9,076 matches
-
dl Constantinescu ar fi trebuit să-și subîmpartă cartea în mai multe cărți, accesibile ca preț istoricilor. Pentru comentariul imediat, ea ar fi trebuit să se potrivească și cu portofelul comentatorilor politici, iar pentru influențarea opiniei publice sau măcar pentru curiozitatea omului de rînd dl Constantinescu ar fi avut datoria să țină seamă de dimensiunile salariului mediu pe economie, înainte de a publica o carte care costă, la stand, 1.500.000 de lei. Atît cît am citit din memorialistica dlui Constantinescu
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
ci în aceea de cercetător pasionat, care trăiește intens problematica sa, viața internă a disciplinei sale, dar și metabolismul ei cu lumea. este ca o carte de vizită a celui care o ține, ea trebuie să trezească în rândul auditoriului curiozitatea de a merge la bibliotecă, pe urmele lucrărilor sale, iar acum luarea de cunoștință s-ar putea produce mult mai rapid și mai eficace dacă profesorul ar anunța de la început o adresă electronică și o alta pe internet. în această
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
ei, naratorul va fi întotdeauna o "Mare păcăleală", de cîte ori vor încerca o manieră abruptă de abordare a realității așa cum încearcă Daneliuc. Forțele proaspete, naivitatea de multe ori, cu care se aruncă în literatură pot stîrni derută, dar și curiozitate. însă cărțile sale nu vor lăsa niciodată impresia de fals, de neautentic. Într-o cronică la Pisica ruptă (1997), Dan C. Mihăilescu remarca "teribila energie colerică" la Mircea Daneliuc și îl așeza într-o ciudată familie de spirite care se
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
secvența care îi aduce în fața portretului armașului. Fie și numai faptul că e vorba de un "îndoit omor", în timp ce Pașadia abia sugerează ideea de crimă. Cum nu știm mai nimic despre el, l-am putea bănui pe Povestitor stăpînit de curiozități balcanice, săpînd după trecutul lui Pașadia, în nici un chip însă în ipostază de detectiv de roman occidental. Și nu e vorba de o prejudecată de lectură, ci de căile pe care romanul le lasă deschise către libera speculație. înlăturînd încă
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
germană, folclorul românesc, universalitatea lui, gânditorii români. Relația dintre literaturi: "Cărțile lui Bousquet trezesc în mine cel mai neașteptat ecou. După Pârvan și Pierre Jean Jouve, Joë Bousquet era a treia coloană de foc pe care o căutam", îi întreține curiozitatea cercetării. În domeniul cercetării, am curajul să recunosc că m-a fascinat pasiunea descoperirii și a adâncirii în descoperire a personajului feminin, Lucia Pallady Cantacuzino, Pașcanu din Roman, marchiză Bedmar prin căsătorie, iubita poetului spaniol Juan Valera. Soțul ei publicase
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
în care locuim: - O vând pentru o sută de dolari! O vând pentru o sută de dolari! S-a găsit imediat un cumpărător și el i-a dat-o în aceeași zi. întâlnindu-l, ulterior, nu mi-am putut stăpâni curiozitatea și l-am întrebat: - Dacă tot voiați să scăpați de ea, de ce n-ați dat-o pe gratis? De ce ați mai cerut o sută de dolari? - Ca să o umilesc, mi-a răspuns el cu o ură retrospectivă. înțelegeți? Ca să o
Merci, Renault! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14802_a_16127]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Încerc, ori de câte ori aflu despre traducerea în premieră a vreunui autor fundamental, o anume curiozitate febrilă. Când autorul în cauză are șansa unor traduceri alternative, sentimentul devine deja unul de confort. în anii '90 îmi plăcea mai mult primul gen de emoție - acum cred însă că prefer tipul amintit de confort intelectual. "Confortabilă", iată, a
O ediție nouă a Cărții despre Tao by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14814_a_16139]
-
democratizează lectura, ce fac ele e să transforme lectura în obiect de vânzare astfel ca să devină ceva rentabil pentru întreprinderea X. Dar interesul pe care-l are un librar de a face cunoscute anumite cărți, de a promova o anumită curiozitate intelectuală, de a împărtăși taine, toate astea nu contează pentru întreprinderile de pe marile suprafețe comerciale. La început, desigur printr-o manevră comercială, ele vor vinde și poezie, mici opuscule pe care le cunoaște doar librarul. Dar de îndată ce micul librar dispare
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
