117 matches
-
a) curpeni: coarde de un an; (b) coarde erbacee: coarde nelignificate; (c) butași portaltoi pentru altoire: fracțiuni de curpeni sau de coarde erbacee de viță de vie, destinate să formeze partea subterană la pregătirea vițelor altoite; (d) coarde-altoi: fracțiuni de curpeni sau de coarde erbacee de viță de vie, destinate să formeze partea aeriană la pregătirea vițelor altoite sau la altoirea pe loc; (e) butași pentru înrădăcinare: fracțiuni de curpeni sau de coarde erbacee de viță de vie, destinate producției de
jrc5596as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90766_a_91553]
-
formeze partea subterană la pregătirea vițelor altoite; (d) coarde-altoi: fracțiuni de curpeni sau de coarde erbacee de viță de vie, destinate să formeze partea aeriană la pregătirea vițelor altoite sau la altoirea pe loc; (e) butași pentru înrădăcinare: fracțiuni de curpeni sau de coarde erbacee de viță de vie, destinate producției de vițe înrădăcinate; C. Plantații-mamă de viță de vie: culturi de viță de vie destinate producției de butași portaltoi pentru altoire, de butași pentru înrădăcinare sau de coarde-altoi. D. Pepiniere
jrc5596as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90766_a_91553]
-
înmulțire deshidratat total sau parțial, chiar dacă după desicare a fost înmuiat în apă; (b) materialul de înmulțire avariat, contorsionat sau deteriorat, îndeosebi cel vătămat de grindină sau ger, strivit sau fisurat; (c) materialul nu îndeplinește cerințele de la punctul III. 3. Curpenul trebuie să fi atins o stare de maturare suficientă a lemnului. 4. Prezența organismelor dăunătoare care reduc valoarea de utilizare a materialului de înmulțire este tolerată doar la un nivel foarte scăzut. Materialul de înmulțire care prezintă semne sau simptome
32005L0043-ro () [Corola-website/Law/293969_a_295298]
-
Podu Lui Paul, Runc, Ruși, Suseni, Trâmpoiele, Valea Mică, Vâltori Comuna Almașu Mare Sate: Almașu Mare, Almașu de Mijloc, Brădet, Cheile Cibului, Cib, Glod, Nădăștia Comuna Blandiana Sate: Blandiana, Acmariu, Ibru, Poieni, Răcătău Comuna Ceru-Băcăinți Sate: Ceru-Băcăinți, Bolovănești, Bulbuc, Cucuta, Curpeni, Dumbrăvița, Fântânele, Groși, Valea Mare, Viezuri Comuna Cricău Sate: Cricău, Craiva, Tibru Comuna Galda de Jos Sate: Galda de Jos, Benic, Cetea, Galda de Sus, Lupșeni, Mesentea, Măgura, Oiejdea, Poiana Galdei, Răicani, Zăgriș Comuna Ighiu Sate: Ighiu, Bucerdea Vinoasă, Ighiel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Motru Sec, Orzești, Padeș, Văieni Comuna Peștișani Sate: Peștișani, Boroșteni, Brădiceni, Frăncești, Gureni, Hobița, Seuca Comuna Runcu Sate: Runcu, Bâlta, Bâltișoara, Dohrița, Răchiți, Suseni, Valea Mare Comuna Schela Sate: Sâmbotin, Arsuri, Gornăcel, Păjiștele, Schela Comuna Stănești Sate: Stănești, Alexeni, Bălani, Curpen, Călești, Măzăroi, Obreja, Pârvulești, Vaidei, Vălari Comuna Telești Sate: Telești, Buduhala, Șomănești Comuna Turcinești Sate: Turcinești, Cartiu, Horezu, Rugi Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 2 Orașul NOVACI Localitate componentă: Novaci Sate ce aparțin orașului: Bercești, Hirișești, Pociovaliștea, Sitești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Ohaba de Sub Piatră, Paroș, Peștera, Rău Alb, Râu Mic, Sălașu de Jos, Zăvoi Comuna Sântămăria-Orlea Sate: Sântămăria-Orlea, Balomir, Bucium-Orlea, Bărăștii Hațegului, Ciopeia, Subcetate, Sânpetru, Săcel, Vadu Comuna Teliucu Inferior Sate: Teliucu Inferior, Cinciș-Cerna, Izvoarele, Teliucu Superior Comuna Toplița Sate: Toplița, Curpenii Silvașului, Dealu Mic, Dăbâca, Goleș, Hășdău, Mosoru, Vălari Comuna Totești Sate: Totești, Copaci, Cârnești, Păclișa, Reea Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Municipiul LUPENI Localitate componentă: Lupeni Municipiul VULCAN Localități componente: Vulcan, Dealu Babii, Jiu-Paroșeni Orașul URICANI Localități
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
constituite din arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu gorun ("Quercus petraea"), jugastru ("Acer campestre") precum și tufărișuri cu specii de: alun ("Corylus avellana"), măceș ("Rosa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen de pădure ("Climatis vitalba") sau soc ("Sambucus nigra"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii vegetale rare (unele specifice stâncăriilor), printre care: piperul-lupului ("Asarum europaeum"), flămânzică ("Draba nemerosa"), clopoțelul de munte ("Campanula carpatica"), vinariță ("Asperula odorata"), steliță vânătă ("Aster amellus"), gălbinele
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) () [Corola-website/Science/323962_a_325291]
-
acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare, ocupând 2% din suprafața deltei. De asemenea, există păduri (Pădurea Letea și Pădurea Caraorman) alcătuite din arbori (stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm), arbusti (zălog, cătină roșie) și plante agățătoare (hamei, curpen). La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice (meridional-continentale și xero-mezofile) din specii rare printre care unele protejate la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Stupăritul era o tradiție străveche în zonă. Mai toate familiile aveau pe lângă casă o stupină, fie ea numai de 4-5 stupi. Pe părțile însorite ale caselor sau șurilor se puneau polițe special făcute, pe care erau înșirate coșnițele făcute din curpeni sau nuiele de salcie. Acești stupi asigurau familiei mierea pentru alimentație sau de leac. Mierea se mai folosea la prepararea băuturilor seducătoare, cum era țuica în care se macera izmă creață. Cu timpul, în epoca modernă, odată cu apariția în comerț
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
Toplița este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Curpenii Silvașului, Dăbâca, Dealu Mic, Goleș, Hășdău, Mosoru, Toplița (reședința) și Vălari. Este localizată în Ținutul Pădurenilor și este strabătută de valea râului Cerna. În comuna Toplița există două văi principale formate de cele două râuri, Cerna (numită uneori și "Cerna
Comuna Toplița, Hunedoara () [Corola-website/Science/310562_a_311891]
-
acumulare, Barajul Cinciș. În cursul construcției acestui baraj, satul Dealu Mic a fost strămutat (alături de alte sate de pe valea Cernei pe culmile dealurilor din apropiere. Zona cunoscută ca "Ținutul pădurenilor" se depopulează constant din cauza absenței drumurilor de acces. Sate precum Curpenii Silvașului, Mosoru, Manu și Goleș sunt aproape depopulate. Oamenii coboară de pe culmile dealurilor, sau mai exact de pe platourile vaste ale culmilor vestice ale Munților Poiana Ruscă, unde pomii sunt mai roditori, pe malul râului Cerna unde accesul e mai facil
Comuna Toplița, Hunedoara () [Corola-website/Science/310562_a_311891]
-
specii de: jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen de pădure ("Climatis vitalba"), salbă moale ("Euonymus europaeus"), cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice (unele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN) enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
de arbuști ce cresc aici: corn, lemn câinesc, păducel, salbă moale, sânger, verigariu, călin, drăcilă. La originalitatea acestei păduri mai contribuie și abundența plantelor urcătoare care îi imprimă caracterul exuberant, ce ne trimite cu gândul la pădurile tropicale: vița sălbatică, curpenul de pădure, iedera, hameiul și mai ales liana ("Periploca graeca") - plantă de origine mediteraneeană. Prin frumusețea peisajului și varietatea vegetației, Delta Dunării se constituie într-o zonă de interes turistic deosebit.
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
celtic), seceri, sape, săpăligi, cosoare pentru tăiatul viței de vie, târnăcoape, securi, greble cu șase colți, etc. Geto-dacii cultivau intensiv și vița de vie. Câțiva termeni dacici legați de această ocupație au rămas până azi în limba română ("butuc", "strugure", "curpen"). Practicau tot atât de intens albinăritul și, bineînțeles, pescuitul. Creșteau vite cornute, mici și mari; iar rasa de cai foarte iuți ai geților era renumită. Dacia era vestită și prin bogățiile ei naturale. Lemnul pădurilor transilvane era foarte căutat de greci pentru
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
timpuriu de rădăcini adventive, iar tulpina este de regulă erbacee. Cuprinde cca. 45 genuri, cu peste 1900 specii, răspîndite (mai ales în regiunile temperate (la noi cresc 25 genuri, cu peste 100 specii). Sunt plante erbacee (excepție Clematis vitalba L.= curpenul de pădure, care este liană), cu rizomi sau tuberculi. Frunzele sunt variat divizate, rar întregi, dispuse altern (rar opuse, ca la genul Clematis), stipelate sau nestipelate. Florile sunt bisexuate, solitare sau grupate în raceme (rar cime). Florile pot fi actinomorfe
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
în regiunea de cîmpie și colinară.Genul Thalictrum (rutișor) prezintă flori cu 4 tepale caduce, iar fructele sunt achene aripate. Polenizarea este anemofilă. Th. minus L. are o răspîndire largă și prezintă importanță în fitofarmacie, avînd efect purgativ. Genul Clematis (curpen) are frunze opuse, iar rostrul achenelor este lanat-păros, alungindu-se mult la fructificare. C. vitalba L. (curpen de pădure) este o liană lungă pînă la 15 m, cu frunze simplu compuse și flori albe. Sucul din frunze este vezicant, fiind
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
sunt achene aripate. Polenizarea este anemofilă. Th. minus L. are o răspîndire largă și prezintă importanță în fitofarmacie, avînd efect purgativ. Genul Clematis (curpen) are frunze opuse, iar rostrul achenelor este lanat-păros, alungindu-se mult la fructificare. C. vitalba L. (curpen de pădure) este o liană lungă pînă la 15 m, cu frunze simplu compuse și flori albe. Sucul din frunze este vezicant, fiind utilizat ca remediu în reumatism și nevralgii. În popor există credința că ar fi ulilă pentru creșterea
