voce ștearsă, abia auzită în vecinătate. O serie de denivelări succesive ale șoselei au făcut ca trupurile așezate pe scaune să tremure mai intens și mâinile agățate de curelușe ori răzimate de spetezele scaunelor să se încordeze vizibil. Toate șocurile, pe care sistemul de amortizare al mașinii nu le putea anihila, se transmiteau direct caroseriei și călătorilor. Unii dintre ei, vădit nemulțumiți, nu au scăpat ocazia de a înjura
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
cu capul mare lățit și cu corpul subțiat spre coadă. (DEX) [v]Strapazan = (reg.)- cui de lemn sau metal fixat pe marginea bărcii, care se introduce în gaura ce delimitează locul vâslei și de care se leagă vâsla cu ajutorul unei curelușe. (DEX) [vi]Strunghil = specie de guvid, de culoare galben-brună, care are capul mai ascuțit decât caiaua - altă varietate de guvid. Caiaua are capul lat și fără multă carne pe el, este negru, cu corpul subțire. (DEX) [vii]Hanus = altă specie
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
să-nchid orătăniile curții. Ne despărțirăm ca oamenii plecând fiecare la câsele lor, iar eu eram aproape de intrarea pe ulicioară. Pe la mijlocul uliciorii, prin dreptul lui Falcă ceva se mișca pe jos, venea așa ca un fel de umbră albă(!), o curelușă mare ce se mlădia și se târa încolo și-ncoace, am rămas așa cu o nehotărâre de a-mi continua drumul. O noapte ca smoala, cernită de-o ploaie măruntă părea că lungește formele lucrurilor - pe care le știam pe
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
să citească afișele de pe un stâlp și a tras cu coada ochiului, el privea exponatele dintr‑o vitrină. A mai făcut câțiva pași, a mimat că se împiedică de ușoarele denivelări ale asfaltu-lui și s‑a aplecat să‑și strângă curelușa pantofului. Octav se oprise pentru a‑și scotoci în borsetă. A intrat în primul magazin și s‑a așezat imediat aproape de fereastră, în așteptare. A apărut pe trotuar și Octavian, ușor agitat, privind de jur împrejur. „Aha! Nu a observat
CHEMAREA DESTINULUI (21) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356789_a_358118]
-
de agrement și bineînțeles profitabile, lucrătorii ar fi avut nevoie de 373 de tone de oțel și vreo 90 de tone de sticlă. Jos, undeva, abia zărit printre stâncile abrupte și stratificate în pante inegale și suprapuse, se târă o “curelușă” care șerpuiește molcom și firav, cu siguranță cea mai rămas din albia fluviului Colorado. Toate “asperitățile” reliefului acestei fantastice întinderi “extraterestre” sunt botezate, denumiri cu rezonanțe de “topos și etnos”, vârfuri, văi, punți, platouri, podețe naturale”: Lipan, Yavapai, Hopi, Navajo
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
a învățat-o bunica Olga, asta pe când era cât nucă, si se juca cu picul acela tuciuriu, prin curtea fostului conac de la Glodoasa. Olga! Bunica Olga. De ce și-o fi amintind acuma de ea. Mărțina e răvășita, nervoasă. A tras curelușa poșetei pe umăr și simte cum aceasta îi sapă în carne. Durerea fizică îi priește. O dezmeticește. S-a dezlipit de dalele pe care părea înmărmurita. Face drumul în arc de cerc, se prelinge de la un exponat la alt exponat
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
pe mâna stângă și bentița albă pe cap. Când intrau în clasă și aveau cursuri cu profesori tineri ca și el, găseau suficiente metode de a-și scurta cât mai mult sarafanele ridicându-le în talie cu ajutorul unor centuri și curelușe, iar când erau scoase la tablă, căutau să scrie cât mai sus pentru a-și dezgoli și mai mult pulpele apetisante. Mircea era amuzat de aceste trucuri feminine ale elevelor și se făcea că nu observă interesul lor de a
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353735_a_355064]