119 matches
-
termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a speria, a zburda-, și
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a speria, a zburda-, și
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a speria, a zburda-, și
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
s-a stabilit că 80-90 de cuvinte provin din substratul trac, iar 40 au o origine probabilă. Iată aceste cuvinte: baltă, balaur, barză, baligă, brad, brâu, brânză, brusture, bucurie, buză, cătun, căciulă, căpușă, călbează, ceafă, cioară, cioc, ciut, copac, coacăză, curpen, gard, gorun, ghionoaie, ghimpe, groapă, grumaz, gușă, gresie, leurdă, mal, mazăre, măgură, mărar, mânz, murg, măgar, mugur, năpârcă, pupăză, rânză, rață, sâmbure, strugure, strepede, șopârlă, țap, vatră, viezure.58 Baza latină a limbii române-toate limbile romanice provin din latină, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cer răsturnat un roz nesfârșit,/ o bură de fluturi pe umerii serii:/ iarba cu lâna de miei s-a-ncâlcit,/ negura-n spume cu merii.// Florile toate de tije se rup/ și saltă; mireasma se rupe de ele,/ ciorchina de curpeni, duhul de trup,/ îngerii și ei de stele.// Și clipa durează.” Structurile prozodice devin și ele mai complexe. Criticii au remarcat ecourile tematice și stilistice din poezia italiană, în special din maniera ermetismului, precum și (filtrate) reminiscențe din Lucian Blaga: „Pe
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
acestuia. Comicul situației este prins și în imagini pitorești: „Să vezi Vodă cum fugea / Barba grapă și-o făcea”; „Nu mi-ș fuge cum se fuge, / Pare-i crângul tot colnice, / De ieșea la drum bătut / C-un car de curpeni de gât”. Cântecul bătrânesc despre Miu Haiducul s-a răspândit în Muntenia, Oltenia și la românii din Serbia, în timp ce în Moldova apare fragmentar, iar în Transilvania cu totul sporadic. Tehnica acestei balade (gradarea acțiunii, peripețiile personajelor, încordarea atenției ascultătorilor) este
MIU HAIDUCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
frământarea pământului și a tuturor alor firii. Tușa potrivi În căpistere apa, făina, sarea, drojdia. Câtă vreme lăsă aluatul la Îndemânat, se apucă să Încingă cuptorul cel mare. Îndesă În gura neagră și afumată snopi de stuf și legături de curpeni. Se auzea numai trosnetul focului care ridica spre cerul fără nori frunze aprinse de trestie. Când se apucă să frământe, se auziră huruituri Îndepărtate de furtună sălbatică. Cerul porni să se miște și să-și schimbe culoarea. Pe măsură ce Tușa Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
zici? Reușim să culegem fasolea de pe bucățica asta de pământ? După o scurtă privire asupra terenului, arătat de bătrân, am răspuns: De-ar fi să culegem păstaie cu păstaie. Vorba ceea: ce-i a tunde chelbosul? Atunci, la fapte, dragule! Curpenii culeși îi așezăm colea la soare. Când vor fi bine uscați, îi bat pe leasă și boabele le pun la păstrare pentru iarnă. Pe când înserarea se furișa prin desișul pădurii, neîndrăznind încă să năpădească poiana, noi ne ghiloseam deja în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a primit denumirea de stup, cuvânt care în limba latină însemna butuc sau trunchi de copac, cuvânt sinonim cu știubei - trunchi de plop sau de salcie. Tot stupi s-au numit și cei confecționați din împletituri de răchită sau din curpeni de viță sălbatică. Aceștia erau construiți sub forma unor coșuri țuguiate, largi în partea de jos și adunate în partea de sus, sub formă de clopot. Erau lipiți cu argilă pe dinăuntru și pe dinafară și aveau fixate la interior
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cânepă sau bumbac, cu câteva dungulițe la capete. Cele mai ornamentate erau ștergarele cere se prindeau în cui, adică cele de icoană și cele de oglindă, pe care erau brodate cu roșu și negru ornamente geometrice, flori de trandafiri și curpeni înfloriți, folosind tehnica „în cruce”. Minunat erau împodobite și batistele de mână, cele de mireasă, precum și ștergarele socrilor, care se înmânau la nuntă. Fețele de masă vechi se coseau din câte două „foi” de pânză, fiind încheiate pe mijloc cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
