128 matches
-
lacului, în loc să meargă pe cărare uscată... Doamne, în ce hal arăți!... Mă omule, vrei să cazi în drum și să plesnești ca Dumitru lui Tatu, că vezi frate: era mare nenorocire dacă nevastă-sa îl înșela cu Ilie Bobolete din curmătura Peșteniții. El se duse, fie-i țărâna ușoară!... iar pe Floirica o doare-n catrință: fluieră și cântă pe uliță. - Păi... cam așa pății și eu. - Ia vino și stai aici pe bancă, și spune-mi cum se-ntâmplă, că
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
bei? -Beu și o răchie dacă mi-oi da.Apoi plec că îi stîna cam pustie și mă tem. -De ce te temi tu? Ai o botă cît capul de copil. -Mă tem că aseară am auzit cîinii bătînd peste curmătură.Să nu fie iară vreo lupană fătată.Dacă se dedă la carne de miel fraged să te ții! Referință Bibliografică: AMELY P 6 / Florin Ciprian Ispas : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 648, Anul II, 09 octombrie 2012. Drepturi de
AMELY P 6 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343655_a_344984]
-
coboară printr-un drumeag maroniu de pământ, pătruns pe-alocuri de vârfuri de piatră lustruită de ploi și smocuri de iarbă, oaze de verde persistent până-n iarnă și dincolo... Dar șirul visării se rupe. Alături de cărăruie, la câțiva coți în josul curmăturii, o tânără își privește a durere și neputință glezna, pesemne luxată... Grăbesc pasul, atras de imperiul necesității de-a da un prim-ajutor, mai ales că un scâncet subțirel de suferință mă-ndemnase. După imobilizarea piciorului chinuit, sunt medic doar
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
ocinei solicitate; Vodă îi întărește jupâniței Caplea și fiicelor ei ocină în Cocorăști; peste o lună însă, la 27 iunie 1578, același Mihnea îi poruncește Caplei din Cocorăști „să-și ia cășăria de pe munți, de pe muntele ei din Buceci, din Curmătură în sus, de o stână câte 2 cașuri, cum este legea veche”) pe seama „fragilității” femeii singure. în anii 40 ai secolului al XVII-lea, Mărica (sau Maria), văduva fostului mare medelnicer Simion Gheuca, s-a pârât cu Dumitru Gheuca, fost
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
București, str. Gramont 36 6741. Roșu David, 6 apartamente, București, str. Traian 12 6742. Romașcan Florica, 4 apartamente, București, str. Chindia 14, Curtea de Argeș, Bd. Carol 6743. Roceric Ioan, 4 apartamente, București, str. Munții Tatra 3, str. București 89, Brașov, str. Curmătura 16 6744. Roler Gheorghe și Ecaterina, 3 apartamente, București, str. Dr. Turnescu 8 6745. Romascu Gheorghe, 3 apartamente, București, bd. Banu Mantă 59 6746. Raicoviceanu V., 3 apartamente, București, str. A. Popov 43 6747. Ranta Clară, 2 apartamente, București, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
sau de omătul topit, caută să sară pragurile ce li se pun în drum. Le taie în adânc, ca și cu un fierăstrău, bucuroase că și-au făcut loc, nu mai adăstează ca să-l lărgească. Curg între păreți înalți, goi, curmături înguste în inima munților.” (Ion Simionescu) Munții, frumoșii munți În munți Octavian Goga (fragment) Voi, munților mândri, moșnegi cununați Cu stelele bolții albastre, În leagănul vostru de codri și stânci Dorm toate poveștile noastre. Alături de șoimii cu ochii aprinși, Din
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