în jur de 700 de pagini format mare - nu poate fi decît o bucurie în sine. În prefață, autorul spune, printre altele, că "lucrarea poate fi consultată ca ghid rapid", dar "poate fi și parcursă în tihnă". Deocamdată am avut curiozitatea să o consult doar cîteva minute, ca "ghid rapid" (care ambiționează, în mod declarat, să furnizeze "date și informații esențiale și un orientativ punct de vedere valoric"); am vrut să văd cum a rezolvat Tudor Caranfil, în Dicționarul lui, două
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
din urmă, proprietăți remarcabile. Se poate spune că Ș. Cioculescu citea cu creionul în mînă, după ce în prealabil își vîra nasul lung și ascuțit între file. Nasul funcționa ca un coupe-papier dotat cu un detector. Exista în Ș. Cioculescu o curiozitate de copoi literar. Era un Sherlock Holmes în meseria noastră. Se afla necontenit în urmărirea unei piste sau în reconstruirea unei filiere. Și cînd asta nu era posibil, se mărginea să vîneze greșeli și inconsecvențe. Pentru editori, comentariile lui deveniseră
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
lăuntric comparabil cu pustiul din Deșertul tătarilor, dar și cu pustiul epocii de consum - Italia marelui boom postbelic și al dolcei vita - personajul lui Buzzati experimentează vestita nostalgie de la boue, sau, cum observă în postfață Smaranda Cosmin, "în accepție dostoievskiană, curiozitatea, deopotrivă masochistă, de a proba până unde poate coborî sufletul omenesc și câte lovituri poate îndura". Experimentul ia sfârșit prin uzură. Laide e salvată prin speranța maternității. "E ora ei, fără ca ea s-o știe a sosit pentru Laide marea
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
dirijat cu telefonul politic nu va instrumenta aceste cazuri de abuz de care astăzi nimeni nu se mai îndoiește (...). Ascultați, băieți, ascultați pînă vi se lungesc urechile! Dar nu uitați că întotdeauna vine o zi în care se decontează toate curiozitățile. Să nu spuneți că n-ați știut!" Pînă se vor împlini speranțele lui Cornel Nistorescu un lucru e sigur, nici o instituție din România nu are cum să verifice SRI-ul dacă ascultă ilegal telefoanele. Încît profitînd de acest lucru, SRI
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
provine chiar din acea sferă regională a Franței (Nisa-Lyon), parizienii fiind pe locul al doilea.Cît despre străini, doar 6,7% din publicul festivalului sînt străini (o altă diferență strategică față de Cannes, care cultivă cu predilecție publicul internațional). Ca o curiozitate semnificativă: la Avignon nu plouă cu "gratuități", ci se vînd și se cumpără bilete (cu o plajă între 33 și 12 euro; dar 12 numai pentru elevi, studenți și "demandeurs d'emploi", adică cei fără slujbă, dacă le mai arde
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
a avut ideea de a adapta pentru scenă filmul danezului Thomas Vinterberg, Festen (mare succes la Cannes, acum doi ani). O temă (incestul, minciuna) translată din lumea protestantă în cea catolică. Deși asemenea încercări sînt sortite să rămînă la raionul "curiozități", Festen-ul polonez a avut o structură de rezistență proprie, autentică. O idee inspirată a fost "supratitrarea" spectacolului; textul apărea scris în franceză, ca la cinema, proiectat pe un element de decor. Dar, la un text mai stufos, procedeul devine imposibil
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
fost profund mișcată cînd mi-a trimis cîteva rînduri foarte elogioase. Era un om de o mare modestie; era implicat "în viață", dacă pot să spun așa. Nu era cărturarul rece, care rămîne în turnul lui de fildeș. Avea o curiozitate vie pentru cea mai mică întîmplare din domeniul care-l interesa pe el. Am avut onoarea să fiu invitată la masă la el. L-am invitat și eu și am făcut sarmale. E unul dintre felurile pe care nu știu
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
a făcut o pasiune pentru cartea mea, mi-a scris o scrisoare, a vrut să mă întîlnească și cu alte ocazii, de atunci mă frecventează în mod asiduu, e foarte simpatică. Este o ființă care citește enorm și are o curiozitate nealterată... Acum, există un curent în Franța, care susține că gustul a fost pervertit, că lumea nu mai știe ce e adevăratul gust. Se țin și cursuri de educare a gustului. Între altele, anual, în toate școlile din Franța, are
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
o anumită cafenea, "Dôme de Villiers", aflată lîngă cartierul în care locuiesc eu. Mi-am dat seama că ei se duc des acolo și stau pînă tîrziu, noaptea, pentru că își găsesc o anumită atmosferă, un mediu al lor. Așa că, din curiozitate, am început să mă duc și eu. M-am dus odată, de două ori, iar pe urmă am fost curioasă să notez ce vedeam. Deci ideea ți-a venit din mers? Din mers, absolut. Ideea primă a fost să fac