doamnei, volbură, lostoparniță, mutătoare, odolean, oleandru, ostrățel, pelin, potroacă, puturoasă, rostopască, troscot, țintaură, untul pământului, trifoiște, spini verzi, holeră, sânzâiene. Rachiu plămădit cu antonească, limba vacii, pelin, stroh de fân, vin roșu fiert cu sare, cu rădăcină de pelin sau curpen de pelin galben. Rachiul se amestecă uneori cu lapte dulce fiert sau cu mujdei de usturoi. Se mai bea: rachiu cu oțet și sare, vin cu piper, În care, uneori, pe alocuri, se adaugă și gălbenuș de ou; ceai din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
negru, plămădit În untdelemn, cu sunătoare plămădită În ulei, cu praz călit În seu de oaie, cu slănină crudă, proaspătă și nesărată, cu usturoi copt, pisat și amestecat cu tutun fiert. Oblojeli cu balegă de cal, cu frunze de boz, curpeni de castraveți fierți și amestecați cu hrean ras, cu cartofi cruzi dați prin răzătoare, cu tărâțe de grâu amestecată cu zeamă de praz, cu fiertură din coajă de stejar, cu iarbă de trânji, macerată În untdelemn, cu fiertură de ulmușor
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu fiertură din frunze de stejar. Se bea ceai de otrățel, urzică moartă albă și pelin sau de secară prăjită și râșnită. Aburiri la șezut cu fiertură din rădăcină și frunze de hrean, cu usturoi și sare, de hrean și curpeni de castraveți. Băi la șezut cu puzderie de cânepă, rezultată de la melițat. Fumigații la șezut cu coajă de ceapă sau cu pucioasă. Spălături la șezut cu fierturi din semințe de pepeni galbeni și drăcilă (măceș păsăresc). Se bea și ceai
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ceapă verde și frunze de merișor. Se fac și spălături de mai multe ori pe zi, În special seara, la culcare. Ceai din flori de coada șoricelului și frunze de măghiran. Aburiri și spălături cu fierturi din hrean ras și curpeni de castraveți, de praz. Alifie de coada șoricelului: se macină o mână de flori uscate, se amestecă cu untură de porc, se topește și se fierbe puțin, până ce devine maronie și se adaugă apoi ceară curată și puțină miere de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
care pot fi fiziologice (banale), sau hormonale, respectiv În momentul ovulației sau a unei hipersecreții de foliculină. Tratamente: Ceai cu flori albe de brebenel, bujor alb, bună dimineața albă, frunze de cireș, de clopoțel, coada cocoșului, coada șoricelului, crin alb, curpen alb, dediței, volbură albă, lăcrămioare, liliac alb, nalbă albă, pătrunjel, pelinul calului, frunze de prun alb, poala albă, floare albă de salcâm, poala Maicii Domunului, de secară, de soc, de spin cu floare albă, sulfină albă, trandafir alb, trifoi alb
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Băi cu fierturi de mărul lupului (iarba fiarelor), slăbănog, lingura vântului, mătura vântului, de boz cu tărâțe de grâu, cu flori de fân, cu sare, cu usuc din lână de oaie, cu zer de oaie, cu frunze de nuc, de curpen de mare, cu muguri și/sau conuri de brad, pin sau molid, cu ardei iuți, tulpini de argințel, rădăcină de boz, rădăcină de brusture, curcubețică, de dânsele, drețe, feriga ursului, scuturătură de fân sau stroh de fân, cu frunze de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
o săptămână), timp de o lună. Spălări pe cap cu fiertură din coajă de arin, de salcie pletoasă, rădăcină de boz, de brăileancă, de brusture, cu busioc, captalan, cătină, cățușnică, de frunze de cânepă, coada calului, cosița fetei, crucea pământului, curpeni de pădure, duminicuță, foi de dafin, stroh de fân, iarbă mare, iederă, măr dulce (frunze și flori), coajă de mesteacăn pletos, sevă de mesteacăn, frunze de nalbă, de nuc și coji de nuci verzi, din crengi de nucă și sare
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
boabe la o cană), de fructe de ienupăr, de flori de soc plămădite În cidru, de valeriană. Consum de cafea neagră cu zeamă de lămâie. Comprese pe frunte și tâmple cu "cotorul" de la castraveți, partea cu care este legat de curpen. CEAS RĂU (lipitură, boala copiilor, strânsoarea copiilor) Boala se manifestă prin dureri de cap, de coaste și În piept, furnicături În tot corpul, tremurături, zvâcnirea mușchilor. Băi cu buruieni de ceas rău, neagră, cu cățușnică, cu "cele șapte daturi", cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