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
-se apoi traseul turistic 7. Valoarea fitogeografică a rezervației constă în numărul mare de elemente alpino-carpatice, alpino-boreale și atlantice, cît și în existența speciilor endemice carpatice și dacice continentale. Dintre acestea, enumerăm trandafirul de munte (Rosa pendulina), izmișoara (Cilamintha alpina), curpenul de munte (Clematis alpina), sînziene de munte (Galium anisophyllum), ciuboțica ursului (Cortusa matthioli). Rezervația geologică și de peisaj cascada Putnei este cu mult mai restrînsă față de celelalte (aproximativ 10 ha) și cuprinde o porțiune a defileului rîului, dăltuit în aval
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
din plopi, arini negrii, sălcii, răchite numite zăvoaie. Aici arbuștii sunt alcătuiți din sânger, soc, gheorghinari, măceși, iar stratul ierbos este alcătuit din mur, laptele cucului, coada vulpii, firuța și pirul. De asemenea aici crește o vegetație agățătoare alcătuită din curpen și iederă. Pentru mai multe informații privind numele plantelor, puteți consulta articolul Nume alternative românești de plante. Relieful comunei Osica de Sus este alcătuit din câmpul înalt, care face parte din Câmpia Piatra Olt și din interfluviul Olt-Olteț. Pe moșia
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
alături de speciile menționate mai sus, cresc stejarul și teiul. Dintre arbuștii întâlniți pe liziera pădurilor, prin luminișuri sau prin pășunat, se remarcă: alunul, „sălghișul” (crușanul), cornul, „măcieșul”, mărăcinul, socul și ienupărul(numit impropriu, jneapăn). Dintre liane, sunt răspândite iedera și curpenul de pădure, cunoscute de localnici sub numele comun de „himei”. O mențiune deosebită o merită planta numită „"țâtron"” (lămâiul), care crește numai în cateva locuri din „Braniște”, plantă rară la nivelul întregii țări, motiv pentru care a fost declarată monument
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
de „himei”. O mențiune deosebită o merită planta numită „"țâtron"” (lămâiul), care crește numai în cateva locuri din „Braniște”, plantă rară la nivelul întregii țări, motiv pentru care a fost declarată monument al naturii. În alte părți i se spune „"curpen"”, numele științific fiind „"Ruscus hypoglossum"”. Tot prin păduri, pe sub coroana bogată a copacilor se întâlnesc diferite specii de graminee între care predomină scrada, brădișorul, orhidee de diferite culori și nuanțe, frumos mirositoare, măcrișul iepuresc, cărora li se asociază numeroși bureți
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
caș proaspăt, berbec la proțap, vizitând o stână turistică. Sau vor putea auzi istorisiri mirobolante despre celebra vânătoare de albine, cunoscută în vechime sub numele de "bărcuit." Vizitând o stupină, vizitatorii vor afla cum arătau coșnițele vechi din nuiele de curpen frumos împletit, știubeiele din trunchiuri de arbori, cioplite cu barda sau rămase în forma în care prisăcarii din Codru le-or fi găsit. Acolo i se vor oferi călătorului grăbit faguri picurând pe frunze răcoroase de varză, sau de viță
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), tei pucios ("Tilia cordata"), cireș sălbatic ("Prunus avium"), sorb ("Sorbus torminalis"), scoruș ("Sorbus domestică"), alun ("Corylus avellana"), măceș ("Roșa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen de pădure ("Climatis vitalba"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), salba moale ("Euonymus europaeus"); Ierburi și flori: colțișor ("Dentaria bulbifera"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), leurda brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), ("Allium ursinum"), vinarița
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
m). Pornind de la aceste culmi împădurite, dealurile coboară lin către firul apei, acoperite cu fânețe, vii și pomi. Printre fânețe, pe care oamenii le numesc impropriu livezi, se dezvoltă în voie o serie de arbuști: măceșul, rugul, alunul, porumbarul, păducelul, curpenul, sângerul, etc. Pe culmea Bereștilor care desparte satul de Rudina se găsesc cele mai multe plantații de vii, dată fiind expunerea solară. Asemenea plantații se mai găsesc și pe dealul care face legătura între valea lui Ban și valea Alunului, în Valea
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Curpen este o localitate în județul Gorj, Oltenia, România, aflată în comuna Stănești. Grigore C. Popescu, învățător pensionar din satul Curpen ne relatează următoarele în lucrarea scrisă "Considerațiuni istorice, economice și sociale 1978" : Curpen este un sat în comuna Stănești din
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]