5,726 matches
-
context, reprezentantul țării noastre a prezentat sistemul național de informare, consiliere și orientare din România, constituit prin convergența a două ministere: Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei. Printre elementele notabile ale sistemului se numără existența ariei curriculare Consiliere și orientare în trunchiul comun în învățământul preuniversitar, existența unui Cod etic și a Standardelor de calitate pentru activitatea de consiliere și orientare și utilizarea mijloacelor elecronice în consiliere (pagini web, forumuri de discuții, portaluri etc.). Rețeaua Ministerului Educației
Agenda2004-18-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282376_a_283705]
-
proba orală la limba și literatura maternă, 28 iunie - proba scrisă la limba și literatura română, 29 iunie - proba scrisă la limba și literatura maternă, 30 iunie - proba scrisă obligatorie a profilului, 1 iulie - o probă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării (scris sau practic), 2 iulie - o probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (scris sau practic), 5 iulie - afișarea rezultatelor (până la ora 16) și depunerea contestațiilor (între orele 16-19), 6-7 iulie - rezolvarea contestațiilor, 8 iulie - afișarea
Agenda2004-25-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282563_a_283892]
-
iunie - proba scrisă la limba și literatura maternă, 30 iunie - proba scrisă obligatorie a profilului, 1 iulie - o probă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării (scris sau practic), 2 iulie - o probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (scris sau practic), 5 iulie - afișarea rezultatelor (până la ora 16) și depunerea contestațiilor (între orele 16-19), 6-7 iulie - rezolvarea contestațiilor, 8 iulie - afișarea rezultatelor finale. În județul Timiș, pentru susținerea examenului de bacalaureat s-au înscris 5 480 de candidați
Agenda2004-25-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282563_a_283892]
-
proba orală la limba și literatura maternă, 28 iunie - proba scrisă la limba și literatura română, 29 iunie - proba scrisă la limba și literatura maternă, 30 iunie - proba scrisă obligatorie a profilului, 1 iulie - o probă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării (scris sau practic), 2 iulie - o probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (scris sau practic), 5 iulie - afișarea rezultatelor (până la ora 16) și depunerea contestațiilor (între orele 16-19), 6-7 iulie - rezolvarea contestațiilor, 8 iulie - afișarea
Agenda2004-26-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282589_a_283918]
-
iunie - proba scrisă la limba și literatura maternă, 30 iunie - proba scrisă obligatorie a profilului, 1 iulie - o probă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării (scris sau practic), 2 iulie - o probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (scris sau practic), 5 iulie - afișarea rezultatelor (până la ora 16) și depunerea contestațiilor (între orele 16-19), 6-7 iulie - rezolvarea contestațiilor, 8 iulie - afișarea rezultatelor finale. În județul Timiș, pentru susținerea examenului de bacalaureat s-au înscris 5 480 de candidați
Agenda2004-26-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282589_a_283918]
-
specializările din școala de arte și meserii, în anul de completare toți elevii vor studia limba și literatura română, limbi moderne, matematică, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie, educație antreprenorială, educație fizică și sport, consiliere și orientare, precum și discipline din aria curriculară, tehnologii conform specializării urmate, pentru obținerea nivelului 2 de calificare profesională. Structura anului de completare cuprinde 29 de săptămâni, cu 33 de ore pe săptămână, la care se adaugă 8 săptămâni de stagii de pregătire practică a câte 30 de
Agenda2005-03-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283285_a_284614]
-
cu clasele I-VIII „Constantin Pufan” din Timișoara se desfășoară cercul pedagogic al cadrelor didactice care lucrează cu copii deficienți de auz. Având ca principal scop creșterea calității procesului educațional cu copilul deficient de auz, activitatea are ca obiective adaptarea curriculară la posibilitățile de înțelegere și asimilare ale elevilor deficienți de auz, folosirea unor metode de comunicare adaptate la nevoile și capacitățile de înțelegere ale acestor elevi, stabilirea unor relații de parteneriat între școala specială pentru deficienți de auz și școlile