pot căpăta caracterul anumit la care cugeta el. Spre mirarea lui, cu două zile în urmă, Culi Ursake descoperise altceva decât de obicei în pădurea ce-o avea sub priveghere: descoperise adică ceva încurcat și bizar, din alt domeniu. În curmătura în fața pătulului, fusese pregătit pentru urs, la sfârșitul toamnei, un leș de cal bătrân, cumpărat de la o stână de sus. „Domnii“ de la Sibiu trebuiau să vie să stea în pândă câteva nopți, așteptând ursul, ca să-l puște. Dar abătându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ca altădată și deosebit de atent la toate ale pădurii. Au pornit la deal pe o vreme lină, fără susur devânt. Era jilavă umbra brădetului; în poieni se împânzea aur rece de soare. La ceasurile cinci, au fost dincolo de pătul, în curmătură. De la locul unde s-au așezat, se deschidea lumina în fund; de-acolo poiana ocolea larg într-o parte și-n alta. În față - ascunzându-i trupul nalt - vânătorul avea un prag de stâncă, pe care își rezemase carabina cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
acele plimbări, atunci vine el aici. Paznicul a stăruit, fără să înțeleagă nici el de ce: — Mai stăm puțin, domnule doctor. Numaidecât trebuie să stăm. Lumina din fund începea să se umbrească și din acea umbră prinse a se despleti cătră curmătură o ceață subțire. Îndată ce se așeză pâcla aceea de toamnă, schimbând înfățișările dintru început ale priveliștii, paznicul deveni neliniștit. Prindea să se amestece funingine în pâclă, când el se sprijini în coate și înălță fruntea. Mormăi ceva. Ce este? a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cum nu s-a mai pomenit niciodată să râncheze un cal; pe urmă o fugă prin vreascuri; pe urmă poiana s-a închis în tăcere. Și s-a întunecat de înserare negura. Au stat neclintiți, cu urechea întoarsă cătră fundul curmăturii. Nu era de bănuit vreo altă mișcare. Părea că s-a săpat în preajma lor o groapă a tăcerii. Au așteptat așa vreme îndelungată; poate un ceas. Vânătorul clujan s-a mișcat. I-a șoptit îndată Nicula Ursake: Mă rog frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Era neliniște în paznic; glasul dintrodată îi răgușise. — Atunci cum facem, Ursake? Cred că ne retragem. Și eu aș spune tot așa, domnule doctor. Mai ales că aș cerceta grajdul și s-ar vedea numaidecât ce-a fost. Au părăsit curmătura cu luare-aminte; au lăsat în urma lor ca o poartă închisă. Începea să se molipsească de neliniște și vânătorul. După ce au urcat culmea și au prins a coborî spre casă, domnul Ionaș Popa a deschis lampa electrică. Aici, în Prelunci, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Apoi începu a se prevedea bruma, în poiana din față. Culi ofta, din vreme în vreme; totuși, văzând pe Vidra liniștită, avea nădejde că nu vor da peste năcaz. Acelei cățelușe îi veneau de departe, în nări, toate înștiințările. Iar curmătura fiind aproape, numai sub hochstand, orice ar fi fost acolo ea trebuia să știe. Așa ar trebui să cunoască oamenii toate, cum le cunoaște acest animal, se gândea Culi - căci vorba de mai nainte, „năcaz“, exprima pentru el ceva cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
depresiunea Elan-Horincea-Prut, iar la sud și vest de râul Siret. Orașele pe care le parcurge, în drumul său, de la izvoare până la vărsare sunt Negrești, Vaslui, Bârlad - județul Vaslui și Tecuci - județul Galați. În altă ordine de idei, Bârladul izvorăște din apropierea Curmăturii, pe Valea Ursului, la o altitudine de 370 m și are o pantă medie, de la izvoare la vărsare, de 1,38 ‰. Râul amintit dispune de o serie de afluenți principali, situați de o parte și de alta, cum ar fi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bâjbâiră, o vreme, peste găurile de șobolani ale picamerelor, pe sub benele suprasaturate cu beton ale macaralelor, picurând în jurul lor cu insistența unei ninsori de fulgi metalici și monstroși. Și dibuiră, într-o râpă peste care artificierii erau pregătiți să reverse curmăturile unui deal, plaja miraculoasă pe care, odinioară, descântatul pârâiaș Bucureștioara se vărsa cu vreo 150 de ani în urmă, 104 DANIEL BĂNULESCU precum un șuvoi de curent electric, delicat și constant, în cămările de apă ale petrecărețului râu Dâmbovița. Pe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