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
că ar fi bine să aibă și cîteva detalii despre cafenelele celebre: Les Deux Mâgots, Café de Flore etc. Și de-abia atunci m-am dus special, m-am gîndit să fac o incursiune în aceste cafenele, cu o mare curiozitate și cu intenția de a repera ce se întîmplă la Les Deux Mâgots și la Café de Flore, în zilele noastre, astăzi, acum. Și am descris exact ceea ce vedeam. Am descoperit tot felul de lucruri la care nu mă așteptam
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
îi spui ceva unui asemenea produs doctoral, îți dă cu patalamaua peste ochi și te pune să-i ceri scuze că ți-a luat vederea. Dar exemenele de grad! Ce odisee a plocoanelor!! Dacă ar avea doar un pic de curiozitate, d-na Andronescu ar putea afla cît mai costă, în dolari, un examen de grad sau la cît a ajuns în euro. Ceea ce mă necăjește în istorioara asta e că ea îi poate face și pe oamenii cinstiți și învățați
Uimiri de ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14962_a_16287]
-
ai Securității care și-au provocat și apoi trădat colegii și elevii fie pentru bani, fie pentru funcții, fie din complexul nebăgării în seamă, adică din ranchiuni de proști, de frustrați sau de mediocri. A avut d-na Andronescu minima curiozitate să afle cum e cu turnătorii Securității din ministerul pe care îl conduce? A încercat să afle ceva despre securiștii cu grad din învățămînt și despre îndeletnicirile lor actuale? Chiar dacă e colegă de partid cu dl Ristea Priboi, Ecaterina Andronescu
Uimiri de ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14962_a_16287]
-
mă mulțumesc cu însuși Praful de care ea, lungită pe pat cu Codul manierelor elegante în mână, râde văzându-mă prăfuit în halul acela, ca un claun în arena circului... Aveam încă de la începutul carierei mele de observator o mare curiozitate pe care nici nu știam la ce aș fi putut să o folosesc... Lăsând la o parte ideea scrisului, pur teoretică. Pe urmă, încet, încet, foarte încet, încet de tot, ca să zic așa, căpătând o contra-densitate, cu timpul, o contragreutate
18 mai 1963 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14978_a_16303]
-
nu știam la ce aș fi putut să o folosesc... Lăsând la o parte ideea scrisului, pur teoretică. Pe urmă, încet, încet, foarte încet, încet de tot, ca să zic așa, căpătând o contra-densitate, cu timpul, o contragreutate în raport cu Praful-însuși, această curiozitate tânără, sălbatică, în felul unei jivine în plină vigoare, se înmuiase, dându-se după întâmplări. Așa încât, cu vremea, survenise o dezinteresare, ceva ca o descreștere treptată a forței presupusei sălbăticiuni tinere și viguroase. Parcă tot ce descoperisem eu până atunci
18 mai 1963 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14978_a_16303]
-
real e înțeles ca simplu pretext al legendei. Cum reprezentări stereotipe și clișeizate compun imaginea orașului, istoria sa se lasă lejer rezumată: "Avînd în minte poveștile despre fastul și bogăția ce domneau în cetatea africană, europenii au plecat mînați de curiozitate să descopere misteriosul Tombouctou. Fiecare eșec a mai adăugat ceva legendei și nimic nu părea să-i determine să renunțe la a visa la întoarcerea în patrie bogați și aureolați de victorie sau la a rămîne pentru totdeauna în orașul
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
care eram invitată să ascult piese noi, întâi din dramaturgia germană și apoi din cea elvețiană, nu mi-a stârnit un entuziasm excesiv. M-am decis să mă duc, totuși, trecând și peste motivele inavuabile, numai pentru a-mi satisface curiozitatea față de o zonă teatrală la care nu am acces direct; bănuiam că o să fie prezenți "noi și ai noștri", critici, cronicari, actori, regizori, o să ne salutăm, o să bârfim în timp ce autorii proiectului o să mai bifeze o acțiune. Chiar din prima seară
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
să reia sub un alt unghi ansamblul tabloului mai mult sau mai puțin explorat de poetica noastră. Cred oricum că poetica, teoria literaturii este o disciplină literară printre altele. Cred că orice disciplină e animată de un anumit tip de curiozitate care se modifică cu timpul, dar nu cred că aș putea să prevăd (și mă feresc să o fac) ce modificări vor fi în viitor.
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]