Agenda2005-06-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283369_a_284698]
-
cu peste 50 de întrebări legate de activitatea profesorului și de necesitatea cursului pe care acesta îl predă. De asemenea, în fiecare universitate va exista un centru ce va evalua calitatea învățământului din instituția respectivă. Ghid pentru profesori l Aria curriculară tehnologii Un colectiv de 16 cadre didactice de specialitate, coordonat de inspectorii pentru discipline tehnice din cadrul Inspectoratului Școlar al Județului Timiș, a realizat lucrarea „Aria curriculară tehnologii. Ghidul profesorului”, ca răspuns la cerințele de reformare, restructurare și modernizare a învățământului
Agenda2005-07-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283392_a_284721]
-
centru ce va evalua calitatea învățământului din instituția respectivă. Ghid pentru profesori l Aria curriculară tehnologii Un colectiv de 16 cadre didactice de specialitate, coordonat de inspectorii pentru discipline tehnice din cadrul Inspectoratului Școlar al Județului Timiș, a realizat lucrarea „Aria curriculară tehnologii. Ghidul profesorului”, ca răspuns la cerințele de reformare, restructurare și modernizare a învățământului românesc de nivel gimnazial, liceal și profesional. Lucrarea este structurată în două volume: Educație tehnologică și Discipline tehnice liceu și școala de arte și meserii. În
Agenda2005-07-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283392_a_284721]
-
alocă pentru acei elevi/grupuri de elevi care în anii școlari anteriori nu au reușit să dobândească achizițiile minimale prevăzute de programa școlară și, ca urmare, necesită recuperare. Numărul total de ore care se alocă tuturor disciplinelor din aceeași arie curriculară, pentru trunchiul comun, completat cu extindere și/sau aprofundare, nu poate depăși numărul maxim de ore prevăzut în planul cadru pentru aria curriculară respectivă. Schemele orare ale claselor vor cuprinde în mod obligatoriu cel puțin o oră de opțional, stabilită
Agenda2004-49-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283133_a_284462]
-
și, ca urmare, necesită recuperare. Numărul total de ore care se alocă tuturor disciplinelor din aceeași arie curriculară, pentru trunchiul comun, completat cu extindere și/sau aprofundare, nu poate depăși numărul maxim de ore prevăzut în planul cadru pentru aria curriculară respectivă. Schemele orare ale claselor vor cuprinde în mod obligatoriu cel puțin o oră de opțional, stabilită în urma procesului de consultare a elevilor și părinților. Limba română l Pentru copiii străinilor Recent, Ministerul Educației și Cercetării a aprobat programa de
Agenda2004-49-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283133_a_284462]
-
motrică autonomă sau / și adecvarea motrică a acestuia la situații cotidiene imprevizibile, își are originea în centrul structurii sentimentului de încredere în sine, în cel de securitate gestuală; sentimentul de siguranță motrică se poate dezvolta treptat în timpul școlarității (în cadrul ariei curriculare „Educație fizică și sport”) prin orientarea intenționată, sistematică și continuă a strategiilor didactice și pe direcția acestei componente afective a personalității umane; intervențiile pedagogice implementate în activitatea de predare-învățare, determină progresiv conturarea la nivelul elevului a unei atitudini active față de
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
educației fizice și obiectivele educației cognitive. Ipotezele cercetării. În mileniul III, în care problemă educației permanentă devine o neceitate a omului modern, educației fizice îi revine sarcina de a-l învăța pe elev, adultul de mâine,acele conținuturi ale ariei curriculare specifice cu care își va desăvârși educația, pe care le va utiliza pe parcurul întregii vieții, în scopul menținerii sănătății și petrecerii plăcute și utile a timpului liber. 1. Cunoștințele teoretice și motrice obligatorii din programa școlară a ariei curriculare
STUDIU COMPARATIV PRIVIND NIVELUL COMPENȚELOR COGNITIVE ALE ELEVILOR LA EDUCAȚIE FIZICĂ, CICLUL PRIMAR. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Mihăilescu , Nicolae Mihăilescu , Iuliana Zamfirescu , Diana Neicu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_524]
-