IX. Bolile creierului și ale sistemului nervos Cefalalgie: durere de cap. Congestie. Insolație: soare sec. Sincopă: leșin Vertigo: amețeală. Isterie: istericale, lipitură, zburător. Eclampsie: apucat, apucătură. Singultus: sughiț Nevralgie: luat de vânt. Insomnie: nedormire, muma pădurii, plânsori (la copii). Lumbago: curmătură, dureri de șale, dureri de mijloc. Apoplexie. Hemiplegie: dambla, săgetătură. Paraplegie: ologeală, damblageală. Paralizie: slăbănogie. Alienație mentală: nebunie, nebuneală. Epilepsie: boala copiilor, boală rea, boală sfântă, bau cel rău (Maramureș), aboală, stropșală, stropșitură, năbădăi, poceală, , ceas rău, călcătură, ducă-se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Japonia. ȘA porțiune mai coborâtă a unei culmi muntoase sau deluroase, situată între două porțiuni imediate mai ridicate, și care pune în legătură două văi opuse sau obârșiile lor; sunt folosite, în mod obișnuit, de poteci sau drumuri; sinonime: înșeuare, curmătură. ȘEPTEL totalitatea animalelor domestice crescute într-o gospodărie, într-o comună, într-o zonă, într-o țară. ȘES întindere de pământ fără diferență de nivel; sinonim: câmp. ȘLEAU pădure de foioase amestecate, cu predominarea unei esențe (exemplu, șleau de gorun
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
islaz pentru vite. Dintre cele două unghiuri de jos ale poienei se Întind tot spre sud, două dealuri: unul, din unghiul dinspre răsărit, care se numește, Dealul Radovanului, se Întinde cu o mică deviere tot spre răsărit, la locul numit „ curmătura ” pînă la șoseaua Motru-Baia de Aramă, terminîndu-se cu un cap, sprijinit spre șosea cu denumirea de „ Cuca ”. Între primul deal și dealul Radovanului se Întinde pînă la șosea, valea Cerveniei, cea mai fertilă vale a satului; din celălalt unghi al
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Băbușii, Capul Dealului (Băbușa); Pădurea Fundul Băbușii, Dealul din Fundul Băbușii, Pîrîul de la Fund, Fundul Băbușa, Drumul Capu Dealului. Tautologiile toponimice sunt formații toponimice constituite din termeni care, la nivel de apelative, sunt sinonime: Vîrful Păguiorului, Pasul Prislop, Trecătoarea Prislop, Curmătura Prislopului, Dealul Cuca, Rudabaia, Lacul Techirghiol. Dincolo de observațiile (pertinente) privind diferențierea semantică dintre termenii implicați în formațiile respective, referenții denumiți fiind asemănători, dar nu identici, iar cei doi termeni fiind, în momentul cuplării, unul nume propriu și altul cuvînt comun
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
prinos al dragostei lor. Joagărul de pe Galda În vara lui 1947 era rândul nostru să ne minunăm de geniul tehnic al țăranului român. Patru bărbați, între care Trif Milinton (Melinte, dar lucrase în America și își americanizase numele), într-o curmătură dincolo de Cheile Gălzii au abătut apele râului, creând un canal în care apele căpătau o viteză de curgere foarte mare. Cu câteva scule de dulgherie au confecționat o roată de moară pe apă și au construit un eșafodaj și toate