gripă): se pun cărbuni aprinși pe o bucată de tablă și se presară pe ei făină de porumb, iar fumul care se face se inspiră pe nas. Dureri de cap: se taie partea cu care un castravete este legat de curpen și se pune pe frunte. Se face baie la cap cu fiertură de antonică sau se aplică pe tâmple mentă pisată, foi de varză acră, cartofi pisați amestecați cu oțet, cu lostoparniță zdrobită sau se unge fruntea cu oțet În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu numărul 2 din 15 iulie 1924 precizeaz ă că apare la 1 și 15 ale fiecărei luni. A publicat articole - chemare în diferite probleme către foștii luptători de pe front, dar și altele referitoare la agricultură semnate de agronomul D.Curpen, subliniind că „grâul este aurul țării” În comuna Țepu se va înființa căminul cultural Tudor Pamfil, în amintirea regretatului nostru camarad și scriitor, iar în Bârlad va avea loc dezvelirea monumentului l ui Al.Vlahuță - știre comunicată din partea Academiei Bârlădene
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
clase primare, urmare pentru Ajutorarea Regiunilor Secetoase), să bea ceaiuri din măcieșe, cătină, coarne, tei sau măcar frunze de gutui și să înlocuiască, temporar, mălaiul terminatpână la procurarea altuia , cu făină din plante. Precum din coceni, papură, ciocane , vrejuri și curpeni de legume, lăstare și frunze de vie, tulpini de urzici, de ștevie, hăcuite, pisate, uscate pe plită și măcinate la râșnite, Și ca să-i încurajeze le povestea că domnitorul Ștefăniță Lupu (1659 - 1661), a fost poreclit „Papură Vodă” fiindcă pe
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
aruncă-le pe toate în fîntînă. (Gh.F.C.) Cine fură de la trei femei însărcinate cîte-o lingură, apoi cîte-o cărămidă și le aruncă pe toate noaptea într-o fîntînă aduce ploaie. (Gh.F.C.) Vine ploaie cînd lampa se afumă. (Gh.F.C.) Ploșniță Cînd pui curpeni* de fasole pe foc, atunci se fac ploșniți. Dacă-și fac lăstunii cuib sub streșina casei, se fac ploșnițe în casă. Spre a se cotorisi de ploșniți, este bine a afuma în casă cu pipăruș* și apoi a vărui păreții
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
după botez crîstel - cîrstel, cristei, pasăre călătoare cruși (a) - a da lapte cu sînge (despre vaci) cucăi (a) - a face precum cucul cucuiat - moțat culeșeriu - culișer, făcăleț de mestecat mămăligă cumpănă - primejdie curățitură - placentă cure (a) - a curge curechi - varză curpen - mlădiță lungă și subțire cușcă - locuință improvizată în care mănîncă evreii la sărbătorile de toamnă D dalac - antrax la vite, bubă-neagră la om dată - ursită dănac - flăcău dărac - unealtă de pieptănat lîna deroga (a) - a lua desfăca (a) - a scoate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care universul real alunecă imperceptibil spre supranaturalul pur. Construcțiile substantivale și verbale preiau sugestii din imaginarul cadaveric, atmosfera exală morbiditate, într-un spectacol al contorsionării vegetale: "Cu cât da să se îndrepteze, cu atât se pierdea mai mult prin niște curpeni încâlciți, prin niște viroage în care putrezeau copaci trăsniți și printre niște gropnițe din care ieșeau, cum ies oasele din stârv, rădăcini nălbite și întoarse". Peisajul terestru este reflectat, specular, de un tablou onomatopeic al elementelor dezlănțuite: "furtuna nu crăpa
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Md., Tx. *Anemone nemorosa L. ssp. nemorosa (Floarea Paștilor) - G., Circ. Frecv., z.st.-e.bo.; LXTXC3UXR5NX; Querco - Fagetea, Fagetalia, Me. Tx. *Anemone ranunculoides L. (Păștiță) - G., Eur. Frecv., z.silvost. se.fa.; L3T6C4U6R8N8, Fagetalia, Me. Tx. *Clematis vitalba L. (Curpen, Curpen de pădure) - Ph., Eur. centr. Frecv., z.step.-e.fa.; L7T7C3U5R7N7, Prunetalia, Alnion incanae, Me. Tx. *Hepatica nobilis Schreber (Trei răi) - H., Circ. Spor., z.st.-e.bo.; L4T6C6U4R7N5; Querco - Fagetea, De. *Isopyrum thalictroides L. (Găinuși) - H., Eur. centr
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]