curriculare specifice cu care își va desăvârși educația, pe care le va utiliza pe parcurul întregii vieții, în scopul menținerii sănătății și petrecerii plăcute și utile a timpului liber. 1. Cunoștințele teoretice și motrice obligatorii din programa școlară a ariei curriculare “Educație fizică și sport” pentru ciclurile curriculare “achiziții fundamentale” și “dezvoltare”, formeză elevilor ciclului primar competențe cognitive dacă, procesul intructiv educativ este gestionat de specialistul domeniului, profesorul de educație fizică. 2. Elaborarea și utilizarea unei strategii didactice focalizata pe obiective
STUDIU COMPARATIV PRIVIND NIVELUL COMPENȚELOR COGNITIVE ALE ELEVILOR LA EDUCAȚIE FIZICĂ, CICLUL PRIMAR. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Mihăilescu , Nicolae Mihăilescu , Iuliana Zamfirescu , Diana Neicu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_524]
-
educația, pe care le va utiliza pe parcurul întregii vieții, în scopul menținerii sănătății și petrecerii plăcute și utile a timpului liber. 1. Cunoștințele teoretice și motrice obligatorii din programa școlară a ariei curriculare “Educație fizică și sport” pentru ciclurile curriculare “achiziții fundamentale” și “dezvoltare”, formeză elevilor ciclului primar competențe cognitive dacă, procesul intructiv educativ este gestionat de specialistul domeniului, profesorul de educație fizică. 2. Elaborarea și utilizarea unei strategii didactice focalizata pe obiective, între care și obiective didactice în planul
STUDIU COMPARATIV PRIVIND NIVELUL COMPENȚELOR COGNITIVE ALE ELEVILOR LA EDUCAȚIE FIZICĂ, CICLUL PRIMAR. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Mihăilescu , Nicolae Mihăilescu , Iuliana Zamfirescu , Diana Neicu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_524]
-
sferei de competențe a abolvenților ciclului primar, conform standardelor de performanță formulate de M.E.C.I. Conținut, metodologie I. Relația educație cognitvă-educație fizică școlară Obiectivele educației cognitive se reflectă și la nivelul programei școlare de educație fizică și sport, la toate ciclurile curriculare, pe tot parcursul învățământului preuniversitar.Educatia fizică, alături de celelalte discipline prevăzute în planul de învățământ în vigoare pentru ciclul primar, are un aport considerabil la educarea integrală a individului, inducând numeroase efecte benefice, atât asupra dezvoltării motrice, biologice, cât și
STUDIU COMPARATIV PRIVIND NIVELUL COMPENȚELOR COGNITIVE ALE ELEVILOR LA EDUCAȚIE FIZICĂ, CICLUL PRIMAR. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Mihăilescu , Nicolae Mihăilescu , Iuliana Zamfirescu , Diana Neicu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_524]
-
tricou de schimb c) de niciunul dintre obiecte. Discuții, interpretare Se observă ușar că Programa școlară formulează și obiective cognitive și în din sfera ne-motrică. Obiectivele cognitive depășesc obiectivul clasic al însușirii cunoștințelor, deoarece prin achizițiile, succesive, în cadrul ciclurilor curriculare, se urmărește dezvoltarea deprinderilor, priceperilor, abilităților, capacităților și competențelor elevilor, pe multiple planuri, determinând: • trecerea de la procesarea primară a informațiilor, la cea abstractă și la modelarea sistemelor memorării, pentru conturarea sistemului cognitiv, personalizat, afirmat independent și creativ; • cunoașterea și operarea
STUDIU COMPARATIV PRIVIND NIVELUL COMPENȚELOR COGNITIVE ALE ELEVILOR LA EDUCAȚIE FIZICĂ, CICLUL PRIMAR. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Mihăilescu , Nicolae Mihăilescu , Iuliana Zamfirescu , Diana Neicu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_524]
-
și transdisciplinare, exersarea competențelor și abilităților de viață într-o manieră integrată, de dezvoltare holistică a personalității. Strategia accentuează importanța multiplicării experiențelor pozitive înregistrate în domeniul activității educative școlare și extrașcolare și impune extinderea spațiului de intervenție în procesul educațional curricular, în scopul valorificării tuturor valențelor educative ale conținutului învățării în interesul superior al copilului. Principii și valori Strategia activității educative școlare și extrașcolare este proiectată conform următorului set de principii: • principiul priorității educației, ca responsabilitate asumată de guvernul României; • principiul
CARACTERISTICILE PSIHO-SOCIALE ALE ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE IN AER LIBER. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/247_a_552]