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Orașul MOLDOVA NOUĂ, cu localitățile componente: - Moldova Nouă - Macesti - Moldova Veche - Moldovita 17) Comună PESCARI, cu satele: - Pescari - Sfîntă Elenă 18) Comună GIRNIC, cu satele: - Girnic - Padina Matei 19) Comună SICHEVITA, cu satele: - Sichevita - Brestelnic - Camenița - Cîrșie - Cracu Almaj - Crusovita - Curmătura - Frasinis - Gornea - Liborajdea - Lucacevat - Martinovat - Ogasu Podului - Streneac - Valea Orevita - Valea Ravensca - Valea Sichevitei - Zanou - Zasloane 20) Comună BERZASCA, cu satele: - Berzasca - Bigar - Cozla - Drencova - Liubcova 21) Comună SOPOTU NOU, cu satele: - Ravensca - Rachița - Valea Rachiței - Valea Roșie 22) Comună
ACORD din 13 ianuarie 1970 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind micul trafic de călători în zona de frontieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127543_a_128872]
-
această zbuciumată parte a României. Atât centrul de comună, cât și satele componente sunt localități vechi cu o bogată istorie: Ciurea (menționată în documente în anul 1654), Hlincea (1608), Dumbrava (1891), Lunca Cetățuii (1846), Piciorul Lupului (1820), Slobozia (1721) și Curmătura (1772); 5. existența unei suprafețe considerabile ocupată cu păduri care pe total se ridică la peste 1416 ha, ceea ce reprezintă o pondere de 29,7% din totalul suprafeței comunei. Constituită în principal din arbori de esență tare (stejar, fag, frasin
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
un microclimat aparte perceput în mod plăcut de turiști, inclusiv prin prezența fructelor de pădure, a ciupercilor, a florei și a faunei specifice etc. De specificat faptul că pădurea se plasează mai mult în sud, în zona satelor Slobozia și Curmătura făcând parte din marele trup de pădure ce se întinde de la Repedea (Iași) - Bârnova - Grajduri - Mogoșești (Iași) - Mădârjac - Sinești - Ghidean - Roman; 6. prezența unor râuri (Frumoasa la nord, afluent al Nicolinei și Poiana Lungă la sud afluent al Dobrovățului) și
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
Arjana - 1514 m, În Munții Cernei; VÎrfu lui Stan - 1466 m, Petrele Alba - 1335 m, În Munții Mehedinți. c) Pasurile de trecere sunt În general de mare Înălțime, cum ar fi: Predeal - 1032 m, Bran - 1240 m, VÎlcan - 1621 m, Curmătura Oltețului - 1640 m, urmează apoi unele pasuri mai joase: Pasul Lainici de pe Valea Jiului și cele două porți respectiv Poarta Orientală (Pasul Domașnea - 540 m) și Poarta de Fier a Transilvaniei; d) Sunt străbătuți de unele mari văi transversale, cum ar
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
umani și mai plini de istorie dintre munți”. Avantajele oferite de morfologia cadrului natural, cum ar fi: depresiunile, văile rîurilor, plaiurile etc; favorizează o puternică viață materială și spirituală, chiar pînă la cote Înalte, cum ar fi localitățile Ciunget și Curmătura care au urcat la peste 1300 m la izvoarele Lotrului și Latoriței sau a celor din Depresiunea Branului, ca Fundata și chiar Fundățica, pînă la aproape 1200 m. Remarcăm de asemenea și cazul Depresiunii Petroșanilor (cu localitățile: Petroșani, Lupeni, Petrila
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
turiștii. Iată principalele cabane: Sugag - 3 cabane În (Șureanu, și una la CÎlnic), județul Alba; Arefu - 3 cabane (Cumpăna, Capra, Valea cu Pești), Lerești (Voina), DÎmbovicioara (Brustureț), județul Argeș; Poiana Brașov (Cristianul Mare, Postăvarul, Poiana Junilor etc.), Bran (Castel), Zărnești (Curmătura, Plaiul Foii, Gura RÎului), Predeal - 6 cabane (Diham, Belvedere, Mălăești, Trei Brazi, Poiana Secuilor, SÎmbăta), Timiș (Timișul de Sus - 12 locuri), SÎmbăta de Jos (Valea SÎmbetii, Urlea), Victoria (Fața Pădurii), județul Brașov; Moroeni - 6 cabane (Scropoasa, Cota 1000, Padina, Peșterea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]