-
și transdisciplinare, exersarea competențelor și abilităților de viață într-o manieră integrată, de dezvoltare holistică a personalității. Strategia accentuează importanța multiplicării experiențelor pozitive înregistrate în domeniul activității educative școlare și extrașcolare și impune extinderea spațiului de intervenție în procesul educațional curricular, în scopul valorificării tuturor valențelor educative ale conținutului învățării în interesul superior al copilului. Principii și valori Strategia activității educative școlare și extrașcolare este proiectată conform următorului set de principii: • principiul priorității educației, ca responsabilitate asumată de guvernul României; • principiul
CARACTERISTICILE PSIHO-SOCIALE ALE ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE IN AER LIBER. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/247_a_563]
-
e o terminologie care poate concura ușor cu cel mai formalizat limbaj matematic. Și majoritatea temerarilor se opresc aici. Pentru că e mult mai ușor să judeci niște cuvinte după suprafața lor: curriculum (și antipaticul lui plural, curricula), manuale alternative, arii curriculare și cicluri de învățămînt, trunchi comun și (ceva de tot misterios) CDS (Curriculum la Decizia Școlii), standarde de performanță, evaluare sumativă... și multe altele. Toate acestea par achiziții ale ultimilor ani, anii de reformă a învățământului românesc și multe dintre
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
și s-a făcut pentru prima dată în România a fost un studiu de impact al reformei. Un studiu elaborat după toate exigențele statistice și sociologice, care a chestionat stări de fapt din școlile românești și a analizat rezultatele reformei curriculare în învățământul obligatoriu. Raportul acestui studiu a fost făcut public și discutat la Forumul Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu, Sinaia, 22-24 noiembrie 2001. * S-au adunat cu acest prilej reprezentanți ai inspectoratelor școlare din toată
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
profesorii se concentrează încă pe reproducerea de informație teoretică. Cunoașterea ca produs e încă promovată în dauna cunoașterii ca proces. Una dintre explicații ar consta în absența unui sistem de formare inițială și continuă a profesorilor în concordanță cu schimbările curriculare și de logică didactică. Ce e de făcut? Studiul arată că mai sunt foarte multe lucruri de făcut în ceea ce privește succesul reformei curriculare, în special în partea ei de aplicare. Nimeni n-ar avea însă de câștigat dacă am lua-o
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
explicații ar consta în absența unui sistem de formare inițială și continuă a profesorilor în concordanță cu schimbările curriculare și de logică didactică. Ce e de făcut? Studiul arată că mai sunt foarte multe lucruri de făcut în ceea ce privește succesul reformei curriculare, în special în partea ei de aplicare. Nimeni n-ar avea însă de câștigat dacă am lua-o iarăși de la zero, după un model românesc falimentar. Orice analiză obiectivă a principiilor care au stat la baza elaborării noului curriculum ar
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
puțin profesori. Cum autonomia universitară există, tot ce se poate face deocamdată sunt constatări și sugestii. De asemenea, s-a propus trecerea hotărâtă înspre pregătirea academică în sistem de dublă și triplă specializare, care ar fi în acord cu flexibilizarea curriculară. Părerile au fost împărțite, pentru că din punct de vedere al standardelor academice, tripla specializare poate duce la o diminuare a standardelor științifice de pregătire. S-a propus chiar un sistem diferențiat de evaluare academică finală, prin înființarea licenței în educație
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
nevropați. * Și mai regretabile decît frivolitățile presei sînt însă partizanatele ei. Așa se face că marea reformă din învățămînt realizată de profesorul Andrei Marga e chibițată de persoane care nu par a înțelege nici măcar în ce constă așa-numita reformă curriculară. Acest ministru care a fost sistematic săpat de subordonații săi, pînă chiar și în felul în care au prezentat tematica pentru examenele de capacitate și de admitere în liceu - jegos mutilată - ar fi meritat măcar din partea presei tratamentul meritat de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16516_a_17841]